Pistis Sophia

[Bdi]

Intelepciunea.doc

Pistis Sophia.doc

Mary%20Magdalene.doc

 

Sophia.doc

Rugaciune Maicii Domnului "SPORIREA MINTII"

Preacurata Nascatoare de Dumnezeu, casa pe care Intelepciunea lui Dumnezeu Siesi Si-a zidit-O, datatoarea darurilor duhovnicesti, ceea ce de la cele lumesti la cele dinainte de lume mintea noastra o inalti si pe toti la cunostiinta intelepciunii ii ridici! Primeste aceasta cantare de rugaciune de la noi, nevrednicii robii Tai, care cu credinta si cu smerenie ne inchinam in fata Preacinstitei Tale icoane! Indupleca-L pe Fiul Tau si Dumnezeul nostru sa le dea mai marilor nostri intelepciune si putere, judecatorilor dreptate si necautare la fata omului, pastorilor intelepciune duhovniceasca, ravna si buna paza a sufletelor noastre, invatatorilor smerita intelepciune, fiilor ascultare si noua tuturor Duhul chibzuintei si al evlaviei, duhul smereniei si al blandetii, duhul curatiei si al adevarului. Si acum, maica prealaudata, da-ne buna sporire a mintii, pe cei aflati in vrajba si in dezbinare impaca-i, uneste-i si pune intre ei o legatura de iubire nedespartita, pe cei rataciti din nesocotinta intoarce-i spre lumina adevarului lui Hristos, povatuieste-i frica de Dumnezeu, infranarea si harnicia, da-le cuvantul intelepciunii si cunostiinte folositoare de suflet celor ce le cer, lumineaza-ne cu bucuria cea nepieritoare, Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita decat Serafimii. Iar noi, vazand faptele minunate si preachibzuita intelepciune a lui Dumnezeu in lume si in viata noastra, sa ne instrainam de desertaciunea pamanteasca si de prisositoarele griji lumesti si sa ne ridicam mintile si inimile noastre spre cer, pentru ca, prin ocrotirea si ajutorul Tau, lauda, multumire si inchinare pentru toate sa-i aducem Intreit Slavitului Dumnezeu si Ziditorul tuturor, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin!

Celei alese dintre toate neamurile, Maicii lui Dumnezeu, Imparatesei cerului si a pamantului, celei ce intregii lumi vindecarea duhovniceasca ii daruieste, cantare de multumire ii aducem pentru comoara dumnezeiascace ne-a daruit-o, facatoarea de minuni a ei icoana, numita "Sporirea mintii", cu care ingraditi fiind, cu luminoasa bucurie slavim si cu dragoste glasuim: Bucura-Te, Craiasa preamilostiva, ceea ce minte si intelepciune credinciosilor tai le daruiesti!


Corelatie/conexiuni:

Din Marea Mama Divina
(Maica Domnului / sa nu uitam ca in Sf Scripturi crestine canonice, cu termenii "Intelepciunea si Puterea lui Dumnezeu" este numit atit Mantuitorul, Iisus Hristos, cit si Sf Duh si deasemenea si Maica Domnlui)
in aspectul Ei “Sporirea mintii” (icoana/statuia originala a acestei Madone Negre se afla la Loreto) (Italia / a se vedea litania lauretana mai jos) in sanctuarul unde este casa Maicii Domnului de la Ierusalim (adusa de ingeri in Italia) deriva aspectul Ei arhetipal (arhetipul inteles ca fateta a Diamantului Divin): zeita Intelepciunii, numita diferit in diferitele religii si epoci (de ex.: Prajna Paramita in budism sau Intelepciunea din Cartea Intelepciunii lui Solomon din Biblie-Vechiul Testament, poate chiar si Palas Atena etc), iar aspectul Ei incarnat este sfanta Sofia de mai sus.
Icoane facatoare de minuni si ele, copii dupa originalul de la Loreto s-au raspindit mai ales in Rusia.
http://www.crestinortodox.ro/Acatistul_Maicii_Domnului___La_icoana_...


