Despre satul Stoiana/Esztény, Esztevény/Esten și Câmpia Ardealului/Erdélyi Mezőség/Siebenbürgische Heide

[altmariusgeo]

https://xn--tudorduic-transsylvanica-3xc.ro/istorie-transilvania/de...

Despre satul Stoiana/Esztény, Esztevény/Esten din actualul județ Cluj(Cojocna)/Kolozs megye/Kreis Klausenburg(Kolos), Transilvania/Erdély/Siebenbürgen.

Face parte din regiunea etno-culturală Câmpia Transilvaniei(colocvial Câmpia Ardealului), în maghiară Erdélyi Mezőség, în germană Siebenbürgische Heide( intră aici şi o parte din Ţara Bistriţei, Nösnerland, Beszterce vidéke, din păcate aproape complet depopulată de saşi), astăzi populată de maghiari, români şi ţigani, mai puţin de saşi și evrei…

https://i1.wp.com/xn--tudorduic-transsylvanica-3xc.ro/wp-content/uploads/2018/04/a3-4.jpg?resize=200%2C301&ssl=1 200w, https://i1.wp.com/xn--tudorduic-transsylvanica-3xc.ro/wp-content/up... 637w" sizes="(max-width: 199px) 100vw, 199px" />

Biserica reformată, iniţial romano-catolică, din Stoiana/Esztény, Esztevény/Esten, judeţul Cluj, Transilvania, România, a fost construită în secolul al XV-lea.

https://i1.wp.com/xn--tudorduic-transsylvanica-3xc.ro/wp-content/uploads/2018/04/a1-9.jpg?resize=768%2C442&ssl=1 768w, https://i1.wp.com/xn--tudorduic-transsylvanica-3xc.ro/wp-content/up... 200w, https://i1.wp.com/xn--tudorduic-transsylvanica-3xc.ro/wp-content/up... 960w" sizes="(max-width: 300px) 100vw, 300px" />

 

Înainte de anul 1858, au fost descoperite 22 de monede care imită tetradrahmele de argint ale regelui macedonean Filip al II-lea (359-336 î.e.n.). Monedele au fost lucrate destul de bine și părerea unor istorici din epocă legat de existența acestor monede pe teritoriul Daciei este că acestea au fost vehiculate prin intermediul celților care la jumătatea sec. IV î.e.n. au ajuns pînă la Porțile de Fier, lângă teritoriul Daciei. Monedele ar fi fost realizate de celți și erau utilizate în comerțul cu Macedonia. 

Satul a fost atestat documentar încă din anul 1305-Dom. f. St-i de Istyan, t. Istyan inter t-s Dabaka et Toutheur. În tot cursul evului mediu și în epoca modernă timpurie a făcut parte din Comitatul Dăbâca/Doboka vármegye/Komitat Dobeschdorf(1305 in C-u de Dabaka; 1344 de comitatu Doboka; 1587-1589 comitatus Dobocensis; 1720 Doboka vm., Felső j., 1800, 1817, 1839 C. Doboka, in Circulo Superiori, Processu Kis Iklodiensi).

În anul  1344 găsim prima atestare documentară a unui nobil local-Ezthyen; Johanne filio Leonardi, nobile de Iztyen.  A rămas un domeniu al familiei Esztény, până cel puțin în anul 1469, când a murit ultimul descendent al familiei. Regele Matia a donat terenul lui Kendy Antal și Tötösi János.

Sunt vestite muzica populară şi dansurile tradiţionale din această regiune, care a dat mari muzicieni și ceterași romi Transilvaniei. Potrivit cercetărilor de dialectologie în domeniul muzicii populare, iniţiate de către Béla Bartók, muzica din Câmpia Transilvaniei este un dialect al regiunii transilvane. Caracteristica sa determinantă este existenţa aşa-numitului jaj-nóta (cântec de vaiet), precum şi acompaniamentul asimetric al muzicii de dans instrumentale.

https://i2.wp.com/xn--tudorduic-transsylvanica-3xc.ro/wp-content/uploads/2018/04/a5-1.jpg?resize=768%2C574&ssl=1 768w, https://i2.wp.com/xn--tudorduic-transsylvanica-3xc.ro/wp-content/up... 200w, https://i2.wp.com/xn--tudorduic-transsylvanica-3xc.ro/wp-content/up... 960w" sizes="(max-width: 300px) 100vw, 300px" />

ceterași din Pălatca, în maghiară Magyarpalatka, în germană Pallotken..

