Newsletter Agentia de carte - 8 iunie 2019

[altmariusbook]

“„Evrei români în literatura israeliană” – scriitorul Moshe Granot,...

---

• „Evrei români în literatura israeliană” – scriitorul Moshe Granot, ...
• Programul României la Festivalul EUROPALIA a fost anunţat oficial l...
• Emisiunea de mărci poștale „Flori melifere”
• Volumul „Teatru în diorame. Discursul criticii teatrale în comunism...
• Lansarea romanului ”Să nu râzi :(( ”, de Raluca Feher

„Evrei români în literatura israeliană” – scriitorul Moshe Granot, ... Posted: 08 Jun 2019 08:39 AM PDT În continuarea seriei de manifestări organizate în limba ebraică și destinate descendenților evreilor originari din România, Institutul Cultural Român de la Tel Aviv a organizat un nou eveniment, în cadrul „Cafenelei Românești”, ce l-a avut ca invitat pe scriitorul de origine română Moshe Granot, membru al Asociației Scriitorilor Israelieni de Limba Ebraică și a cărui vastă operă conține 7 cărți de proză cu subiectul evreimii din România.Evenimentul a fost realizat în colaborare cu Asociația Scriitorilor Israelieni de Limba Ebraică și grupul „Shorashim Romanim” (Rădăcini românești) și a avut loc la sediul ICR Tel Aviv, în data de 6 iunie 2019. Manifestarea, în limba ebraică, a fost deschisă de Martin Salamon, directorul ICR Tel Aviv, care a salutat audiența și a subliniat importanța evenimentelor organizate în limba ebraică, cu și despre originari români, manifestări menite să apropie comunitatea de israelieni cu origini românești (însă nu neapărat vorbitoare de română) de cultura română, respectiv de evenimentele organizate de ICR Tel Aviv. Evenimentul a constat într-un dialog cu Dr. Leah Tsivoni, editoare și scriitoare, la rândul ei membră a Asociației Scriitorilor Israelieni de Limba Ebraică, în care au discutat despre cum se reflectă subiectul evreimii românești în cărțile dlui. Granot și cum elementele de autobiografie din acestea pot constitui o punte de legătură cu restul originarilor români care, într-o anumită măsură, pot rememora circumstanțele sosirii și acomodării în Israel. Evreii români constituie subiectul a 7 dintre cărțile sale, adresându-se atât unui public tânăr – cum a fost cazul în cărțile „Vreau să fiu ca ceilalți” (Ed. Keter, 1986) și „Palatul înghețat” (Dani Sfarim, 2010) – dar și unui public adult, precum în cazul cărților „Al doilea amant al rabiniței” (Editura Tamuz, 1987), „Carantină la Constanța” (Editura Asociației Scriitorilor Israelieni de Limba Ebraică, 2007), „Reconstituiri” (Editura Carmel, 2008), „Frumușicanii” (Editura Yton 77, 2014) și „Soția colonelului” ( Safra Publishing House, 2018). Astfel, „Vreau să fiu ca ceilalți” prezintă perspectiva unui adolescent din România ce ajunge, împreună cu familia sa în Israel,cu vaporul „Transilvania” și dificultățile de acomodare la atmosfera israeliană. „Frumușicanii”, roman apărut în 2014, este compus din 13 povestiri despre viața din România înainte și după cel de-al doilea Război Mondial, în localitatea Frumușica, din județul Botoșani. Eliberarea populației evreiești de către Armata Roșie, circumstanțele instalării dictaturii comuniste și schimbările de ordin economico-social ce afectează întrega populație sunt temele principale ale cărții, pe care majoritatea originarilor români din Israel le-au trăit personal. „Carantină la Constanța”, apărut în 2007, se constituie din 20 de povestiri ale evreilor plecați din România către America – „lumea nouă” și perioada de carantină pe care au fost forțați să o petreacă la Constanța.   