altmarius

cultură şi spiritualitate

Informaţii

altmariusbook

Grup dedicat discutiilor despre biblioteci, carti, ziare si anticariate

Membri : 99
Activitatea Recentă : Oct 18, 2023

Biblioteca din Alexandria

Vă invit într-o călătorie a cunoaşterii. Căci vom păşi într-unul dintre cele mai fascinante centre urbane ale Egiptului, oraşul care sintetizează foarte bine, poate cel mai bine, aspectele, pline de contrast, ale vieţii egiptene - Alexandria. şi cum să nu fim încercaţi de admiraţie şi profund respect când ne gândim la provenienţa numelui, la faptul că pentru mai bine de un mileniu şi jumătate a găzduit una dintre cele şapte minuni ale lumii antice - Farul din Alexandria? Dar ne amintim mai ales de una din epocile în care a strălucit ca simbol al culturii pentru întreaga lume - perioada elenistică; aceasta din urmă este cuprinsă între anul 323 î.H., anul morţii lui Alexandru cel Mare, şi anul 31 î.H., când Egiptul e transformat în provincie romană.
Întemeiat în anul 331 î.H. de Alexandru Macedon, devenit celebru pentru Farul şi Biblioteca sa, oraşul Alexandria s-a impus drept cel mai mare centru al activităţii ştiinţifice din antichitate şi capitală a regatului Ptolemeilor. A depăşit alte focare vestite de cultură ale lumii elenistice, precum Pergam (Asia Mică), Atena (Grecia), Antiohia (Siria) sau Siracuza (Italia).
Cunoaşterea înseamnă putere. Acest principiu a stat la baza dorinţei regelui Ptolemeu I de a crea, în 285 î.H., un loc în care toate valorile culturale şi materiale ale lumii antice să fie reunite sub acelaşi acoperiş. Ideea sa a fost continuată de fiul său, Ptolemeu al II-lea, el însuşi un istoric, ce a scris despre campaniile militare ale lui Alexandru Macedon.
Marea Bibliotecă alexandrină făcea parte din celebrul Museion, primul muzeu al lumii, loc dedicat muzelor care patronau diferite activităţi intelectuale, rezervat savanţilor, filosofilor şi poeţilor în scopul cercetării ştiinţifice şi expunerii operelor de artă. Museion-ul se poate asemui cu un complex universitar modern ce reunea săli de lectură, laboratoare, Marea Bibliotecă, un observator astronomic şi chiar o grădină zoologică plus una botanică. Se află în cel mai important dintre cele cinci cartiere ale Alexandriei, numit Bruchium sau Cartierul Regal, astăzi dispărut în cea mai mare parte, datorită în principal mişcărilor de subsidenţă a scoarţei terestre care au modificat, în timp, fizionomia oraşului.
Biblioteca din Alexandria se mândrea în secolul I î.H. cu circa 700.000 de volume (cuvânt provenit din latinescul "voluminis" care desemna rulouri de papirus sau de pergament), cea mai mare colecţie de scrieri a lumii antice. Biblioteca nu era deschisă publicului şi avea legi stricte. Suveranii ptolemaici erau cunoscuţi pentru mania lor de a colecţiona astfel de valori spirituale. Ptolemeu al II-lea a cerut tuturor călătorilor care soseau în Egipt să declare orice manuscris pe care-l aveau asupra lor; textele care nu erau încă în colecţie erau copiate înainte de a fi returnate posesorilor, teoretic, cel puţin. Căci s-a dovedit că se înapoiau copii ale acestora, originalele fiind păstrate... Ptolemeu al III-lea a cerut atenienilor manuscrisele cu primele versiuni ale operelor clasice greceşti precum marile tragedii ale lui Eschil, Sofocle şi Euripide. Au fost achiziţionate, de asemenea, cărţile care au aparţinut bibliotecii personale a lui Aristotel, iar marea colecţie a Atalizilor (suveranii regatului elenistic Pergam), de peste 200.000 de volume, a fost transferată de asemenea la Alexandria.
Suluri de papirus au fost colecţionate în mai multe limbi (greacă, ebraică, aramaică - limba semitică vorbită în antichitate în Siria, Palestina şi Mesopotamia, arabă, indiană şi, bineînţeles, egipteană), reflectând amestecul etnic al oraşului.
Difuzarea culturii a fost mult înlesnită de folosirea în întreaga lume elenistică a limbii greceşti. Una dintre provocările de excepţie a fost traducerea în limba greacă a scripturilor ebraice (prima traducere a celor cinci cărţi ale Vechiului Testament care au alcătuit Torah-ul). Traducerea Vechiului Testament cunoscută sub numele de Septuaginta întrucât a fost săvârşită de cei 70 de cărturari legendari, care au fost izolaţi în prealabil pe Insula Pharos în tot atâtea încăperi...
