Newsletter Agentia de carte - 23 noiembrie 2018

[altmariusbook]

“Al șaptelea gong 10X10. Născut în România, la Sibiu” plus 6 more

---

• Al șaptelea gong 10X10. Născut în România, la Sibiu
• Îndrăgitul scriitor Jón Kalman Stefánsson vine la Timișoara, la ani...
• „Zilele Filmului Istoric” la ICR Londra: premiere, dezbateri, invit...
• Lansarea publică a proiectului COOLsound 100 – Scena virtuală a muz...
• Moştenirea lui Victor Babeş – o privire spre omul care a fost un ma...
• Recital de gală susținut de Alexandra Dăriescu la New York, cu ocaz...
• Expoziție, lansare de album și sculptură ”Andrei Bălan”

Al șaptelea gong 10X10. Născut în România, la Sibiu Posted: 22 Nov 2018 09:39 PM PST Joi, 22 noiembrie 2018, ora 19:00, la Teatrul ”Gong” din Sibiu  (Strada Alexandru Odobescu, nr.4), asociația Euro CulturArt și Clubul UNESCO-Adolescenții au prezentat a șaptea secvență a programului 10X10. NĂSCUT ÎN ROMÂNIA,  un proiect finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale și selectat de Comisia interministerială dedicată sărbătoririi Centenarului Marii Uniri de la 1 decembrie 2018. În 10 orașe din România (Satu Mare, Timișoara, Cluj, Galați, Sighișoara, Brașov, Sibiu, Constanța, Iași și București), Mike Godoroja & Blue Spirit (Vali Vătuiu, percuție, Alin Păun, chitară solo, Tibi Duțu, chitară bas, Dorian Pîrvu, pian și sintetizator), Marius Mihalache, Eugen Mihăescu, Marcian Petrescu, Rareș Totu și Dan Mircea Cipariu prezintă un show unic de poezie și blues. La Sibiu, invitate speciale au fost scriitoarea  Rita Chirian și actrița și poeta Ioana Crăciunescu. În cadrul show-ului a fost prezentată și oferită publicului antologia centenară 10X10. NĂSCUT ÎN ROMÂNIA, apărută la Editura Tracus Arte din București, imprimată, în septembrie 2018, în 1000 de exemplare (prima ediţie!), din care 50 numerotate de către editor, cu un timbru sec de Mihai Zgondoiu. Spectacolul a fost deschis cu proiecția unui filmuleț în care au apărut mai multe personalități ale culturii române și cu piesele ”Născut în România” și ”Caii din Pădurea Letea”.   ”Feți Frumoți și Ilene Cosânzene, tare bucurie avem să ne vedem într-o sală specială. Pentru  noi e o sală în care am avut multe spectacole. Acest spectacol este o serată de muzică și poezie, o serată în care împreună cu inițiatorul acestui turneu am adunat în tolba noastră de experiențe  multe sărbători de muzică și poezie. Îl invit aici lângă mine pe vinovatul fără vină, pe acel promoter de poezie nemaiîntâlnit, unul dintre poeții rebeli ai generației actuale, Dan Mircea Cipariu”, a spus Mike Godoroja.   Dan Mircea Cipariu: ” O seară fastuoasă vă spune Dan Mircea Cipariu, nefumător, ovo-lacto-bar, cum ar fi spus Șerban Foarță , doamnelor și domnilor vi-l prezint pe domnul PartiCipariu, așa m-a prezentat la Timișoara în cadrul unui spectacol. Va să zică, domnul Participariu vă salută cu toată dragostea, mai cu seamă că pentru zona asta transilvană am o emoție specială pentru că mama mea s-a născut la 7 km de Blaj, în Pănade. Sunt foarte bucuros că în seara aici asta sunt câteva rude de la Pănade și din Blaj. După ce am fost la Satu Mare, Timișoara, Cluj, Galați, Sighișoara, Brașov, iată acum suntem la Sibiu. Săptămâna viitoare suntem la Constanța, la Iași  și pe 1 decembrie la  București, unde vom fi în transmisune directă de la Muzeul Național al Literaturii Române, acolo vom avea o gală  10X10. NĂSCUT ÎN ROMÂNIA. La 10X10. NĂSCUT ÎN ROMÂNIA am citit câte un poem scris de fiecare dintre cei 10 poeți. Cei 10 poeți sunt: Rita Chirian, Ioana Crăciunescu, Nora Iuga, Ioana Nicolaie, Andra Rotaru, Dan Coman, Teodor Dună, Ioan Es. Pop, Bogdan O. Popescu, Robert Șerban. La finalul antologiei am făcut un experiment împreună cu Mihai Zgondoiu, care a terminat aici liceul de arte plastice și asta m-a făcut să schimb un pic programul de până acum. Dacă în celelalte secvențe am citit câte un poem din cei 10 poeți, astăzi voi citi două trialoguri de poezie din cele de la finalul antologiei, scrise de mine, de Mihai Zgondoiu și Mike Godoroja.”   DMC a citit al 9-lea și al 10- lea trialog.   Mike Godoroja & Blue Spirit au cântat ”Amintiri din Vama Veche”.   