Moshe Granot, născut în România, a emigrat în Israel la vârsta de 12 ani, împreună cu părinții săi. Cu un doctorat în literatură ebraică, este autor a zeci de povestiri și articole, precum și a mai mult de 50 de cărți de ficțiune și non ficțiune, fiind cunoscut publicului israelian mulțumită cărților pentru copii și tineri (”young adults”), dar și datorită manualelor de pedagogie, rezultate în urma anilor în care a lucrat ca inspector școlar. Câteva dintre povestirile sale pentru copii au stat la baza unui serial radiofonic. În 2013 a devenit editor șef al revistei Moznaim, apărută sub auspiciile Asociației Scriitorilor Israelieni de Limba Ebraică. De asemenea, a contribuit, în calitate de editor, la apariția „Lexiconului scriitorilor israelieni” și a „Lexiconului istoric al scriitorilor evrei”.   Număr de vizualizări :3http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/M_isRen9WBs?utm_so..." height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Programul României la Festivalul EUROPALIA a fost anunţat oficial l... Posted: 08 Jun 2019 08:36 AM PDT Ediţia a 27-a a Festivalului EUROPALIA, care va începe la 1 octombrie 2019 şi în cadrul căreia România are în premieră statut de invitat de onoare, a fost anunţată pe 6 iunie 2019, la Palatul Egmont din Bruxelles, sediul Ministerului belgian de Afaceri Externe. Evenimentul a avut loc în prezenţa ministrului belgian al Afacerilor Externe, Didier Reynders, a ministrului român al Culturii şi Identităţii Naţionale, Valer-Daniel Breaz, a preşedintelui EUROPALIA International, Contele Jacobs de Hagen, şi a preşedintelui Institutului Cultural Român, Liliana Ţuroiu. De asemenea, printre oficialităţile române s-au numărat preşedintele Comisiei de Cultură din cadrul Senatului, Radu Cosmin Preda, și reprezentanți ai MAE, director Mirela Grecu şi referent Andreea Opriş. „Este o plăcere să găzduim în Palatul Egmont această conferinţă care marchează lansarea oficială a Festivalului de Artă Europalia.  Organizarea programului pentru Festival este o provocare pentru fiecare ţară (…), dar sunt sigur că vom avea o deschidere de succes în octombrie. Vreau să mulţumesc din nou tuturor echipelor împlicate, în special Institutului Cultural Român pentru o cooperare foarte bună”, a afirmat ministrul belgian al Afacerilor Externe, Didier Reynders. Tot din parea ministerului Afacerilor Externe belgian a vorbit și Anick van Calster, director general al Afacerilor Bilaterale. Koen Clement, manager general al EUROPALIA International,  a prezentat un istoric în imagini a celor 50 de ani de existență a Festivalul Europalia, manifestarea culturală împlinind 50 de ani de la înfiinţare. Prezentarea programului artistic a fost făcută de Dirk Vermaelen, director artistic al EUROPALIA International, de istoricul de artă Doina Lemny, care a vorbit despre opera lui Constantin Brâncuşi, expoziția Brâncuși fiind unul dintre principalele evenimente ale Festivalului, și de Horia Barna, director artistic EUROPALIA România. „2019 este anul cel mai important al României în ceea ce priveşte mandatul politicii externe din ultimii 30 de ani. Ne dorim ca EUROPALIA 2019 să devină piatra de temelie a diplomaţiei culturale româneşti. (…) Suntem bucuroşi să vedem cum crește în Europa, în acest moment, interesul generat de cultură. Aş vrea să mulţumesc EUROPALIA International, echipei Institutul Cultural Român și să felicit artiștii români implicați în programului festivalului EUROPALIA România 2019”, a declarat Liliana Ţuroiu, preşedintele ICR, în cadrul conferinţei de presă de la Palatul Egmont. Participarea României la Festivalul EUROPALIA, în perioada octombrie 2019- ianuarie 2020, este asigurată de Institutul Cultural Român, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii și Identității Naționale, Secretariatul General al Guvernului. „Ministerul Culturii și Identității Naționale este onorat să-și aducă contribuția, prin numeroase evenimente, în prezentarea peisajului cultural bogat și plin de originalitate al României. Acest pas vine ca o