Biografia zilei: Albrecht Dürer

[altmariusart]

Albrecht Dürer

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Albrecht Dürer
Albrecht Dürer, autoportret (1498), Museo del Prado, Madrid
Nume la naștere	Albrecht Dürer
Născut	21 mai 1471 Nürnberg, Sfântul Imperiu Roman
Decedat	6 aprilie 1528 (57 de ani) Nürnberg, Sfântul Imperiu Roman
Naționalitate	german
Domeniu artistic	Pictură, grafică, gravură
Mișcare artistică	umanism, renaștere
Opere importante	Cavalerul, Moartea și Diavolul (1513), Sfântul Hieronimus (1514), Melancolie I (1514)
Influențat de	Robert Campin, Jan van Eyck,Rogier van der Weyden

Albrecht Dürer, autoportret (1500), Alte Pinakothek, München

Albrecht Dürer (n. 21 mai 1471, Nürnberg - d. 6 aprilie 1528, Nürnberg) a fost un pictor german, creator de gravuri și teoretician al artei, una din personalitățile de seamă ale istoriei universale a artei. Opera sa impregnată de ideile Renașterii, Umanismului și Reformei a exercitat o deosebită influență în special asupra artiștilor germani și olandezi de mai târziu. Cu cele cca. 350 de gravuri în lemn și 100 gravuri în cupru a contribuit în mod hotărîtor la dezvoltarea gravurii ca formă de artă de sine stătătoare.

Personalitate multilaterală a epocii, s-a ocupat nu numai de artele grafice, ci și de matematică, mecanică și literatură.

S-a format sub influența umaniștilor din orașul natal, dar și din Țările de Jos și Italia, unde a întreprins diverse călătorii.

Operele sale reflectă tendința înaintată a societății germane, lupta de clasă din perioada Reformei și a Războiului Țărănesc German.

Viața și opera

Albrecht Dürer s-a născut la 21 mai 1471 în Nürnberg, al treilea fiu din cei 18 copii ai lui Albrecht Ajtósi, meșter originar din Regatul Ungariei, stabilit la Nürnberg, și Barbara ^[1] (născută Holper) Dürer. Tatăl său eragiuvaergiu, lucra în special cu aur, meserie pe care ar fi dorit să o transmită și fiului său. Tânărul Albrecht are însă mai degrabă înclinații spre desen, lucrează pe pergament și încearcă primele sale gravuri. Între anii 1486 și 1490 își face ucenicia în atelierul pictorului și gravoruluiMichael Wolgemut, fiind influențat de gravurile în lemn ale acestuia pentru ilustrarea cărții „Weltchronik” („Cronica lumii”, 1488-1493) deHartmann Schedel, la care ar fi și colaborat. Conform obiceiului german din epoca medievală, începând cu anul 1490, Albrecht Dürer întreprinde călătorii prin diverse centre (Strasbourg, Colmar și Basel), pentru a învăța de la alți maeștri ai vremii. Lucrările sale din această perioadă demonstrază influența școlii vechi olandeze (Robert Campin, Jan van Eyck, Rogier van der Weyden). În 1494 se căsătorește cu Agnes Frey, dintr-o înstărită familie burgheză din Nürnberg.

Prima călătorie în Italia și perioada până în 1505

În octombrie 1494 pleacă pentru prima dată în Italia, și anume la Veneția, unde studiază operele maeștrilor din secolul al XV-lea și copiază gravurile în cupru ale lui Andrea Mantegna. Întors la Nürnberg, își deschide în1497 propriul atelier. Din această perioadă datează operele sale„Apokalypse” ^[2] („Apocalipsa”, o serie de gravuri în lemn, 1498), Der verlorene Sohn („Fiul pierdut”, gravură în cupru, 1498), „Autoportret”(1498) aflat la Museo del Prado din Madrid și autoportretul din 1500 - reprodus la începutul acestui articol - care sugerează chipul lui Iisus. Legăturile lui Dürer cu Umanismul se reflectă în ilustrarea cărții „Quatuor libri Amorum” (1502) de Conrad Celti.

Perioada 1505 - 1520

Albrecht Dürer, Cavalerul, Moartea și Diavolul(1513), gravură în cupru

Între anii 1505 și 1507, Dürer întreprinde o nouă călătorie la Veneția, unde cunoaște pe Giovanni Bellini, pe care îl consideră drept cel mai bun pictor („Bester in der Malerei”) și de la care preia forța și profunzimea coloritului. Primește din partea negustorilor germani din Veneția comanda unui tablou de altar, „Rosenkranzfest” ^[3] („Sărbătoarea Rozariului”,1506), care este apoi cumpărat pentru o mare sumă de bani de împăratul Rudolf II și adus la Praga, unde se găsește și astăzi, în „Národni Galerie”. Întors la Nürnberg, unde se bucură de mare prestigiu, este numit în consiliul orășenesc. În anul 1507 pictează tabloul „Adam și Eva”, versiune plastică a unei gravuri din 1504. În acest tablou se recunoaște influența Renașterii italiene cu privire la legile perspectivei, ale proporțiilor și ale reprezentării ideale a figurii omenești ca postulat obligatoriu în pictură. În anii 1509-1516 (1511?) realizează pictura„Anbetung der heiligen Dreifaltigkeit” („Adorația Sfintei Treimi”), destinată inițial unei capele din Landau, ajunsă mai târziu în posesia împăratuluiRudolf al II-lea. Un punct culminant din această perioadă îl reprezintă cele trei gravuri în cupru „Ritter, Tod und Teufel” („Cavalerul, Moartea și Diavolul”, 1513), „Der heilige Hieronymus” ^[4] („Sfântul Hieronimus”, 1514) și „Melencolia I” („Melancolia I”, 1514). Prin aceste opere, Dürer eliberează gravura de funcția auxiliară a pregătirii unor tablouri și îi conferă un rang major în artele plastice. În anii 1511-1513 pictează pentru galeria orașului Nürnberg portretele unora din cei mai reprezentativi împărați germani, printre care portretul lui Carol cel Mare.