Colecţia conţinea nu numai copii şi originale ale literaturii şi poeziei clasice, ci şi tratate de medicină, matematică, astronomie, la fel ca şi invenţii ştiinţifice. Printre marii savanţi care s-au grupat în jurul Bibliotecii din Alexandria s-au numărat: Eratostene (geograf care a măsurat circum-ferinţa Pământului cu o bună aproximare), Heron (reprezentant al şcolii alexandrine de mecanică, care a descoperit proprietăţile aburului), Aristarh din Samos (mare astronom al secolului al III-lea î.H. care a emis ipoteza heliocentrică, îmbrăţişată ulterior de Copernic), matematicieni ca Euclid, Arhimede, precum şi mari medici ai epocii, Eristratos (a scris multe tratate de anatomie) sau Herophilos (a dedus că locul inteligenţei este creierul, şi nu inima), iar lista ar putea continua.
Una dintre cele mai mari tragedii este că cea mai mare parte a cunoaşterii antice scrisă şi păstrată în Bibliotecă este pierdută. Sunt diverse supoziţii privind dispariţia ei. A fost distrusă, poate, de împăratul roman Iulius Cezar în anul 48 î.H., ale cărui trupe au incendiat flota lui Ptolemeu al XIII-lea, iar focul a aprins accidental un depozit plin cu suluri de papirus situat în apropiere de port şi presupus a fi Biblioteca însăşi. Creştinii şi arabii sunt şi ei suspecţi. Dar, cel mai probabil, în timp, Biblioteca a încetat să mai funcţioneze. Doar 700 de ani! Atât a strălucit Marea Bibliotecă a Alexandriei. La sfârşitul secolului al IV-lea d.H., Roma, creştinată deja, a manifestat un interes din ce în ce mai mic pentru misterele elenistice. Fără suport financiar pentru scribi care să copieze vechile texte, volumele au căzut în uitare şi nimeni nu protesta când ele erau împrumutate şi niciodată înapoiate.
Astfel, Alexandria a încetat să mai emane strălucire. Soarele a apus...
Dar, peste secole, ea a renăscut asemeni păsării Phoenix, graţie unui proiect finanţat de UNESCO şi guvernul egiptean. S-a organizat o competiţie internaţională de proiectare la care au participat peste 500 de echipe de arhitecţi, ea fiind câştigată de o firmă norvegiană, Snoetta. În anul 1988, preşedintele Mubarak a pus piatra de temelie a noii biblioteci, construcţia fiind terminată în anul 2000 cu contribuţia naţiunilor arabe, europene şi a SUA, deopotrivă; inaugurarea acestei lucrări arhitectonice a avut loc în 2002.
Locaţia ei este astăzi de-a lungul coastei mediteraneene, în faţa Peninsulei Silsila, ce închide Marele Port înspre răsărit, în locul Cartierului Regal de odinioară.
Întregul complex are o suprafaţă de circa 90.000 metri pătraţi, din care mai puţin de jumătate (36.770 metri pătraţi) reprezintă doar biblioteca propriu-zisă. Complexul cuprinde: un centru pentru internet, 6 biblioteci specializate, 3 muzee (Antichităţi, Manuscrise şi Istoria ştiinţei), un Planetarium, un centru de conferinţe, 6 galerii de artă pentru expoziţii temporare şi 7 institute de cercetare.
Noua Bibliotecă are o formă geometrică bine definită; este un cilindru vertical trunchiat, pereţii acesteia fiind îndreptaţi către nord, către mare, asemeni pantei acoperişului care atrage cel mai mult ochiul privitorului.
Clădirea este dispusă pe 11 etaje şi se întinde pe verticală pe un ecartament de 42 metri (de la 10 metri sub pământ până la 33 metri deasupra), va găzdui în viitor 8 milioane de cărţi. Sala centrală a bibliotecii reprezintă un vast semicerc cu diametrul de 160 metri şi cuprinde 7 din cele 11 etaje, acestea fiind dedicate cititorilor, cărora le sunt puse la dispoziţie 2.000 de scaune. Peretele sudic este acoperit cu plăci de granit cu suprafeţe neregulate, pe care sunt inscripţionate litere din toate alfabetele lumii. Un bazin cu apă înconjoară biblioteca, în care soarele şi lumina electrică se reflectă, evocând prin jocul de umbre şi lumini pereţii templelor egiptene antice.
Noua Bibliotecă reprezintă una din cele mai mari lucrări arhitectonice ale ultimelor decenii. Prin înclinarea acoperişului înspre Marea Mediterană, ea simbolizează discul solar care se înclină cu gratitudine în faţa valorii culturale de excepţie a lumii elenistice de odinioară. Dar Biblioteca se vrea şi o fereastră deschisă către lume, un nou imbold dat creierului universal prin susţinerea procesului de învăţare continuă.