https://i0.wp.com/xn--tudorduic-transsylvanica-3xc.ro/wp-content/uploads/2018/04/a6-1.jpg?resize=768%2C619&ssl=1 768w, https://i0.wp.com/xn--tudorduic-transsylvanica-3xc.ro/wp-content/up... 200w, https://i0.wp.com/xn--tudorduic-transsylvanica-3xc.ro/wp-content/up... 960w" sizes="(max-width: 300px) 100vw, 300px" />

Câmpia Transilvaniei(colocvial Câmpia Ardealului), în maghiară Erdélyi Mezőség, în germană Siebenbürgische Heide

Avem mai multe subzone tradiționale:

1. practica de dans a satelor din Valea Borşa şi din Valea Someşului Mic, asemănătoare cu a celor din Ţinutul Călatei şi din Sălaj, iar în cadrul acesteia, cultura dansului din Sic, care reprezintă o cultură insulară;

2. suita de dansuri îmburghezite din nordul Câmpiei, din Valea Someşului Mare, Valea Şieului şi Valea Lăpuşului),

3. cultura bogată a dansurilor bărbăteşti şi cu pereche din vestul zonei (Buza, Viţa, Chesău, Suatu),

4. practica dansului din zona Turzii şi Scaunul Arieşului, precum şi

5. cea din estul Câmpiei Transilvaniei.

Această împletire de culturi, de etnii, respectiv români, maghiari, ţigani, pe care s-a suprapus şi influenţa saşilor și evreilor, până în 1945, a dat naştere unei comori a Transilvaniei, atât în arhitectură, costume populare şi gastronomie, cât mai ales în muzică şi dansuri !!!

Centrul recunoscut al muzicii ardeleneşti este satul Pălatca, în maghiară Magyarpalatka, în germană Pallotken, unde există adevărate dinastii ţigăneşti de lăutari…

Biserica reformată, iniţial romano-catolică, din Stoiana a fost construită la începutul secolului al XVI-lea, sfârșitul secolului al XV-lea-1525 ecclesie parochiali beati Dominici… in… Ezth˙en fundate.

Biserica greco-catolică a fost construită între anii 1817-1824.

În anul 1891 satul avea 384 de locuitori, dintre care 226 greco-catolici, 142 reformați, 10 mozaici și 6 romano-catolici.

În anul 1910 satul avea deja 515 locuitori, din care 335 greco-catolici, 135 reformați, 19 romano-catolici și 26 mozaici(israeliți). Adică 335 de români, 156 de maghiari și 26 de evrei.

https://i0.wp.com/xn--tudorduic-transsylvanica-3xc.ro/wp-content/uploads/2018/04/a2-1.jpeg?resize=768%2C510&ssl=1 768w, https://i0.wp.com/xn--tudorduic-transsylvanica-3xc.ro/wp-content/up... 200w, https://i0.wp.com/xn--tudorduic-transsylvanica-3xc.ro/wp-content/up... 960w" sizes="(max-width: 300px) 100vw, 300px" />

Biserica reformată, iniţial romano-catolică, din Stoiana/Esztény, Esztevény/Esten, judeţul Cluj, Transilvania, România, a fost construită în secolul al XV-lea.

https://i0.wp.com/xn--tudorduic-transsylvanica-3xc.ro/wp-content/uploads/2018/04/a4-2.jpg?resize=200%2C301&ssl=1 200w, https://i0.wp.com/xn--tudorduic-transsylvanica-3xc.ro/wp-content/up... 637w" sizes="(max-width: 199px) 100vw, 199px" />

surse,

HU https://www.arcanum.hu/hu/online-kiadvanyok/ErdelyHelysegnevTar-erd...

HU Kádár József: Szolnok-Dobokavármegye monographiája III.: A vármegye községeinek részletes története (Deés–Gyurkapataka). Közrem. Tagányi Károly, Réthy László. Deés [!Dés]: Szolnok-Dobokavármegye közönsége. 1900.

HU SZOLNOK-DOBOKAVÁRMEGYE MONOGRAPHIÁJA http://mek.oszk.hu/04700/04755/html/173.html

HU ERDÉLY TÖRTÉNETE http://mek.oszk.hu/02100/02109/html/53.html

RO http://enciclopediavirtuala.ro/articoletematice/articol.php?id=52

 

sursa fotografii,

https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Reformat%C4%83-Calvin%C4%83_...