continuare firească a succesului Președinției României la Consiliul UE”, a spus ministrul Culturii, Valer-Daniel Breaz. ****** Festivalul Internațional de Arte EUROPALIA este unul dintre cele mai importante festivaluri de artă din lume și este considerat manifestarea culturală de cea mai mare amploare din Belgia, organizată o dată la doi ani, sub patronajul Familiei regale a Belgiei, la Bruxelles și în zonele învecinate, inclusiv în alte ţări – Regatul Unit al Marii Britanii, Franţa, Olanda, Luxemburg și Germania. Europalia acoperă, pe o rază de 400 km, cu un public potențial de 50 de milioane de persoane. Festivalul a debutat în 1969 și are un caracter multidisciplinar: arte vizuale, artele spectacolului, muzică, film, literatură, educație culturală. Publicul celor mai ample ediții de până acum ale festivalului a ajuns la aproximativ 1-1,5 milioane de vizitatori, majoritatea veniți din afara Belgiei. Printre ţările invitate de onoare la ediţiile precedente s-au numărat: Italia (1969 şi 2003), Franţa (1975), Spania (1985), Portugalia (1991), Republica Cehă (1998), Polonia (2001), Federaţia Rusă (2005), R. P. Chineză (2009), Brazilia (2011), India (2013), Turcia (2015), Indonezia (2017). Institutul Cultural Român (ICR) a preluat, în conformitate cu prevederile OUG nr. 16/2018, pregătirea și organizarea implementării proiectelor specifice participării României. Alături de ICR, Ministerul Afacerilor Externe asigură sprijin și facilitează cooperarea pe diverse planuri, iar Ministerul Culturii și Identității Naționale sprijină demersurile de implementare a evenimentelor culturale, facilitează eliberarea de avize sau autorizații pentru exportul temporar de artă din România. Astfel, participarea României la EUROPALIA 2019 este pregătită sub coordonarea unui Grup de lucru format din câte un reprezentant, la nivel de secretar de stat sau director general/director, din Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii și Identității Naționale și Secretariatul General al Guvernului, condus de reprezentantul Institutului Cultural Român. De asemenea, pe durata pregătirii și desfășurării FestivaluluiInternațional de Artă EUROPALIA 2019, Guvernul a decis constituirea Echipei EUROPALIA România, care va face selecția propunerilor de acțiuni și evenimente culturale relevante pentru realizarea programului cultural al României în cadrul festivalului, propuneri care vor fi supuse aprobării Comitetului director al Institutului Cultural Român.   Număr de vizualizări :14http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/N6x16pLzle4?utm_so..." height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Emisiunea de mărci poștale „Flori melifere” Posted: 08 Jun 2019 06:51 AM PDT Romfilatelia vine în întâmpinarea pasionaţilor de floră prin introducerea în circulaţie, marți, 11 iunie 2019, a emisiunii de mărci poștale „Flori melifere”. Flora meliferă reprezintă totalitatea plantelor melifere din raza de zbor a albinelor, apicultura având ca obiectiv cunoașterea albinelor și realizarea unor producții cât mai mari și mai diversificate de miere, fiind cunoscută relația simbiotică dintre activitatea albinelor și reproducerea plantelor. În flora României există specii de plante melifere care se remarcă printr-o producție de miere ridicată, dar și prin aspectul lor deosebit de încântător, în cadrul acestei emisiunii fiind ilustrate cele mai apreciate flori melifere aparținând teiului argintiu, salcâmului, florii-soarelui, rapiței și mărului. Teiul argintiu (Tilia tomentosa) este un arbore foios, ale cărui flori sunt reprezentate pe timbrul cu valoarea nominală de 1,90 lei. Teiul argintiu face parte din familia Tiliaceae și este răspândit în sud-estul Europei. Cultivat în scop ornamental, teiul este foarte apreciat pentru frumusețea coroanei și pentru mirosul încântător.  