Mike Godoroja a prezentat formația: Vali Vătuiu, percuție, Alin Păun, chitară solo, Tibi Duțu, chitară bas, Dorian Pîrvu, pian și sintetizator. „Unul dintre cei mai buni toboșari de jazz rock pe care îi are țara noastră, olteanul din trupa Blue Spirit, Vali Vătuiu. La chitară bass este un rocker înrăit, îi place ceaiul Jack Daniels, este Tibi Duțu. Un tânăr neobișnuit, el nu are cont de facebook, nici smartphone, comunicăm cu el prin mesaje cu porumbei, îl cheamă Alin Păun. Aranjorul, chitaristul, liderul de formație, Eugen Mihăescu de la Kripton. La clape, domnul Dorian Pârvu.”   A urmat proiecția unui filmuleț cu Nichita Stănescu și piesa ”Emigrantul Eminescu”.   Mike Godoroja a amintit de rolul Anei interpretat de actrița și poeta Ioana Crăciunescu, în  filmul ”Ion”, ca preambul la piesa ”Ana, frumoasă fată”.   Dan Mircea Cipariu a invitat-o pe scenă pe Rita Chirian: ”Rita Chirian a debutat cu cartea Sevraj, atunci la Botoșani a primit premiul Eminescu, apoi cea mai recentă carte a sa a luat premiul Tânărului poet al anului 2017”         ”Textele sunt în mare parte din a doua mea carte”, a spus Rita Chirian. Printre poemele citite s-au numărat: ”cinci”, ”șapte”, ”nouă”, ”Galeria”.   Mike Godoroja l-a invitat pe scenă pe Marcian Petrescu. ”Prima oară când l-am întâlnit pe Marcian se întâmpla la Onești, el nu cânta atunci cu muzicuța. Ne-a invitat într-un club și apoi ne-a explicat care este esența bucuriei și a fericirii. Este o rețetă foarte simplă, în mâna stângă trebuie să-l puneți pe Bugs Bunny și în mâna dreaptă să îi țineți pe frații Max. Ne-a povestit aceste filme toată noaptea și spre dimineață a trecut la karate. Cu alte cuvinte, Marcian Petrescu.”   ”Blues-ul manelistului convins” și ” Curaj, iubito, vino în Sibiu”, au fost piesele cântate de Mike Godoroja & Blue Spirit și Marcian Petrescu.   Dan Mircea Cipariu a invitat-o la microfon pe poeta și actrița Ioana Crăciunescu în ritm de rap.   ”Ca actriță mă descurc mai bine, ca poetă sunt întotdeauna mai timidă decât aș vrea, dar n-am încotro. Iubescu Sibiul. Am bunici, străbunici care s-au născut la Săliștea Sibiului. Chiar dacă am fost plecată foarte mulți ani, întoarcerile mele au fost mereu prin Sibiu și este un fel de  patrie a mea sufletească”, a spus Ioana Crăciunescu.   Aceasta a citit ”Tinerețea mea spânzurată în rame aurite”, ”Tăiat și cusut”, ”Duminica dimineața- poem dedicat lui Mircea Ivănescu”. În finalul recitalului său l-a invitat pe scenă pe Dan Mircea Cipariu și au citit împreună ”Saltele”.   Spectacolul a continuat cu proiecția unui filmuleț cu Tudor Arghezi și un moment la clape cu Dorian Pârvu.   Pe scenă a fost invitat chitaristul Rareș Totu, care a cântat împreună cu Mike Godoroja & Blue Spirit ”Nopți de Sânziene”.   Epilogul spectacolului i-a aparținut lui Marius Mihalache, care a ridicat în picioare spectatorii prezenți în sala Teatrului ”Gong” din Sibiu . ”La Chilia-n port” a fost una dintre piesele pe care Mike Godoroja & Blue Spirit le-au cântat alături de Marius Mihalache.             Spectacolul s-a încheiat cu melodia ”Mă doare” și cu o sesiune de autografe date de artiști pe antologia 10X10. NĂSCUT ÎN ROMÂNIA, primită gratuit de toți cei prezenți în sală.     *** Turneul 10X10. NĂSCUT ÎN ROMÂNIA  Itinerariu: Sibiu, 22 noiembrie 2018, ora 19.00, Teatrul Gong / invitat special: Rita Chirian Constanța, 27 noiembrie 2018, ora 19.00, Teatrul de Stat / invitat special: Andra Rotaru  Iași, 29 noiembrie 2018, ora 19.00, Ateneul din Iași București, 1 decembrie 2018, ora 18.00,  în Sala ”Ion Băieșu” a Muzeului Național al Literaturii Române din București – MNLR (Calea Griviței, nr.64-66) /  invitați speciali: Ioan Es. Pop și Bogdan O. Popescu, alături de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Intrarea la eveniment se face cu invitație oferită de organizatori prin intermediul adresei de e-mail [e-mail] până cel mai târziu la data de 27 noiembrie 2018, ora 15.00. *** AgențiadeCarte.ro este partenerul media al turneului 10X10. NĂSCUT ÎN ROMÂNIA. *** 10X10. NĂSCUT ÎN ROMÂNIA este un program de educaţie culturală, multiart și un program dedicat Centenarului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 prin dezvoltarea de abordări interculturale și multidisciplinare pentru două genuri de nișă: Poezia și Blues‑ul contemporan. Au fost invitați în antologia centenară 10 poeți (5 poete – Rita Chirian, Ioana Crăciunescu, Nora Iuga, Ioana Nicolaie, Andra Rotaru și 5 poeți – Dan Coman, Teodor Dună, Ioan Es. Pop, Bogdan O. Popescu, Robert Șerban), din generații și geografi literare diferite, câștigători, în ultimii ani, ai unor premii naționale și internaționale de prestigiu, câteva dintre cele mai autentice și carismatice voci ale literaturii române contemporane. Selecționer: Dan Mircea Cipariu, președintele Asociației Euro CulturArt. Antologia centenară este însoțită de un trialog de poezie 10×10 semnat de Dan Mircea Cipariu, Mike Godoroja și Mihai Zgondoiu.   