Ultima perioadă a vieții - Opere tardive

Dürer a executat mai multe opere din însărcinarea împăratului Maximilian I, destinate renumelui și fastului imperial, printre care portretul împăratului „pe fond verde” (1519). După moartea lui Maximilian, Dürer încearcă să se apropie de urmașul lui, împăratul Carol Quintul, care îl primește în audiență 1520 într-una din reședințele sale din Țările de Jos și îi acordă o serie de privilegii. Călătoria în Țările de Jos, reprezintă un adevărat triumf. Magistratul orașului Anvers îi oferă un venit anual de 300 de guldeni-aur, o casă, întreținere gratuită și garanția cumpărării tuturor operelor create, cu condiția de a se stabili în acest oraș. Dürer, îmbolnăvit între timp de malarie, se întoarce totuși la Nürnberg. În această ultimă perioadă a vieții sale, realizează, printre alte opere tardive, cele două tablouri monumentale (1526) reprezentând pe apostolii Petru și Pavel și pe evangheliștii Marcu și Ioan. Tot în acest timp se consacră unor lucrări de tehnică și teorie a artei:

• „Unterweisung der Messung mit dem Zirkel und Richtscheit in Linien, Ebenen und ganzen Körpern”, ^[5] 1525 (Instruirea măsuratorii cu compasul și bolobocul in linii, plane și volume).
• „Etliche Unterricht zur Befestigung der Stett, Schloss und Flecken”, ^[6] 1527 (cărți de architectură)
• „Vier Bücher von menschlicher Proportion”, 1528 (Patru carti, cu proporti umane).

După îmbolnăvirea lui de malarie, Albrecht Dürer, se întoarce acasă în Nürnberg, având o splină mărită, pe care o schițează medicului său într-o scrisoare. ^[7] Albrecht Dürer moare în Nürnberg, la 6 aprilie 1528, cu puțin timp înainte de a împlini 57 de ani. Este înmormântat în cimitirul bisericii St. Johannis din Nürnberg ^[8] și lasă o avere de 6.000 de Gulden.

Contribuții științifice

Albrecht Dürer s-a ocupat și de matematică. Astfel, a întocmit un îndrumător pentru măsurarea cu rigla și compasul. A descris curba scoică și o generalizare a concoidei lui Nicomede. A expus construcția spiralelor cu compasul și a descrisepicicloida.

A utilizat metoda proiecțiilor ortogonale duble.

S-a ocupat de construcția poligoanelor regulate.

Lucrările lui Dürer se adresează nu numai pictorilor, ci și tehnicienilor și arhitecților, inițiindu-i în construcția figurilor geometrice, iar regulile stabilite fiind însoțite de demonstrații riguroase.

Dürer a scris și un tratat de geometrie descriptivă, devenind astfel un precursor al acestui domeniu înaintea lui Gaspard Monge.

Galerie imagini

• 

  Albrecht Dürer, ApostoliiPetru și Pavel cu Evangheliștii Marcu șiIoan (1526), Alte Pinakothek, München
•  
• 

  Albrecht Dürer, AdoraţiaSfintei Treimi (1511),Kunsthistorisches Museum, Viena
•  
• 

  Albrecht Dürer, Adam şi Eva (1507), Museo del Prado, Madrid
•  
• 

  Albrecht Dürer, mîini rugătoare (1508)
•  
• 

  Monograma lui Dürer(1498)

Bibliografie

• Erwin Panofsky, Viața și arta lui Albrecht Dürer, München 1977
• Matthias Mende, Albrecht Durer - un artist în orașul său , Nürnberg 2000
• Rainer Schoch / Matthias Mende / Anna Scherbaum (ed.), Albrecht Dürer. Das druckgrafische Werk. Band III: Buchillustrationen, München: Prestel 2004, ISBN 3-7913-2626-0, recenzie în limba germană de Gerd Unverfehrt online

Referințe

1. ^ Barbara Dürer (Holper)
2. ^ Apocalipsa de Albrecht Dürer
3. ^ Sărbătoarea Rozariului de Albrecht Dürer
4. ^ Sfântul Hieronimus
5. ^ Construirea liniilori melcilori, de Albrecht Dürer
6. ^ Munot Schaffhausen construit după planurile lui Dürer
7. ^ Schița lui Dürer către medicul său
8. ^ Mormîntul lui Albrecht Dürer

Legături externe

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate deAlbrecht Dürer

• en Dürer la Web Gallery of Art
• en Muzeu virtual Albrecht Dürer
• de Lucrăriile lui Albrecht Dürer, (1471-1528) www.kunstunterricht.de
• en Gallerie Albrecht Dürer
• de 40.000 de schițe,desene și picturi
• Cavalerul Nordului, 16 martie 2011, Paul Ioan, Revista Magazin
• Secrete în tonuri de gri, 15 noiembrie 2006, Paul Ioan, Revista Magazin