V. fisierele atasate postarii [sub titlu, deasupra imaginilor]

[Bdi]

„o singura Zeita, mai multe manifestari”

 

http://www.sahajayoga.ro/index.php/Publicatii/John-Noyce-Divinul-fe...

[Bdi]

 

https://books.google.ro/books?id=LcqPXcCM69wC&pg=PA36&lpg=PA36&dq=Three+Encounters+soloviev&source=bl&ots=zjQ_uRyFyO&sig=ccd3l2p2kv1sqNV61u44Sklg6Pw&hl=ro&sa=X&ei=HlFaVYS3HqPTygOTnIG4Bw&ved=0CDIQ6AEwAg#v=onepage&q=Three%20Encounters%20soloviev&f=false

 

 

 

https://books.google.ro/books?id=FYNpAgAAQBAJ&pg=PA381&lpg=PA381&dq=he+met+Sophia+three+times&source=bl&ots=6nApGiQty3&sig=NRRcM4Zw7676Wmk898Y9Z3cIEsU&hl=ro&sa=X&ei=fk9aVcv4KYG6ygOOu4H4DQ&ved=0CDAQ6AEwAg#v=onepage&q=he%20met%20Sophia%20three%20times&f=false

 

 

Sophia e o stare existentiala / fiintiala  (din Miezul nostru si al lumii) care uneori Se poate manifesta si ca o entitate / fiinta spirituala independenta,

 

iar nu un curent de gandire filozofico-mentala care se invata pe bancile scolii / facultatii de filozofie

 

si nici cititul de carti de filozofie.

 

 

V. in Biblie,

 

in Gnoza s.c.l. asemenea.

 

V. si cele 3 intalniri cu Sophia ca entitate ale lui Soloviov:

 

Vladimir Solovyov described his encounters with the entity Sophia in his works, "Three Encounters" and "Lectures on Godmanhood "

 

http://en.wikipedia.org/wiki/Vladimir_Solovyov_(philosopher)

 

 

 

 

http://www.poetry-chaikhana.com/blog/2008/07/11/vladimir-solovyov-sophia-in-egypt-from-three-meetings/

 

Despre adevarata intelepciune. Fiul lui Dumnezeu.

• 1. De aceea, tu vesteste intelepciunea,
  pentru ca lucrarea mintii ¹ sa-ti dea ascultare;
  Pr 1:20, Mt 11:19, 1Co 1:24

• 2. ca ea pe culmile cele inalte se afla
  si'n rascrucea cararilor e asezata

• 3. si la portile celor puternici isi are salas
  si la intrarile cetatilor se lauda ²:

• 4. "Oamenilor, pe voi va rog,
  si catre fiii oamenilor imi indrept eu glasul.

• 5. Voi, cei lipsiti de rautate, cunoasteti istetimea ³,
  si voi, cei nestiutori, puneti la inima!
  Ps 91:6

• 6. Ascultati-ma pe mine, ca lucruri de mare pret voi grai
  si cuvinte drepte voi scoate din buze.
  Mt 7:29

• 7. Cerul gurii mele adevarul il va vesti,
  fiindca urate-mi sunt mie buzele mincinoase.
  In 8:46

• 8. Drepte sunt toate graiurile gurii mele,
  nimic in ele nu-i stramb sau incalcit;
  Ps 11:6

• 9. toate sunt deschise celor ce le inteleg
  si drepte celor ce au aflat cunoasterea.

• 10. Invatatura luati, iar nu argint,
  si cunoastere mai mult decat aurul lamurit
  si pricepere agonisiti mai mult decat aurul curat.
  Iov 28:15, Pr 3:15, Sol 7:9, Mt 13:45-46

• 11. Ca mai pretioasa e intelepciunea decat nestematele
  si nimic din ce e scump nu-i cu ea deopotriva.
  Iov 28:15-19, Pr 3:15

• 12. Eu, intelepciunea, salas i-am facut sfatului,
  eu am chemat ca martori cunoasterea si cugetarea.
  Sol 7:23, Sir 4:15

• 13. Frica de Domnul uraste nedreptatea
  si trufia si mandria si caile viclenilor,
  iar eu am urat caile incalcite ale celor rai.
  Sir 1:18, Sir 1:27

• 14. Ale mele sunt sfatul si temeinicia,
  a mea e lucrarea mintii si a mea e taria;

• 15. prin mine domnesc regii
  si cei puternici scriu dreptatea;
  Fc 49:10, Dn 2:21, Rm 13:1

• 16. prin mine mai-marii devin mai mari
  si prin mine stapanii stapanesc pamantul.