Text: Simona IONIȚĂ Foto: Mihaela PETRE   vizualizari: 1http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/vSGTiHlJx7o?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Îndrăgitul scriitor Jón Kalman Stefánsson vine la Timișoara, la ani... Posted: 22 Nov 2018 08:43 AM PST Cu ocazia aniversării a doi ani de la deschiderea oficială a librăriei independente La Două Bufnițe din Timișoara, iubitorii de literatură sunt invitați duminică, 2 decembrie 2018, la ora 17.00, la o întâlnire cu unul dintre cei mai apreciați scriitori contemporani islandezi, Jón Kalman Stefánsson, ale cărui cărți sunt traduse în limba română la editura Polirom. Discuția se va desfășura în limba engleză, va fi moderată de Bogdan-Alexandru Stănescu, coordonatorul colecției Biblioteca Polirom și va fi urmată de o sesiune de autografe. „Spunem poveşti pentru că ne binedispune, dar spunem poveşti şi pentru a nu uita. Cuvintele vor avea întotdeauna şi puterea de a vindeca, puse în proză sau în poezie, la fel ca muzica. Ăsta este unul dintre principalele motive pentru care literatura, arta în general, este atât de importantă în vieţile noastre.” (Jón Kalman Stefánsson)   Jón Kalman Stefánsson, unul dintre cei mai importanţi scriitori contemporani islandezi, s-a născut la Reykjavík, în 1963. A debutat în 1988 cu un volum de poeme; unul dintre romanele sale, Sumarljós og svo kemur nóttin (Lumina de vară, apoi se lasă noaptea), a primit în 2005 Premiul Literar Islandez pentru ficţiune. Patru dintre volumele sale au fost nominalizate la Premiul pentru Literatură acordat de Consiliul Nordic, printre ai cărui laureaţi se numără Tomas Tranströmer, Sofi Oksanen şi Kim Leine. În 2011, Jón Kalman Stefánsson a primit prestigiosul P.O. Enquist Award, iar romanul său apărut în 2013, Fiskarnir hafa enga fætur (Peştii n-au picioare), a fost nominalizat la Man Booker International Prize şi a primit premiul revistei Lire pentru cel mai bun roman străin. Jón Kalman Stefánsson a obținut recunoașterea internațională odată cu Trilogia fiordurilor, incluzând volumele Între cer și pământ (ed. Polirom, 2014), Tristeţea îngerilor (ed. Polirom, 2016) și Inima omului (ed. Polirom, 2018), în urma căreia a câștigat numeroase premii și i s-a propus producția unui film de lung metraj (Spellbound Productions & Cap Horn Film). Cel mai recent roman al său, Povestea lui Ásta (2017), a devenit un imediat una dintre cele mai bine vândute cărți de ficțiune în Islanda.   Jón Kalman Stefánsson, Între cer și pământ, editura Polirom, 2014 traducere din limba franceză de Magda Răduță   Un roman al despărțirii de moarte, al speranței și al maturizării     „O adevărată descoperire, o revelație, o lectură de la care nu vrei să-ți fie distrasă atenția, căci fiecare detaliu scăpat e o pierdere.” (Livres Hebdo)   Cu o sută și mai bine de ani în urmă, pescarii Islandei știau prea bine ce se află între cer și pământ: Marea Înghețată. De-aici încolo, lucrurile erau simple: îți făceai cruce să nu te prindă furtuna, ieșeai pe mare într-o barcă de șase oameni, aruncai undițele, așteptai ca peștele să muște, trăgeai – de undițe și apoi la vâsle –, te întorceai la mal, curățai peștele, îl vindeai. Aveai apoi ce mânca, aveai cu ce plăti datoria la prăvălia din sat, aveai chiar bani pentru o sticlă de rachiu. Cu Barður se întâmplă însă că niște cuvinte îl ucid. Mai rău: îl ucid niște versuri scrise cu o sută de ani înainte de un poet orb, despre un rai pierdut, pe care pescarul nostru vrea să le învețe pe de rost și să le pună într-o scrisoare de dragoste. Cu gândurile pradă poeziei, flăcăul uită să-și ia pufoaica atunci când iese în larg, iar la întoarcere pescarii sunt mai puțini cu unul: Barður a murit de