În România mai este cunoscut sub numele de tei câinesc, tei de toamnă, tei bălan sau tei bun. Teiul poate fi folosit atât pentru lemnul său, cât și pentru flori și alburn, care au indicații terapeutice atât în medicina animală, cât și în cea umană.   Salcâmul (Robinia pseudoacacia) este un arbore foios, ale cărui flori sunt ilustrate pe timbrul cu valoarea nominală de 2,80 lei. Salcâmul face parte din familia Fabaceae, fiind originar din America de Nord, a fost introdus ca plantă ornamentală în parcurile din Franța în anul 1601 și în România în anul 1750. Este cunoscut sub numele de acacie, acaț, arțar, bagrin, brebene, dafin, frasin, lemn alb, magrin, salchișm sau pănar.  Este folosit în industrie pentru lemnul său foarte durabil care se păstrează bine sub apă, iar florile sunt folosite în rețete de preparare ale unor băuturi răcoritoare sau preparate de cofetărie. De asemenea, florile, frunzele și scoarța sunt folosite în terapii din medicina veterinară și umană.   Floarea-soarelui (Helianthus annuus) este reprezentată pe timbrul cu valoarea nominală de 5 lei.  Această plantă erbacee anuală face parte din familia Asteraceae și este originară din nordul Mexicului și Statele Unite ale Americii. A fost adusă în Europa în anul 1510 și a fost folosită ca plantă decorativă în grădinile și parcurile Spaniei, Portugaliei, Franței, Belgiei și Germaniei, urmând ca între secolele XVII-XVIII să fie folosită ca plantă producătoare de semințe pentru ulei.   În România este cunoscută și sub numele de ierboaie, ochiul-soarelui, pantonea, ruja-soarelui, sora-soarelui sau rumăniță mare.  Floarea-soarelui are multiple întrebuințări, fiind introdusă în cultura alimentară pentru ulei sau furaje și întrebuințată în terapii ale medicinei umane și veterinare, precum și în agricultură pentru proprietățile sale de îngrășământ natural, căpătate după ardere.   Rapița (Brassica rapa subsp. oleifera) este reprodusă grafic pe timbrul cu valoarea nominală de 8,50 lei. Plantă ierbacee anuală, care face parte din familia Brassicaceae, este cultivată încă din Antichitate de popoarele din jurul Mării Mediteraneene și în Orientul Apropiat, ajungând să fie răspândită în India și în țări din Asia. Este folosită în industrie pentru producția de ulei și pentru furajele animalelor, iar datorită proprietăților sale vindecătoare este folosită și pentru tratamentele medicale umane și veterinare.   Mărul (Malus domestica), ale cărui flori sunt ilustrate pe timbrul cu valoarea nominală de 12 lei, este un arbore ce face parte din familia Rosaceae, fiind cultivat pe glob în peste 10.000 de soiuri. Mărul poate avea o longevitate de până la 150 de ani, în funcție de portaltoi. În multe culturi, este văzut ca un pom al vieții, florile lui vestind sosirea primăverii.  Este utilizat în industria alimentară pentru fructele sale dulci, iar din lemnul său se fabrică diferite obiecte de mobilier. Mărul este cunoscut și pentru proprietățile sale terapeutice, fiind folosit atât în medicina umană, cât și în cea veterinară.   Romfilatelia mulţumeşte Grădinii Botanice „Dimitrie Brândză” a Universității din București și Institutului de Biologie București al Academiei Române, pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.   Albumul filatelic este realizat în tiraj limitat de 232 exemplare și este echipat cu blocul emisiunii (conținând cinci timbre nedantelate și un simbol grafic tematic înscris în perfor hexagonal), precum și setul de două plicuri „prima zi”, având ștampila „prima zi” aplicată în clar cu folio. Fiecare element este numerotat de la 001 la 232.   Emisiunea de mărci poștale „Flori melifere” va fi disponibilă începând de marți, 11 iunie 2019, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul online: http://romfilatelia.ro/store/.   