Ionescu Ion's Blog (693)

flacără albastră de vis

trec dincolo de magia cuvintelor

în ţara viselor unde cutreeră stafiile trecutului

trec către grădinile cu pulberi

într-un târziu când luna se arată de rubin

şi plouă cu îngeri

caut ca un Diogene…

golgota

Printre suliţi, ghimpi şi cuie,

Pe o cruce-ndurerat

Suie dealul-carăruie

Domnul nostru Impărat.…

DonQuijote

în fiecare seară

mă întorc erou ca Doqujote

dintr-o aventură banală

 a spiritului

şi rămân închis în

 veşnicia secundei

ca într-un chihlimbar

noaptea alunec

 prin culori şi…

poem cu miros de liliac

ne linge lumina-n zvon de viori şi-n ciripit de păsări

când aripa fericirii nu vrea să-nchidă ochii peste noi,

ca pasărea sacră cădem peste umbra amurgului gol

când liliacul şi-a desmorţit floarea peste raza de lună,

miroase iubito a noi când eram fericiţi împărăţind…

satul de-altădată

am intrat în sat ca-ntr-un cimitir,

până mai deunăzi era zarvă mare,

astăzi pe la porţi lacăte-ncuiate,

şi pe drum pustiu om nu se năzare.

unde s-a dus satul cu oameni cu tot,

de-au rămas strigoii pe la cotituri,…

vorbesc

vorbesc cu iarba lui prier,

mustind sevele pământului,

vorbesc cu lumina

şi mângâi cuibul ciocârliei,

vorbesc cu apele râurilor,…

faraoană(cântec ţigănesc)

faraoană cu ochi murgi,

unde dracului te duci,

îţi trag umbra după mine,

eu o trag şi ea nu vine,

vorbele mele sunt mute,

cine stă să le asculte,

faraoană, faraoană,

eu am rană, tu ai rană,…

amintire

odată m-am îmbolnăvit de gălbenare,

să fi avut vreo patru-cinci ani,

n-aveam doctor în sat, decât o babă doftoroaie;

m-a luat mama de mână

şi m-a dus la ea,

ce-are,…

Revorverul lui EMINESCU

„JURNALUL FERICIRII”- de N. STEINHARDT

„comedia inumană” a universului concentraționar comunist

În peregrinările mele ca dascăl prin satele patriei am intrat în casa unui elev al cărui bunic venise proaspăt din închisorile comuniste. L-am găsit lângă sobă, aproape un cadavru, era speriat, cu ochii rătăciți și refuza să vorbească. Atât mi-a zis : „Eu am stat în celulă cu Steinhardt!” Vorbea încet și se uita în toate părțile. „N-am voie să spun mai multe, am…

                   Aurul lui  DURAN

Pe timpuri imemorabile când satul nu luase înfățișarea de astăzi, trăia în Dealul Piscului un om ce-și pusese gospodăria pe loturie proaspăt dăruite de boierul Lixăndrel. Acest om se numea Tudor Dobre; toți sătenii îi ziceau mai pe înțelesul lor, Duran, de la Tudoran.

Bătrânul Duran, fiul lui Motroc, se însurase și luase fata lui Ion Stan Stănică, pe Maria, o fată harnică și bogată. La rândul lor au avut și ei o fiică, pe Lefterica.…

plopule

plopule, bătut de toamne,

de ce-ţi pică frunza, doamne,

frunza ta cu foşnet viu,

ce se-nhide –n arămiu?

de ce-ţi pică frunza oare,

frunza ta ca o scrisoare

care vine din pustiu…

 FÂNTÂNA HOȚILOR

Loc blestemat, la marginea unei păduri seculare și sub o veche cetate dacică, acum rămasă numai cioburi, Fântâna Hoților stă mărturie peste secole că pe aici au fost cândva oameni. Cine a săpat-o, nu știe nimeni! Curge din ea o apă rece ,care dacă o bei, te scoală după boală. Numai Radu Schiopu îi știe tainele, dar greu i se deschid zăbrelele gurii. Căci a fost și el…

Femeie

Tu miroși a floare rară și-a miresme de poiană,

Înfășoară-mă în priviri și-n frunze de chiparos,

Aș dărâma orice obstacol, de-ai fi zidită ca o Ană

Iar pe Manole, criminalul, l-aș arunca cu capu-n…

umbra grandioasă a lui Holderlin

nu te speria de vămile pustii

trecând prin labirinturi anacronice

ai coborât şi te-ai întors

cu umbra grandioasă a lui Holderlin

după tine înălţându-ţi imnuri

drumul îndărăt nu se uită

toate curg către stingerea…

o, azalee

ești tu cea care

 visele-mi torceai,

ești tu cea care

 te topeai în mine,

ești tu cea care

risipită-n vânt,

erai sămânța

florilor divine?

o,…

moromeţeană

pun palma pe câmpie şi-i simt zbaterile,

e arsă de soarele verii  şi tremură-n

miezul iernii când zăpezile cad pe

 creştetul ei, îi simt inima pe sub brazde,

dureri ancestrale, pământ strămoşesc,

unde-s ţăranii tăi…

peisaj

vagi reverii de mătasă

ard pe vânturi

şi se lasă

peste câmpuri de lumină

dintr-o lună somnoroasă;

trece vremea ca o apă

şi tot…

mai cântâ-mi, iubito…

cu palmele

 cuprind obrajii tăi

ca pe-o minune,

ochi în ochi

ne sorbim din priviri,…

bolnav sunt de tine viață

bolnav sunt de tine viață,

visez ochi și cer albastru,

visez fluturii pe floare

și-o coamă de cal măiastru,

pe piciorul meu de iad

toate dorurile cad

și-n armură de descânt…