frig. Romanul lui Jón Kalman Stefánsson, primul dintr-o trilogie islandeză tradusă entuziast până acum în douăzeci de țări, e însa și un roman al despărțirii de moarte, al speranței și maturizării, care nu înseamnă neaparat resemnare. Prozatorul face din celălalt erou al cărții, numit scurt băiatul, un personaj ce ramâne multă vreme în mintea cititorilor. Între cer și pământ e deopotrivă cartea cerului plumburiu, a mării nemiloase și romanul băiatului, al drumului sau prin durerea de a-și fi pierdut cel mai bun prieten, în încercarea de a găsi un sens pentru ceva de neînțeles când încă n-ai împlinit douăzeci de ani – adică pentru moarte.   Jón Kalman Stefánsson, Tristeațea îngerilor, editura Polirom, 2016 traducere din limba franceză de Magda Răduţă A doua parte a trilogiei fiordurilor   „La Tristeţea îngerilor nu uimeşte atât povestea, cât limbajul: cuvinte simple capătă, prin felul în care sunt folosite, un farmec aparte. Frazele lungi ale lui Stefánsson, care în mâinile unui alt scriitor ar părea neîndemânatice şi ciudate, au o frumuseţe neobişnuită: odată ce ai citit câteva pagini, te îndeamnă să te opreşti şi să-ţi iei un răgaz, spre a putea gusta ce-ai văzut până atunci. Fiecare paragraf e ca un poem.” (The Iceland Review)   Când pleci să înfrunţi viscolul şi noaptea ca smoala, e bine să mai fie cineva cu tine. Băiatul, singurul nume pe care îl are eroul din Tristeţea îngerilor, a aflat asta pe pielea lui: pustiit după moartea celui mai bun prieten, nu plecase el peste munţii înzăpeziţi să ducă înapoi o carte din care blândului pescar i se trăsese moartea? Acum, în volumul al doilea al trilogiei islandeze, porneşte din nou la drum, într-un aprilie întunecat pe care iarna nu vrea să-l părăsească. De data aceasta nu e singur: îl însoţeşte pe Jens, poştaşul ţinutului, abia înzdrăvenit după ce fusese dezlipit, stană de gheaţă, din şa – îl prinsese o furtună de zăpadă pe drum. Călătoria celor doi e, ca orice călătorie, prilej de a afla mai multe despre tine însuţi decât despre cel cu care mergi alături, e învăţătură şi descoperire. Şi, când moartea pândeşte la fiecare pas printre trâmbele de zăpadă, călătoria e şi mijloc de a preţui cât mai mult viaţa.   Jón Kalman Stefánsson, Inima omului, editura Polirom, 2018 Traducere din limba franceză de Magda Răduță Ultima parte a trilogiei fiordurilor   „Jón Kalman Stefánsson este un scriitor minunat. De câte ori îl citesc, îmi aduc aminte ce înseamnă scrisul, dar şi simpla, atât de înşelător de simpla aventură a vieţii. Un povestitor în afara timpului.” (Carsten Jensen)   După ce şi-a văzut prietenul îngheţând în larg şi după ce a străbătut munţii viscoliţi ca să înapoieze o carte aducătoare de moarte, băiatul, eroul fără nume al trilogiei lui Jón Kalman Stefánsson, încearcă din răsputeri să iasă biruitor dintr-o altă încercare: aceea a dragostei. În vara islandeză, care durează atât de puţine săptămîni, băiatul nu mai trăieşte decât cu gândul la părul imposibil de roşu al fetei de care s-a îndrăgostit în clipele cînd se zbătea între viaţă şi moarte. Dar ea e acum departe, peste fiorduri greu de străbătut, şi doar scrisorile şi poezia o apropie. Până când băiatul înţelege că inimii nu i te împotriveşti – şi începe astfel o nouă călătorie peste ape întunecate şi neiertătoare. Cu Inima omului se încheie trilogia islandeză a lui J.K. Stefánsson, începută de romanul Între cer şi pămînt şi continuată cu Tristeţea îngerilor, trilogie care i-a adus autorului său un uriaş succes internaţional. Ediţia engleză a romanului a câştigat în 2016 Oxford-Weidenfeld Translation Prize.   vizualizari: 39http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/DvDaye_BXJs?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

