Biografia zilei: Ion Jalea

[altmariusart]

Ion Jalea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Membru titular al Academiei Române

Ion Jalea
Ion Jalea
Nume la naștere	Ion Jalea
Născut	19 mai 1887 Casimcea, România
Decedat	7 noiembrie 1983, (96 de ani) București, Republica Socialistă România
Naționalitate	Română
Domeniu artistic	sculptură
Pregătire	Academia de Arte Frumoase din București
Opere importante	1. „Arcaș odihnindu-se” 2. Statuia lui George Enescu 3. „Dragoș Vodă și Zimbrul”
Patronaj	președinte al Uniunii Artiștilor Plastici
Influențat de	Frederik Storck și Dimitrie Paciurea
Premii	1. Premiul de Stat 2. Artist al Poporului

Ion Jalea (n. 19 mai 1887, Casimcea, județul Tulcea - d. 7 noiembrie1983) a fost un sculptor român, membru titular al Academiei Române. A participat la Primul Război Mondial, unde și-a pierdut mână stângă în luptă și a fost nevoit să sculpteze toată viața doar cu mână dreaptă. ^[1]

Biografie

După ce absolvă în 1908 Școala de Arte și Meserii, urmează studiile Academiei de Arte Frumoase din București, avându-i profesori pe sculptorii Frederik Storck și Dimitrie Paciurea. Își desăvârșește formația artistică la Paris, la Academia Julian, în atelierul lui Antoine Bourdelle. Obține Marele Premiu al Expozițiilor Internaționale de la Paris și de laBarcelona, Premiul național pentru sculptură (1941), Premiul de Stat(1957) și - în același an - titlul de Artist al Poporului. Din 1956 a funcționat ca președinte activ al Uniunii Artiștilor Plastici din România.

Sculptorul Ion Jalea este autor a numeroase monumente, statui, busturi, reliefuri, compoziții alegorice. La baza viziunii lui stă cultul pentru formă ca rezultat al observării realității - în special a figurii umane - și tendința încorporării unor morfologii fantastice evocatoare ale mitologiei antice. Sculpturile sale au un sens idealizant, autorul vizând în permanență glorificarea unor fapte sau personalități semnificative din experiența istorică.

În compozițiile sale, Ion Jalea urmează legile clasice ale echilibrului, ale raporturilor armonice între părți, ale dozajului elementelor dinamice - gesturi, diagonale ascendente sau descendente - într-un ansamblu coerent și static. O sinteză a înzestrării sale, a perfectei îmbinări între nivelul realist și cel alegoric, a științei împăcării tensiunilor dinamice și statice ne oferă compoziția Arcaș odihnindu-se, lucrarea sa cea mai reprezentativă, creată în 1926 .

În data de 19 martie 2009, Președintele României, Traian Băsescu, a efectuat o vizită la Curtea de Justiție a Comunităților Europene, ocazie cu care a avut loc ceremonia de inaugurare a copiei în bronz a operei de artă "Arcaș odihnindu-se", sculptură de Ion Jalea, donație a statului român către Curtea de Justiție din Luxemburg.^[2][3]

Sculpturi

Lupta lui Hercule cu Centaurul (1925)

Statuia lui Spiru Haret, executată în 1935 de Ion Jalea din marmură de Carrara

Statuia lui George Enescu, instalată pe peluza din fața Operei Naționale București (1971)