• 17. Eu ii iubesc pe cei ce ma iubesc, ⁴
  iar cei ce ma cauta vor afla har. ⁵
  Sol 6:12, Mt 7:8, Lc 11:10

• 18. Ale mele sunt bogatia si slava
  si bunurile multora si dreptatea.
  Pr 3:16

• 19. Sporul meu e mai de pret decat aurul si piatra scumpa,
  caci roadele mele mai bune sunt decat argintul curat.
  Iov 28:17, Sol 7:9

• 20. Eu in caile dreptatii umblu
  si'n cararile dreptarelor traiesc la rascruce
  Ps 118:56, Pr 1:20

• 21. ca sa impart bunuri celor ce ma iubesc
  si vistieriile lor sa le umplu de bunatati. Daca va voi spune lucrurile ce se intampla zilnic,
  din amintire le voi povesti si pe cele de demult. ⁶

• 22. Domnul m'a zidit ⁷ ca inceput al cailor Sale spre lucrurile Lui;
  Sol 9:9, Sir 1:4, Sir 24:9, In 1:11, Col 1:15, Ap 3:14

• 23. intru'nceput, mai inainte de veci m'a intemeiat, mai inainte de a fi durat pamantul
  Mi 5:1, In 1:11

• 24. si mai inainte de a fi facut adancurile, mai inainte ca izvoarele apelor sa fi tasnit,
  In 1:11

• 25. mai inainte ca muntii sa fi fost saditi
  si mai inainte decat toate dealurile, El pe mine m'a nascut.
  Iov 15:17, Ps 89:2, Ps 109:3, In 1:11

• 26. Domnul a facut tari si pamanturi nelocuite
  si lumea cea mai'nalta in ceea ce-i sub cer.

• 27. Cand pregatea cerul, eu cu El eram;
  si cand Si-a asezat tronul deasupra vanturilor,

• 28. si cand a intarit norii cei de sus,
  si cand, ca pe o temelie, punea izvoarele in ceea ce-i sub cer,
  Iov 26:8, Iov 26:10, Iov 36:29

• 29. si cand a intarit temeliile pamantului
  Iov 26:10, Iov 38:10

• 30. eu langa El eram, una fiind in lucrare, ⁸
  eu eram aceea in care El Se bucura
  si'n toate zilele necontenit ma veseleam in fata Lui
  In 5:19

• 31. cand El Se veselea desavarsindu-ne ⁹ lumea
  si intru fiii oamenilor Se veselea.
  
  
  In 1:10

• 32. Acum asadar, fiule, asculta-ma:
  Sir 14:22-24, Lc 11:28

• 33. Fericit e barbatul care ma asculta ¹⁰
  Sir 14:22-24, Ps 118:1

• 34. si fericit e omul care pazeste caile mele,
  zilnic priveghind la usile mele,
  asteptand la pragurile intrarilor mele.
  Sir 14:22-24, Ps 118:1-2, Mc 3:20

• 35. Ca iesirile mele sunt iesiri de viata
  si [in ele] se pregateste bunavoire de la Domnul.