„Zilele Filmului Istoric” la ICR Londra: premiere, dezbateri, invit... Posted: 22 Nov 2018 08:38 AM PST În perioada 22-24 noiembrie 2018, Institutul Cultural Român de la Londra găzduiește, în premieră, Zilele Filmului Istoric, un proiect desfășurat în parteneriat cu Festivalul de Film și Istorii de la Râşnov și Ambasada României la Londra. Evenimentul include proiecţii de film, dezbateri şi invitaţi speciali şi îşi propune să prezinte publicului britanic filme româneşti recente cu tematică istorico-documentară. În program se regăsesc filme precum „Apostolul Bologa” – prezentat în premieră internațională, documentarul „Dacii liberi” – premieră britanică, o selecţie de trei scurtmetraje recente și pelicula „Ecaterina Teodoroiu”. Proiecțiile vor fi urmate de sesiuni de întrebări şi răspunsuri cu regizorii Dominic Dembinski și Monica Lăzurean-Gorgan, producătoarea Claudia Duca şi Sorin Mîndruțescu, unul dintre coordonatorii Festivalului de Film şi Istorii de la Râşnov. Proiecţia în premieră internaţională a filmului „Apostolul Bologa” va avea loc joi, 22 noiembrie, în prezenţa regizorul Dominic Dembinski şi a producătoarei Claudia Duca. Adaptare a romanului „Pădurea spânzuraților” de Liviu Rebreanu, filmul are o distribuție remarcabilă din care fac parte unii dintre cei mai cunoscuți actori români: Răzvan Vasilescu, Alexandru Repan, Cristi Iacob, Adrian Titieni, Ion Haiduc, Marius Bodochi, Bogdan Nechifor, Andreea Vasile, Demeter Andras, George Constantinescu și Albert Demeter. Proiecţia filmului „Dacii liberi” va avea loc vineri, 23 noiembrie, în prezenţa regizoarei Monica Lăzurean-Gorgan. Pelicula aduce laolaltă viețuitorii unui sat dacic, un istoric şi un arheolog – membrii unei trupe de reconstituire istorică, un grup de mistici daci, un organizator de proteste, administratorul sitului UNESCO Sarmisegetusa Regia şi participanți la Congresele de Dacologie. Pe toţi îi uneşte pasiunea comună pentru daci. Îi desparte însă viziunea diferită pe care fiecare dintre ei o are asupra unui episod istoric care devine, de la an la an, tot mai popular în România. Seara zilei de 24 noiembrie va fi dedicată unui program de scurtmetraje istorice, selectate de către producătoarea Claudia Duca. Vor fi vizionate filmele „Cadoul de Crăciun” în regia lui Bogdan Mureşanu, „Regele Mihai al României – despre viaţă” în regia lui John Florescu şi „Timeless Love”în regia lui Ştefan Marin şi Rareş Neagu. Scurtmetrajele vor fi urmate de proiecţia filmului istoric „Ecaterina Teodoriu”, regizat în anul 1978 de Dinu Cocea. „Zilele Filmului Istoric” este organizat de către ICR Londra în parteneriat cu Festivalul de Film şi Istorii de la Râşnov, Ambasada României la Londra, Televiziunea Română şi Centrul Naţional al Cinematografiei / Arhiva Naţională de Filme. Pentru mai multe detalii despre acest eveniment și despre întreg programul ICR Londra, vă invităm să vizitați www.icr-london.co.uk şi https://www.facebook.com/ICRLondon/.     vizualizari: 28http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/iBUcn-6ctNk?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Lansarea publică a proiectului COOLsound 100 – Scena virtuală a muz... Posted: 22 Nov 2018 08:36 AM PST Luni, 26 noiembrie 2018, la ora 14.00,  în Sala Dinu Lipatti a Universității Naționale de Muzică București, va avea loc lansarea publică a proiectului și Simpozionul național de muzicologie  COOLsound 100 – Scena virtuală a muzicii clasice românești. Proiectul este finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale în cadrul Anului Centenar. AgențiadeCarte.ro este partener media. COOLsound 100 – Scena virtuală a muzicii clasice românești – www.coolsound.ro – reprezintă deschiderea unei porți virtuale pentru publicul zilelor noastre către istoria muzicii clasice și contemporane românești, văzută prin cheia aniversării Centenarului României. Proiectul pune în valoare în primul rând diversitatea acestei muzici, din punct de vedere componistic, al abordărilor interpretative și al genurilor muzicale. Componenta principală este Monografia virtuală a muzicii românești, care se deschide cu 20 de pagini biografice ce conțin acele elemente pe care le caută în primul rând un amator de cultură al zilelor noastre – video, imagine și text, atât în română, cât și în engleză. Elementul de unicitate și modernitate este dat de prezența unor videoclipuri ilustrative pentru creația respectivilor muzicieni, special realizate în acest proiect. O altă componentă este cea de muzicologie, care va prinde viață și în Simpozionul naționalspecial organizat și care conține pagini importante de cercetare și lexicografie privitoare la fenomenul componistic românesc de-a lungul istoriei. O a treia componentă, Turneul virtual, depășește zona exclusivă a muzicii românești și cuprinde filmări live de recitaluri integrale ale unor muzicieni români din diferite generații, desfășurate în diferite săli și orașe ale țării, care poziționează muzica românească în contextul muzicii universale, tot prin intermediul unei percepții pornind de la imaginea în mișcare. COOLsound 100 – Scena virtuală a muzicii clasice românești este o platformă deschisă. Dacă de data aceasta motivul pentru a o construi a fost Centenarul României, vom continua să căutăm noi motivații și mijloace pentru a o extinde în anii următori și pentru a duce mai departe monografia virtuală pe care o începem astăzi. Monografie care are încă multe pagini interesante de completat.   