Număr de vizualizări :32http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/8_a5vF8ni5c?utm_so..." height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Volumul „Teatru în diorame. Discursul criticii teatrale în comunism... Posted: 08 Jun 2019 06:38 AM PDT Joi, 13 iunie 2019, ora 18:00, la Librăria Șt. O. Iosif (str. Mureșenilor nr. 14, Brașov), va avea loc lansarea volumului Teatru în diorame. Discursul criticii teatrale în comunism. Fluctuantul dezgheț 1956-1964, de Miruna Runcan, Editura Tracus Arte, 2019. Invitați: Miruna Runcan, Mihai Ignat. Partener: Universitatea Transilvania din Brașov, Facultatea de Litere. Miruna Runcan este scriitor și critic de teatru, profesor la Facultatea de Teatru şi Televiziune a Universității Babeș-Bolyai. Este membru al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru și al Federației Internaționale a Cercetătorilor Teatrali. De aceeași autoare: Odaia de asediu (Dacia, 1983), Hermandria (Cartea Românească, 1986), Introducere în Etica şi legislaţia presei (ALL, 1997), A patra putere. Legislaţie şi etică pentru jurnalişti (Dacia, 2001), Modelul Teatral Românesc (Unitext, 2001), Teatralizarea şi Reteatralizarea în Romania. 1920-1960 (Eikon, 2003), Pentru o semiotică a spectacolului teatral (Dacia, 2005), Fotoliul scepticului spectator (Unitext, 2007), Habarnam în orașul teatrului. Universul spectacolelor lui Alexandru Dabija (Limes, 2010), Bunjee-Jumping (Limes, 2010), Actori care ard fără rest (Cheiron/Fundația Camil Petrescu, 2011), Signore misterioso. O anatomie a spectatorului (Unitext, 2011), Critica de teatru: Încotro? (Presa Universitară Clujeană, 2015), Odeon 70 (OscarPrint, 2016), Club 70. Retro (Cartea Românească, 2017). În mod paradoxal, studiile de istorie a artelor performative nu par să se fi aplecat decât foarte rar asupra felului în care s-au dezvoltat discursurile critice; și asta în pofida faptului că materia de bază care servește istoriografilor dedicați artelor (din ce în ce mai puțini în mediul academic în care-mi desfășor eu activitatea) este reprezentată de discursurile critice: editoriale, eseuri, cronici, anchete, reportaje și interviuri dintr-o epocă sau alta. Foarte puțini cercetători par să-și fi pus întrebări serioase despre relația dintre creație (artistică, teatrală…) și discursurile critice menite s-o reprezinte și s-o evalueze. […] Discursurile criticii nu sunt dependente doar de esteticile (hegemonice sau emergente) și de modurile de producție teatrală ale spațiului și vremii în care au fost scrise, ci și, mai-nainte de toate, de peisajul ideilor politice dominante, de relațiile de putere în raport cu care sunt emise judecățile de valoare. Din acest punct de vedere, discursul critic, chiar și atunci când nu e (sau nu dorește să fie) în sine unul normativ, își deconspiră, voluntar sau nu, rădăcinile axiologice, ideologice, în paralel cu referințele estetice care stau la vedere, în scheletul și carnea argumentației critice. – Miruna Runcan  Volumul se găsește în librării și/sau poate fi comandat de pe website-ul Editurii Tracus Arte: https://edituratracusarte.ro/produs/teatru-in-diorame-discursul-cri...   Număr de vizualizări :29http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/4Nd_n8yaxSY?utm_so..." height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Lansarea romanului ”Să nu râzi :(( ”, de Raluca Feher Posted: 08 Jun 2019 04:42 AM PDT Joi, 13 iunie 2019, de la ora 19.00, la Seneca AntiCafé (str. Ion Mincu nr. 1, București),  editura Trei vă invită la lansarea celui mai recent volum semnat de Raluca Feher –” Să nu râzi :(( ” . Alături de autoare se vor afla: Oana Băluță – conferențiar universitar FJSC, Radu Găvan – scriitor și Virginia Costeschi – coordonator editorial