Despre Nireș, în maghiară Szásznyíres, în săsește Niresch, în germană Nieresch, Birkendörfel

[altmariusgeo]

https://xn--tudorduic-transsylvanica-3xc.ro/istorie-transilvania/de...

Nireș, colocvial Mniriș, mai demult Sasnireş, Sas-Mireşu, Sasmireşu, în maghiară Szásznyíres, Nyíres, în traducere „Mestecănișu Săsesc”, în dialectul săsesc Niresch, în germană Nieresch, Birkendörfel, în trad. „Sătucul cu Mesteceni”, „Mestecăniș” este un sat situat azi în județul Cluj/Kolozs megye/Kreis Klausenburg, Transilvania/Erdély/Siebenbürgen/Siweberjen.

https://i0.wp.com/xn--tudorduic-transsylvanica-3xc.ro/wp-content/up... 200w, https://i0.wp.com/xn--tudorduic-transsylvanica-3xc.ro/wp-content/up... 637w" sizes="(max-width: 199px) 100vw, 199px" /> https://i1.wp.com/xn--tudorduic-transsylvanica-3xc.ro/wp-content/up... 200w, https://i1.wp.com/xn--tudorduic-transsylvanica-3xc.ro/wp-content/up... 755w" sizes="(max-width: 236px) 100vw, 236px" />

 

Aparține administrativ de comuna Mica/Mikeháza/Michelsdorf. Face parte din regiunea etnografică Câmpia Transilvaniei(Ardealului), în maghiară Erdélyi Mezőség, în germană Siebenbürgische Heide.

 

Sat cu majoritate maghiară, dar cu o importantă comunitate românească, precum şi o mică comunitate de romi. A avut şi o prosperă colonie evreiască, până în 1944.

 

Localitate atestată documentar din anul 1330, cu denumirea de Nyres. Primii preoți catolici apar din aceeași perioadă- 1332 Bernoldus sac. de Niuis, Niris, 1334 Iacobus sac. de Nyres.

 

Oaspeții saxoni, ce par a fi întemeietorii satului au dispărut cel târziu în secolele XV-XVI-vezi Szabó T. Attila…

 

Găsim și numele unui nobil local, în anul 1481-k. nobilis Thomas literatus filius Michaelis de N˙res. A fost un sat important și prosper, primind astfel și dreptul de a organiza târguri(1594-Zaz Nyres oppidum, 1615-oppidum Szász Nyires).

 

În evul mediu era parte a domeniului Cetății Unguraș/Bálványos vára/Burg Balvanyos(1456-Szász-Nyires, mint Bálványosvár tartozéka van megnevezve), iar în 1553 localitatea apare ca domeniu al Cetății Gherla(Martinuzzi)/Szamosújvári vár/Burg Martinuzzi(1553-Szamosujvár tartozéka, van két kőre járó malma.).

 

În evul mediu și epoca modernă timpurie a făcut parte din Comitatul Solnocului Interior(Dinăuntru, Someșan)/Belső-Szolnok vármegye/Komitat Inner-Sollnock(1587-1589 comitatus Zolnok interior; 1817, 1839 C. Szolnok Interior, in Inferiori Circulo, Processu Bálványos Váralyensi).

În anul 1590, avem menționate numele unor pușcași ai cetății Gherla- a szamosujvári vár idevaló 5 puskása: Dobos Jakab, Szalma Lukács, Nyiresi Lőrincz, Tóth Pál, Nagy Bálint. În 1589 apare și un anume nobil Ujvárnémethi Trombitás Benedek, care avea o casă domnească în sat( itteni nemesi udvarházát).

https://i2.wp.com/xn--tudorduic-transsylvanica-3xc.ro/wp-content/up... 768w, https://i2.wp.com/xn--tudorduic-transsylvanica-3xc.ro/wp-content/up... 200w, https://i2.wp.com/xn--tudorduic-transsylvanica-3xc.ro/wp-content/up... 960w" sizes="(max-width: 300px) 100vw, 300px" /> https://i0.wp.com/xn--tudorduic-transsylvanica-3xc.ro/wp-content/up... 768w, https://i0.wp.com/xn--tudorduic-transsylvanica-3xc.ro/wp-content/up... 200w, https://i0.wp.com/xn--tudorduic-transsylvanica-3xc.ro/wp-content/up... 960w" sizes="(max-width: 300px) 100vw, 300px" />

În anul 1599 Mihai Viteazul, în calitate de guvernator al Transivaniei, acordă lui Keresztúri Kristóf, văduvei Körösi Ilona 123 de case de iobagi.

În 1713, existau 32 familii de iobagi, 9 de jeleri şi 6 de nemeşi.

În 1910, 808 dintre locuitori erau maghiari, 461 români, 45 ţigani şi 28 evrei. Existau 740 de reformaţi, 548 de greco-catolici, 28 mozaici şi 26 romano-catolici.

 

În anul 2002, aveam 624 de maghiari, 540 români şi 11 ţigani. 563 de reformaţi, 524 ortodocşi şi 49 adventişti…

 

De vizitat biserica acum ortodoxă, construită în 1912-1916, de comunitatea greco-catolică şi biserica reformată, construită în secolul al XIII-lea, ca biserică romano-catolică(construită în stil romanic), cu modificări importante în secolele XV(gotic)-XVIII.

https://i2.wp.com/xn--tudorduic-transsylvanica-3xc.ro/wp-content/up... 768w, https://i2.wp.com/xn--tudorduic-transsylvanica-3xc.ro/wp-content/up... 200w, https://i2.wp.com/xn--tudorduic-transsylvanica-3xc.ro/wp-content/up... 960w" sizes="(max-width: 300px) 100vw, 300px" /> https://i2.wp.com/xn--tudorduic-transsylvanica-3xc.ro/wp-content/up... 768w, https://i2.wp.com/xn--tudorduic-transsylvanica-3xc.ro/wp-content/up... 200w, https://i2.wp.com/xn--tudorduic-transsylvanica-3xc.ro/wp-content/up... 960w" sizes="(max-width: 300px) 100vw, 300px" />

surse,

HU Szabó T. Attila: Szásznyíres település-, népiség-, népesedés- és helynévtörténeti viszonyai a XIII–XX. században (1937)

vezi link- http://mek.niif.hu/07400/07492/07492.pdf

 

HU Kádár József: Szolnok-Dobokavármegye monographiája IV.: A vármegye községeinek részletes története (Hagymás–Lápos). Közrem. Tagányi Károly, Réthy László. Deés [!Dés]: Szolnok-Dobokavármegye közönsége. 1901.

 

HU Léstyán Ferenc: Megszentelt kövek: A középkori erdélyi püspökség templomai I–II. 2. bőv. kiadás. Gyulafehérvár: Római Katolikus Érsekség. 2000

 

HU https://www.arcanum.hu/hu/online-kiadvanyok/ErdelyHelysegnevTar-erd...