• 36. Dar cei ce pacatuiesc impotriva mea isi pangaresc sufletele,
  iar cei ce ma urasc pe mine, ei moartea o iubesc".

http://www.crestinortodox.ro/biblia/Proverbele-Solomon/Despre-adevarata-intelepciune-Fiul-lui-Dumnezeu/

 

 

[Bdi]

„În anul 653, Sfântul Maxim Marturisitorul (21 ianuarie) a fost arestat și adus la Constantinopol, unde, fiind condamnat, la 655 a fost exilat în Bizija, în Tracia. O nouă audiere în același an la Bizija are ca urmare trimiterea lui în Perberis. În anul 662, Sfântul Maxim a fost adus la Constantinopol pentru încă o audiere. Aici, în fața mulțimii, i s-a tăiat limba din rădăcină și mâna dreaptă, ca să nu mai poată comunica adevărul, nici cu graiul nici în scris. Astfel, s-a adeverit din nou că fiecare părticică din dogmele Bisericii s-a impus prin sângele celor ce au fost gata să-și dea viața pentru mărturisirea ei, fiind o chestiune de viață si de moarte, iar nu o simplă speculație teoretică.

 

Sfântul Maxim Mărturisitorul a fost trimis apoi în exil în țara Lazilor, pe coasta răsăriteană a Mării Negre, unde, rămas simplu monah până la sfârșitul vieții, a trecut la Domnul în același an, în ziua de 13 august, în urma chinurilor suferite, la venerabila vârstă de 82 de ani. Pomenirea sa se face în fiecare an la 13 august (mutarea moaștelor) și la 21 ianuarie.”

 

Filosofia nu e ceva de gandit, ci ceva de trait. Beatitudinea Intelepciunii Divine (= entitatea spirituala Pistis Sophia), Adevarul nu e ceva speculativ (un model / constructie mintal speculativ, eventual si cu incarcatura emotionala / psihologica), ci e Cineva-Ceva-Ashaitate-Ainseite-Tat tvam asi-Acela-ExistentaConstientaBeatitudine = Dumnezeu.

https://en.wikipedia.org/wiki/Tat_Tvam_Asi

Vechii si noii (Ramakrishna, Ramana, Nisargadatta, Ranjit Maharaj, Poonja, Ma Ananda Mayi,…) intelepti ai Orientului (jnanini), Magii, regele Solomon, Socrate, Platon, Plotin s.c.l. asa au fost. Restul filosofilor moderni (Schopenhauer, Kant,… Blaga, Noica,…Liiceanu, Plesu,…) sunt doar mintal-speculativi, furand din vechea Traditie a Orientului, epigoni (unii chiar degenerati).

Eminescu [s.a. poeti] traia (cel putin in parte) ptca simtea cu inima. Soloviov s-a intalnit cu entitatea Sophia… noi dormim in mormantul lenevirii / trandaviei si nesimtirii, fiind impietriti la inima / suflet, desi daca am vrea [buna-voire, voie-buna, voiosie-veselie-bucurie duhovniceasca/spirituala, eu-thymos] ne-am putea trezi (v. si „Inception” filmul).

 

 

"Iar credincioși, virtuoși și contemplativi a numit pe începători, înaintați și desăvârșiți, care pot fi numiți și robi, lucrători cu plata și fii, ca cele trei cete ale celor ce se mântuiesc. Robi sau credincioși sunt cei care împlinesc poruncile de frica amenințărilor stăpânului și lucrează cu bunăvoința cele încredințate. Lucrători cu plata sunt cei ce poartă, de dorul bunătăților făgăduite, greutatea și arșița zilei, adică necazul legat de viața aceasta din osânda protopărintelui și ispitele care, din cauza ei, trebuie suportate pentru virtute. Aceștia schimbă înțelepțește, prin hotărâre de bună voie, viață cu viață, cea prezentă pentru cea viitoare. Iar fii sunt cei care nici de teama amenințărilor, nici de dorul celor făgăduite, ci în temeiul unui mai statornic și al unei deprinderi în înclinarea și dispoziția voluntară a sufletului spre bine, nu se despart niciodată de Dumnezeu, ca acel fiu, către care s-a zis: « Fiule, tu totdeauna ești cu mine și ale mele cu ale tale sunt » (Luca 15, 31). Aceștia sunt prin afirmare voluntară și prin îndumnezeire în har, atâta cât le este îngăduit oamenilor, aceea ce este și e crezut Dumnezeu după fire și cauză." (Maxim Mărturisitorul, Mistagogia, XXIV)

 

…………………….