Proiect finanțat de Ministerul Culturii si Identității Naționale în cadrul Anului Centenar Producător: Fundația Culturală Marconi Parteneri: Asociația Culturală Pro Contemporania, Institutul Cultural Român din Londra, Asociația culturală Atitudini și Alternative Partener cultural principal: Universitatea Națională de Muzică din  București Parteneri media: Radio România Cultural, Radio România Muzical, Mediatrust, România TV, Liternet,  Agenția de carte, Observator cultural, Mișcarea de rezistență, Smart FM, MKlasika, Tom Sawyer Effect.       vizualizari: 31http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/oh7sjBKX2yc?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Moştenirea lui Victor Babeş – o privire spre omul care a fost un ma... Posted: 22 Nov 2018 08:32 AM PST Începând cu anul 1928, reşedinţa lui Mircea Babeş devine păstrătoarea unor obiecte personale care ni-l evocă, în primul rând, nu atât pe Babeş – savantul, cât pe Victor Babeş – omul. Începând cu 23 noiembrie 2018, ora 18.00, când este planificat evenimentul redeschiderii, Muzeul Victor Babeș, din componența Muzeului Municipiului București, nu numai că revine în circuitul muzeal, dar el se va înfățișa vizitatorilor cu o perspectivă mult îmbunătățită, așezat în mijlocul realităților secolului XXI. Povestea imobilului, ridicat de Mircea Babeş – diplomat de carieră care a activat, în anii interbelici, la ambasadele României de la Ottawa, Varşovia şi Moscova – începe în anii 1928-1929 când acesta îşi construieşte casa de la numărul 14 A, al străzii Andrei Mureşanu. Edificiul este ridicat după planurile arhitecţilor vienezi Flegel şi Mellinger, iar Mircea Babeş transferă, fără întârziere, în noua sa casă bunurile personale ale tatălui său: nimeni altul decât ilustrul biolog Victor Babeş, decedat în 1926. Obiectele şi mobilele marelui savant stătuseră uitate vreme de doi ani în apartamentul său vacant, din clădirea institutului de bacteriologie care îi poartă şi astăzi numele. Prin grija unor parteneri de prestigiu, precum Facultatea de Farmacie a UMF „Carol Davila” – care a adăugat obiecte ce  fac parte din Colecția de Istoria Farmaciei „Conf. Dr. Farm. Zisi Șt. Fârsirotu” – și Institutul Național Victor Babeș, persoanele care vor călca pragul muzeului vor putea face un scurt periplu și prin fascinanta istorie a farmaceuticii, cu un accent deosebit pe răscrucea veacurilor XIX şi XX, o epocă a meşteşugului farmaceutic, când fiecare comprimat, fiecare pudră şi pilulă era manufacturată în laboratorul spiţerului – acel misterios alchimist târziu, nelipsit din peisajul cotidian al lumii bunicilor şi străbunicilor noştri. Se adaugă piese din colecția personală a medicului cardiolog Radu Ciudin. Precum și exponate specifice Muzeului Municipiului București din mai multe Colecții, precum: Documente, Știință și Tehnică, Diverse și Gheorghe Marinescu. Vizitatorului îi sunt puse la dispoziţie trei modalităţi de a se raporta la viața și activitatea ştiinţifică desfăşurată de Victor Babeş. Prima este de natură pur memorială: albumul cu fotografii de epocă păstrează imagini ce vorbesc despre munca de cercetare întreprinsă de Babeş şi de echipa sa, în cadrul institutului ce îi poartă numele. A doua cale de raportare este una interactivă. „Microbiologia Interactivă” reprezintă un ansamblu interactiv prin intermediul căruia o parte din cercetările și descoperirile doctorului Victor Babeș devin accesibile și inteligibile pentru vizitatorii nespecialiști în biologie, care primesc astfel o nouă interpretare și o perspectivă inovativă. Aplicația prezintă informații pertinente din microbiologie într-o formă grafică