TREI. „Să nu râdeți…. Dar nici nu o să puteți. Cartea asta doare, exasperează. O iubire maternă, ca o ură grea. Ura că nu ești cenușăreasa, oricâți pantofi ai, că universul nu se orânduiește în cercuri concentrice de răsplăți. Că nu stă drepți, la ordinele tale. Pe care nu știi să le dai, fiindcă ai pus re-ul înaintea sentimentului. Fiindcă ai numai răspunsuri și nicio întrebare. Fiindcă virtutea principală pe care o corcolești la piept este despre ce nu ești și ce nu poți, într-o lume care conspiră împotriva ta. A ta, Buricul absolut al pământului. Mama, Gaia, Glia. Tellus Mater. Pântec și mormânt. Nu. Nu o să râdeți. Dar cred că veți simți, trăi, înțelege mai bine fatal/ismul. Cordonul ombilical netăiat la timp de sabia Liberului Arbitru. Personajul acela lipsă din cultura noastră mioritică. Personajul după care tânjim până la ștreangul în care ne atârnăm propria neputință. Să nu râzi :(( este o experiență limită, ascunsă de obicei de mituri și tăceri. Doare, exasperează. Eliberează.” – Mihaela Miroiu, filosof, scriitoare  „Pentru proza pe care ne-o propune Raluca Feher putem prelua, într-o formulă redusă, ceea ce a spus cândva un gânditor care a marcat istoria reflecției: să nu râzi, să nu plângi, doar să înțelegi. Și, de fapt, ce avem noi aici? Ceva consistent și, pentru literatura de azi, luminos și incitant. Ceva care, între altele, ne îndeamnă să parafrazăm formula invocată mai sus. Fiindcă despre literatura pe care o face Raluca Feher, cu o siguranță de sine extraordinară, cu nerv, cu o tăietură a frazei care tinde spre o (binevenită pentru proză) precizie de tip chirurgical, și, îngăduiți aceasta, cu grație și șarm, se poate spune imediat și bine-meritat: să nu râzi, să nu plângi, să înțelegi; dar și să admiri, să te bucuri. Și să dai mai departe. Și anume: să te bucuri și să dai mai departe literatură de foarte bună calitate!” – Cristian Pătrășconiu, jurnalist cultural „Unii ar spune că Raluca Feher e o publicitară care a văzut lumea. După ce i-am citit cărțile, știu că e o povestitoare dusă cu capul care deschide la nesfârșit cutiuțele lumii, căutând un înțeles. Iar ceea ce găsește e, fără excepție, absurd, vesel sau doar înfricoșător. Că e departe, că e aproape, lumea e altfel, dar la fel peste tot: dusă cu capul. După ce citești, te prinzi că lucrurile pe care te-ai bazat toată viața stau invers. Oamenii supraviețuiesc în zeci, sute de lumi cu care sunt obligați să negocieze și cărora li se supun, până la urmă. Cartea de față este o Feher la pătrat. Adică două: autoarea și eroina ei, Diana, care povestește fără să mai scoată un cuvânt (ar fi și greu, cu o funie în jurul gâtului!) istoria eșecului personal. Este un roman, dar și o carte de povestiri, de memorii, o carte dusă cu capul. Pe scurt, nu oferă nicio speranță. Ceea ce însă o deosebește fundamental de tomurile care vestesc sfârșitul lumii e tonul. Iar acest spectacol de cuvinte în mișcare ascunde ceva imobil: omul, incapabil să evadeze dintr-un destin nesuferit.” – Florin Iaru, scriitor În viața reală, Raluca Feher este director de creație la CAP și unul dintre fondatorii Frontline Club Bucharest, filiala românească a unuia dintre cele mai faimoase cluburi de presă din lume. În viața ideală, Raluca este o exploratoare curioasă, călătoare printre vorbe și povești, prin teritorii bătătorite sau încă nedescoperite. Citiți-o pe https://feher.live/. De aceeași autoare, la Editura Trei au apărut volumele America dezgolită de la brâu în jos I și II și Splendidul loc al fericirii supreme. „Să nu râzi :(( este o carte despre mame și fiice, multe mame și multe fiice care au ajuns să semene cu mamele lor, femei neterminate și femei neîncepute. Este o carte pe care am eliminat-o ca pe-o piatră la rinichi. Și tot nu mă simt mai bine.” – Raluca Feher