• Compozițiile alegorice „Căderea îngerilor” și „Căderea lui Lucifer”, expuse în 1915 la a XV-a Expoziție a Tinerimii Artistice. ^[4][5]
• Monumentul eroilor ceferiști, realizat în 1923 împreună cu Cornel Medrea și amplasat lângă Gara de Nord din București.
• Statuia „Lupta lui Hercule cu Centaurul”, amplasată în Parcul Herăstrău din București și datată 1925.
• Statuia lui Spiru Haret, dezvelită în 1935 în București.
• Statuia lui Dumitru Brezulescu, inaugurată în 1936 în localitatea Novaci și distrusă în 1948. ^[6]
• Bustul lui Mihai Eminescu, amplasat în 1943 în Rotonda scriitorilor în Parcul Cișmigiu din București.
• Bustul lui Octavian Goga, amplasat în 1943 în Rotonda scriitorilor, în Parcul Cișmigiu din București. ^[7]. După 1944, prezența în spațiul public a unui bust al lui Goga devenise inoportună, astfel că, după ce într-o noapte a fost nedemn mutilat cu ciocanul^[8], bustul a fost înlăturat, soclul rămânând gol un bun număr de ani, până când, în deceniul 6, a fost instalat pe el bustul lui Ion Creangă. ^[9]
• Bustul lui Leon Ghelerter, dezvelit în anul 1946, la un an de la moartea acestuia, în curtea spitalului „Iubirea de Oameni” din București.
• Statuia lui George Enescu, dezvelită în 1971 și amplasată în fața Operei Naționale București.
• Statuia ecvestră a lui Mircea cel Bătrân, din Tulcea, turnată în bronz, dezvelită în Piața Republicii la data de 1 decembrie 1972. ^[10] Domnitorul este reprezentat călare, în armură de cavaler-oștean, într-o poziție statică și cu privirea spre interiorul țării.^[11]
• Statuia „Aruncătorul de ciocan”, dezvelită în anul 1977 în Parcul Universității dinSuceava. ^[12]
• Grupul statuar „Mama și școlarul”, dezvelit în anul 1977 în curtea Școlii Generale nr. 3 din Suceava. ^[13]
• Statuia ecvestră a lui Decebal din Deva, realizată în anul 1978 și amplasată în Piața Victoriei, în fața Casei de Cultură. ^[14]
• Grupul statuar „Dragoș Vodă și Zimbrul”, dezvelit în anul 1978 în Piața Arboroasa din Câmpulung Moldovenesc.
• Bustul lui Miguel de Cervantes amplasat în Piața Spania din București, lângă Bulevardul Dacia.
• Reliefurile Împărat și Proletar.
• Reliefurile de la Obeliscul Unirii din 1859, componentă a Monumentului Unirii dinFocșani, amplasat în Piața Unirii. Înscris în Lista monumentelor istorice din județul Vrancea, cu codul cod LMI VN-III-m-B-06579. ^[15]

Un mare număr din sculpturile lui Ion Jalea se găsesc în Muzeul Memorial „Ion Jalea”, o secție a Muzeului de Artă din Constanța, care cuprinde Colecția „Ion Jalea”. Colecția a fost inaugurată în august 1968 și s-a constituit pe baza donației sculptorului Ion Jalea. Ea grupează 227 lucrări, din care 119 intrate în patrimoniu, în anul 1985. ^[16]

Distincții

În 1921, Direcția generală a Artelor din Ministerul Cultelor și Artelor, a înaintat tabele cu funcționari ai săi, propuși spre decorare cu ocazia încoronării proiectate pentru acel an. La poziția 110 era înscris sculptorul Ion Jalea cu propunerea „comandor al Stelei”.^[17]

Note

1. ^ Primul Război Mondial, ignorat în arta românească
2. ^ Comunicat de presă NR. 23/09
3. ^ Copie a unei lucrări de Ion Jalea, dezvelita la Luxemburg
4. ^ Jalea, Ion. Căderea îngerilor
5. ^ Căderea lui Lucifer
6. ^ România Liberă: Avocatul care i-a scăpat pe țărani de cămătari, articol de Dan Gheorghe, 7 decembrie 2010
7. ^ Monumentul de for public, carte de vizită a identității unui popor
8. ^ Zelul demolator al proletcultismului
9. ^ Ștefan Cazimir: Lista lui Petrovici
10. ^ Globalizare și identitate națională
11. ^ Sculptura la Tulcea
12. ^ E.I. Emandi, V. Cucu, M. Ceaușu - „Ghid de oraș. Suceava” (Ed. Sport Turism, București, 1989), p. 86
13. ^ E.I. Emandi, V. Cucu, M. Ceaușu - „Ghid de oraș. Suceava” (Ed. Sport Turism, București, 1989), p. 89
14. ^ Statuia ecvestra a lui Decebal
15. ^ Monumentul Unirii, Focsani, Piata Unirii
16. ^ Ion Jalea - aniversarea a 116 ani de la naștere
17. ^ Katiușa Pârvan: Opera medalistică a sculptorul Mihail Kara - mărturie a pregătirii serbărilor încoronării

Bibliografie

• Petru Comarnescu - Ion Jalea (București, 1962)

Vezi și

• Listă de desenatori, caricaturiști și graficieni

Legături externe

Articole biografice

• Vă mai amintiți de...Ion Jalea, 20 aprilie 2010, Eliza Zdru, Adevărul