adaptată pentru suportul tehnologic ce va consta într-un ecran video echipat cu senzori tactili și un suport de proiecție pseudo-holografică în prismă, ambele funcționând unitar și fiind integrate într-un corp de mobilier cu design modern, dar adaptat cerințelor specifice ale spațiului din locație. Aplicația este alcătuită din 2 module funcționale interconectate:  modulul „jocuri educative despre microbiologie” (3 jocuri educative despre o parte din bacteriile și virușii care au făcut subiectul cercetărilor doctorului Victor Babeș, integrate într-o aplicație unitară, prezentând acțiunea microorganismelor precum și modul în care acțiunea acestora poate fi combătută, în lumina cercetărilor doctorului Victor Babeș).  modulul „video-proiecție pseudoholografică” – asigură proiectarea unor imagini volumetrice cu bacteriile și virușii din jocul educativ care rulează pe modului „jocuri educative”. A treia cale de raportare o reprezintă însuși muzeul, care păstrează numeroase piese de mobilier şi de artă decorativă, restaurate complet, care au aparţinut soţilor Mircea şi Sofia Babeş – obiecte care depun mărturie despre stilul de viaţă al protipendadei interbelice bucureştene. În încăperile de la etaj se poate admira mobilier aparţinând stilurilor Louis XV şi Bidermeier, porţelan de Saxa, sticlărie Art Nouveau, un bust feminin sculptat de Alfred Boucher, o marină nocturnă a pictorului romantic Ivan Aivazovski, precum şi câteva tablouri aparţinând şcolii italiene a veacului al XVII-lea. Aceste obiecte, printre multe altele, ne vorbesc despre savoir vivre-ul unei întregi pături sociale urbane şi, în mod special, despre gustul artistic al familiei Babeş. Amintirea lui Victor Babeş trăieşte, acum, în vasta sa operă ştiinţifică. Apoi, în institutul pe care l-a întemeiat. Și, nu în ultimul rând, în muzeul care rămâne custodele memoriei marelui savant.  http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/Qp9oRVnzShk?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Recital de gală susținut de Alexandra Dăriescu la New York, cu ocaz... Posted: 22 Nov 2018 08:28 AM PST Alexandra Dăriescu, unul dintre muzicienii români cei mai cunoscuți pe plan internațional, susține la New York un eveniment special dedicat Zilei Naționale și Centenarului Marii Uniri, organizat de Institutul Cultural Român din New York împreună cu Misiunea Permanentă a României pe lângă Organizaţia Naţiunilor Unite. În seara de 26 noiembrie 2018, în prestigioasa sală de concerte Merkin Hall a Kaufman Music Center, carismatica pianistă, considerată una dintre cele mai bune din lume potrivit influentei „International Piano Magazine”, va oferi un recital de gală din care nu lipsesc câteva dintre cele mai apreciate compoziții românești pentru pian, aparținând lui George Enescu, Dinu Lipatti și Constantin Silvestri. Pe lângă repertoriul românesc, ca o anticipare a sărbătorilor de iarnă, Alexandra Dăriescu va cânta câteva prelucrări după „Spărgătorul de nuci” al lui Ceaikovski, care fac parte dintr-un original spectacol multimedia pe care tânăra pianistă l-a prezentat deja cu casa închisă pe multe dintre marile scene ale lumii. În debutul recitalului, la care sunt așteptați diplomați, oficialități, membri ai comunității românești din New York dar și melomani americani, vor lua cuvântul E.S. dr. Ion Jinga, ambasadorul României la ONU, și directorul ICR New York, Dorian Branea. Evenimentul, care face parte și din componenta culturală a campaniei României pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, se va încheia cu o recepție. Cu o prezență scenică irezistibilă și de o muzicalitate debordantă, Alexandra Dăriescu, considerată unul dintre cei mai promițători 30 de pianiști sub 30 de ani, are o spectaculoasă carieră internațională, cu prezențe excelent primite de public și presă în cele mai celebre săli de concert din lume, de la Royal Albert Hall din Londra la Concertgebouw din Amsterdam și Carnegie Hall din New York. După studii muzicale la Iași, a absolvit Royal Northern College of Music din Manchester și Guildhall School of Music and Drama din Londra. A colaborat cu orchestre de prim rang ca London Philharmonic Orchestra, Tampere Philharmonic Orchestra, Royal Philharmonic Orchestra, Hallé Orchestra, Stavanger Symphony