Forum de Discuţii

National Geographic Reigids - Roemenie

Începută de altmariusbibliofil Dec 24, 2022. 0 Răspunsuri

Jurnalul cărților esențiale

Începută de pagina espanola Aug 6, 2021. 0 Răspunsuri

Povești cu anticari

Începută de altmariusconcurs Ian 10, 2020. 0 Răspunsuri

Cheotorile din alamă: Introducere

Începută de Deutsche Seite Iul 11, 2018. 0 Răspunsuri

De ce dai, boierule? De ce dai?

Începută de Deutsche Seite Aug 29, 2017. 0 Răspunsuri

Panou de comentarii

Comentariu publicat de rodica ghita pe Iulie 4, 2009 la 8:24am
foarte frumoasa prezentare.Eu insa te-as ruga daca poti sa ma ajuti cu materiale ce pot afla despre cultura organizationala a unei societati(oarecare sau numita)MULTUMESC
Comentariu publicat de altmarius pe Iulie 4, 2009 la 10:28am
De data asta, sunt oarecum depasit de intrebare... Despre ce societate este vorba? Cultura organizationala este un termen foarte vag, in acelasi timp si foarte precis. Despre ce anume ati dori sa discutam? In acest grup, am vrea sa ne reunim cei cu pasiune pentru carte sau pentru biblioteci. Cred ca mai importanta decit organizarea unei biblioteci (foarte importanta, de altfel, dar aceasta este o bucatarie interna) ar fi serviciile pe care le poate oferi. Si de altfel, se poate discuta despre cultura organizationala (prezenta sau viitoare) a unei biblioteci in discutia pe care am inceput-o in acest topic.
Comentariu publicat de rodica ghita pe Iulie 4, 2009 la 12:25pm
"Cultura-arata Gary Johns-reprezinta un mod de viata pentru membrii organizatiei.Chiar si atunci cand cultura este puternica acest mod de viata pote fi dificil de citit si invatat de catre neinitiatii veniti din afara.Una din caile de a intelege o cultura este aceea de a examina simbolurile,ritualurile si povestirile ce caracterizeaza modul de viata din organizatie.Aceste simboluri,ritualuri si povestiri reprezinta mecanisme de invatare si consolidare a culturii pentrucei dinauntru"(Gary Johns).Concluzie: termenul cultura organizationala este foarte complex deaceea restrans ar putea fi studiat pe parti mici adica o institutie etc
Comentariu publicat de rodica ghita pe Iulie 4, 2009 la 2:44pm
astept si o luna iti multumesc Florina.atentie ce gasesti ca vor fi multe iar eu vreau ceva succint si relevant am sa-ti dau si alte cuvinte cheie poate mai tarziu.oricum multumesc anticipat
Comentariu publicat de altmarius pe Iulie 6, 2009 la 10:51am
Ultimele apariţii

ISBN :
978-973-7841-05-6
973-7841-05-0
16.5 x 23 cm
450 de imagini
312 pagini,
din care 1 caiet
de fotografii color
şi
2 caiete
de fotografii
alb-negru
40 lei
15 €
21 $CRONICA BUCURESTILOR
intocmită, din document si sentiment,
de Gheorghe Parusi

La toamnă, în 20 septembrie, Capitala va împlini 550 de ani, număraţi de la prima ei atestare într-un hrisov al lui Vlad Ţepeş.
Ni s-a părut nimerit să reedităm în acest an aniversar frumoasa poveste a oraşului dintre 1512 şi 1947, spusă de Gheorghe Parusi cu ajutorul cronicilor şi tipăriturilor pe care
le-a antologat, precum şi cu sute de imagini evocatoare şi istorii care ţin de propria
lui viaţă.

Cîteva secole de viaţă bucureşteană palpită aici graţie documentelor. O iscusită alegere a montat cronologic secvenţe suculente ale traiului din marele oraş. Ies la iveală casa, biserica, familia, portul, ceremonia, limba, petrecerea, precum şi ecoul evenimentelor ţării în existenţa localnicilor. Prin ocheanul sutelor de viniete întrezărim împletirea de rural şi urban, de Orient şi Occident, creşterea tîrgului, scăderea vegetaţiei, perpetuarea moravurilor. O selecţie complementară de amintiri şi evocări dă
glas unui adevărat « club » al celor ce-şi iubesc fără măsură oraşul de naştere sau de adopţie.