 

Din scrisoarea Sf Dionisie Areopagitul care a vizitat-o (adus de Sf Ap Luca spre a O cunoaste) pe Maica Domnului [Sf Fecioara Maria = Marea Mama Divina intrupata / incarnata, purnavatar al Ei; intrucitva similar chenozis-ului lui Hristos Dumnezeu Logosul] la casa Sf. Ap. Ioan Evanghelistul din Ierusalim:

 

„Inalta, peste mijlocie, foarte svelta, cu maini si picioare delicate si frumoase, culoarea pielii ca aurul, ochii ca maslina coapta, ovalul fetei desavarsit;

se purta in culorile fecioarelor: rosu si vanat;

era foarte tacuta si activa.

Tot ce facea era desavarsit, se misca cu o gratie fireasca pe care anevoie o au chiar imparatesele nascute in purpura.

Cat am stat in casa Ei nu a mancat cu noi, ci numai seara se retragea cu femeile Ei pentru a sta la masa.

Ne-a vorbit despre Fiul Ei multe lucruri tainice pe care le voi scrie altadata…

Toata infatisarea si purtarea Ei erau atat de dumnezeiesti, incat daca n-as fi stiut ca nu-i Ea Dumnezeu, m-as fi inchinat in fata Ei ca lui Dumnezeu”. [Maica Domnului = Dumnezeu dupa Dumnezeu]

…

„Ea mi-a furat si mintea si inima si limba !”

 

Sfantul Dionisie Areopagitul, la trei ani dupa ce se increstinase de catre Sfantul Apostol Pavel, invrednicindu-se a vedea pe Maica Domnului, ii scrie Apostolului neamurilor: "Marturisesc inaintea lui Dumnezeu, ca-mi parea cu neputinta ca cineva, in afara de Dumnezeu, sa fie plin de atata putere dumnezeiasca si dar. Nimeni din oameni nu poate sa inteleaga ce am vazut eu si ce am priceput nu numai cu ochiii cei sufletesti, dar si cu cei trupesti. Eu am vazut cu ochiii mei pe cea mai frumoasa si mai sfanta decat toate puterile cele ceresti, pe Maica lui Hristos Iisus Domnul nostru. Marturisesc inaintea lui Dumnezeu care S-a nascut din Sfanta Fecioara, ca daca n-as fi pastrat in mintea mea invatatura, apoi as fi socotit-o pe Prea Sfanta Fecioara ca pe insusi Dumnezeu si i-as fi dat ei inchinarea care se cuvine lui Dumnezeu. Mintea ei era calauzita de Dumnezeu, dorinta ei era indreptata spre tot ce e bun si vrednic de dragoste; ura avea numai pentru pacat si pentru «pricinuitorul» lui; ochiii ei erau indreptati neincetat spre Domnul, privind lumina vesnica si neapropiaia; auzul gata a asculta cuvantul lui Dumnezeu, iar limba varsa dulceata dumnezeiasca; inima ei era curata si neprihanita. Toata era biserica a Duhului, locas Dumnezeului celui viu".

 

Sfantul Ambrozie, arhiepiscopul Milanului, intemeiat pe cuvintele Sfantul Ignatie Teoforul, scrie: "Ea era fecioara nu numai cu trupul, ci si cu sufletul. Inima ei era plina de smerenie; in vorba era inteleapta si fara de grabire; in citirea Sfintei Scripturi neobosita; in vorbire curata si cu pauza, ca si cand totdeauna ar fi vorbit cu Dumnezeu, iar nu cu oamenii. Din gura ei ieseau numai cuvinte intelepte, iar pe fata ei se arata blandetea si fecioria. Chipul ei cel din afara arata desavarsirea launtrica, bunatatea si smerenia."

 

Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu miluieste-ne si ne mantuieste pre noi !

 

Amin = OM = Logosul Divin [cum sa-L chem pe Hristos Cuvantul, Puterea si Intelepciunea lui Dumnezeu = Sf Duh = MD]