Orchestra, Royal Liverpool Philharmonic Orchestra, Royal Scottish National Orchestra, Bournemouth Symphony Orchestra, Sichuan Symphony Orchestra și European Union Youth Orchestra și a realizat înregistrări pentru casele de discuri Champs Hill Records, Signum Classics și NMC Records. Alexandra Dăriescu este cea mai tânără artistă căreia i s-a acordat Medalia „Custodele Coroanei Române”, iar anul în 2017 a primit din partea Radio România Cultural Premiul „In Memoriam Iosif Sava”. Este laureată a Verbier Festival Academy și a premiilor britanice Women of the Future la categoria Artă și Cultură. Printre proiectele actuale cu cel mai mare succes se numără prezentarea în recital a unei serii de compoziții semnate femei, precum “Fantaisie variée” a Nadiei Boulanger sau “Ballade” de Germaine Tailleferre, dar mai cu seamă producția multimedia “The Nutcracker and I”, un spectacol novator ce combină muzica pentru pian, dansul și animația digitală. Mai multe informaţii cu privire la eveniment, organizat și cu sprijinul RA Entertainment, puteți găsi pe site-urile http://www.icr.ro și www.kaufmanmusiccenter.org, cât și pe pagina de Facebook a ICR New York: https://www.facebook.com/RCINY/ .   vizualizari: 31http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/gzFocsN5Ak0?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Expoziție, lansare de album și sculptură ”Andrei Bălan” Posted: 22 Nov 2018 08:23 AM PST Andrei Bălan provoacă vizualul cu o dublă perspectivă asupra volumului și a spațiului. Totul se întâmplă în cadrul unei expoziții organizate, în perioada 23 noiembrie – 5 decembrie 2018, la Arcub Sala Gabroveni, Str. Lipscani nr. 84 – 90. De la desen la volum, de la discurs la fapt, de la intenție la postură, autorul pieselor inventariate în expoziția anunțată poate fi recunoscut ușor ca un încăpățânat contemporan cu o reală dispoziție de recuperare volumetrică a vechilor note de subsol a închipuitelor școli de pictură bisericească de secol X-XII. Expoziția a fost gândită atât ca prilej de a privi un nemaivăzut care se dă în mod tainic și revelat vederii, cât și ca prilej al unor evenimente complementare: Vineri, 23 noiembrie, ora 19.00: Vernisaj. Participă Andrei Găitănaru, publicist și cercetător, și drd. Andrei Mușat. Soundscape: Andrei Bălan; Joi, 29 noiembrie, ora 19 00: Conferință: ”Eclezia și arta polarizată. Note despre interval” Drd. Andrei Mușat; Vineri, 30 noiembrie, ora 20.00: Concert ”Torșan-Bălan”, cu Andrei Bălan, chitară și percuție, și Călin Torșan, instrumente de suflat; 1 decembrie 2018, ora 20.00: Seară de poezie ”Cuvinte care ne unesc”. Lectură Theodor Dumbravă, Soundscape Andrei Bălan; Joi, 4 decembrie, 19.00: Conferință “Martori și Martiri”, Andrei Găitănaru, publicist și cercetător studii patristice; Vineri, 5 decembrie, ora 19.00: Finisaj – Proecții de Dan Adrian Ionescu, Soundscape Andrei Bălan Absolvent de Arhitectură și Arte Plastice, profund impresionat de lecția maestrului Sorin Dumitrescu, de opera lui Vasile Gorduz și de arhitectura spațiului bizantin, Andrei Bălan propune o expoziție în care reconsideră starea spațiului eclezial. Deși fetișizat excesiv, termenul ”tradiție” are o rezonanță modernă pentru stilul artistului recomandat, ce răspunde cu nesaț arhivistic exercițiilor de artă postmodernă. Arta lui Andrei Bălan este replică. ”Replică” în dublul ei sens. Pe de-o parte, este un răspuns alternativ la trendurile actuale. Pe de alta, reia conținuturi vechi, minunate, tainice, revelate pentru a înainta pe simeză cu forme nou-vechi, minunate, tainice și revelate. Fascinat de mimetismul arhaic în forma lui de studiu după natură, de sintezele iconice medievale, de formule antice epurate de artificii estetice, sculptorul abordează problematica metamodelului, apropierea și depărtarea de model în sens giacomettian, urmându-l pe Nicolae Brâncuși sau Henry Moore, Marino  Marini prin lupa simplificată a icoanei bizantine. Reflexivitatea criptată în morfologiile ”Anahoreților” pe care Andrei Bălan i-a prins în ipsos-rășină și auto-reflexivitatea inteligibilă în seria autoportretelor expresioniste explică profilul sculptorului ca unul permanent racordat la tensiunea dintre libertinaj, artificial, individ, pe de o parte, și canon, esențial, comuniune, pe de altă parte.