În plus, poate că acum, la patru ani de la prima ediţie a cărţii, simţim mai apăsat
« constantele » istoriei noastre locale :
de la curiozitatea pentru orice formă de spectacol – aceea care îi făcea, la 1632, pe bucureşteni să se suie cu copiii « pă garduri, de să uita cum să bate războiul » lui Matei Basarab mai jos de Plumbuita (zice cronica lui Radu Popescu) – la uşurinţa cu care întîmpinăm abuzurile negustorilor străini – astfel încît « în casa cea mai modestă, ca şi în palatul cel mai somptuos, de la vlădică pînă la opincă, din duşumea pînă-n tavan, din tălpi pînă-n creştet nu poţi găsi un pat, un pahar, un scaun, un şervet, o cizmă, o căciulă care să nu fie adusă gata din străinătate. În ţara cînepii sacii şi sfoara le cumpărăm de la nemţi ! » (spune Ion Ghica în 1875).

Amatorii de nostalgii şi realiştii găsesc aici deopotrivă argumente pentru lehamitea sau amorul lor de Bucureşti...

Cărţi-eveniment
Comentariu publicat de Viorica Fulop pe Iulie 25, 2009 la 9:04pm

Comentariu publicat de Viorica Fulop pe Iulie 25, 2009 la 9:05pm

Comentariu publicat de altmarius pe Iulie 25, 2009 la 9:06pm
Este o fotografie reprezentativa pentru cei dedulciti la patima cititului!
Comentariu publicat de Viorica Fulop pe Iulie 25, 2009 la 9:09pm

Comentariu publicat de silvian dobre pe Iulie 25, 2009 la 10:57pm
eu cred ca biblioteca din Alexandria ar putea fi inclusa pe lista minunilor lumii fara sa fie eliminata vreuna din celelalte ...de ce e obligatoriu sa fie doar 7?m-ar bucura sa se deschida o astfel de discutie !

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmariusbook !

 
 
 

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

209 state 

(ultimul: Eswatini)

Numar de steaguri: 273

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Steaguri lipsa: 33

1 stat are peste 700,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 100.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 50,000 clickuri (Moldova)

2 state au peste 20,000  clickuri (Italia,  Germania)

4 state are peste 10.000 clickuri (Franta, UngariaSpania,, Marea Britanie,)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia,  Canada,  )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

20 state au un click

Website seo score
Powered by WebStatsDomain

DE URMĂRIT

1.EDITURA HOFFMAN

https://www.editurahoffman.ro/

2. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

3.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

https://www.editura.uaic.ro/produse/editura/ultimele-aparitii/1

4.ANTICARIAT UNU

https://www.anticariat-unu.ro/wishlist

5. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

6. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

7. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

8. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

9. ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

10. LIBRĂRIILE:NET

https://www.librariileonline.ro/carti/literatura--i1678?filtru=2-452

11. LIBRĂRIE: NET

https://www.librarie.net/cautare-rezultate.php?&page=2&t=opere+fundamentale&sort=top

12.CONTRAMUNDUM

https://contramundum.ro/cart/

13. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

14. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

15.OKAZII

https://www.okazii.ro/cart?step=0&tr_buyerid=6092150

16. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

17.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

18. ANTICARIAT URSU

https://anticariat-ursu.ro/index.php?route=common/home

19.EDITURA TEORA - UNIVERSITAS

http://www.teora.ro/cgi-bin/teora/romania/mbshop.cgi?database=09&action=view_product&productID=%20889&category=01

20. EDITURA SPANDUGINO

https://edituraspandugino.ro/

21. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

22 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

23.LIBREX

https://www.librex.ro/search/editura+polirom/?q=editura+polirom

24. LIBMAG

https://www.libmag.ro/carti-la-preturi-sub-10-lei/filtre/edituri/polirom/

25. LIBRIS

https://www.libris.ro/account/myWishlist

26. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

27. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

28.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

29.IDEEA EUROPEANĂ

https://www.ideeaeuropeana.ro/colectie/opere-fundamentale/

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. CERTITUDINEA

www.certitudinea.com

32. F.N.S.A

https://www.fnsa.ro/products/4546-dimitrie_cantemir_despre_numele_moldaviei.html

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Hoffman - Jurnalul cărților esențiale

1. Radu Sorescu -  Petre Tutea. Viata si opera

2. Zaharia Stancu  - Jocul cu moartea

3. Mihail Sebastian - Orasul cu salcimi

4. Ioan Slavici - Inchisorile mele

5. Gib Mihaescu -  Donna Alba

6. Liviu Rebreanu - Ion

7. Cella Serghi - Pinza de paianjen

8. Zaharia Stancu -  Descult

9. Henriette Yvonne Stahl - Intre zi si noapte

10.Mihail Sebastian - De doua mii de ani

11. George Calinescu Cartea nuntii

12. Cella Serghi Pe firul de paianjen…

Continuare

Creat de altmariusclassic Dec 23, 2020 at 11:45am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Ian 24, 2021.

© 2024   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor