Blogul lui Nicolae Vălăreanu Sârbu -- Arhiva Ianuarie 2016 (6)

S-au dus speranţele pe copcă,

peştele cel mare

te îmbărbătează să reuşeşti

scăpând printre degete norocul.

S-a schimbat lumea,

s-au supralicitat multe noutăţi,…

Caut în inima pietrelor ascunzişul punctului fix

să-mi sprijin sufletul pe propriile ziduri,

caut vălurita tăcerea a ierburilor câmpiei

peste care trec caii vântului spre mările sudice.

M-aşteaptă solemnitatea statuilor vorbitoare-n pieţele publice

unde-şi deschid şcoala de înţelepciune,

pe băncile lor cuvintele sunt rare si rotund…

Lasă-mă Doamne, să te privesc în ochi,

visele mele să fie una cu ale iubirii,

sufletul să-şi aibă rădăcinile-n inimă,

sângele luminos şi nervii să urce-n blândeţe.

Voi săruta lemnul ca pe o taină

ce primeşte-n el ruga şi chipul tău,

tot ce pot să spun este neînsemnat,

tu ştii ce se ascunde-n memorie şi iese

ca un…

Am simţit zapada vie şi norocoasă

cum se întinde ca o mare de pulbere,

ochii mei o îmbracă-n relief deluros,

o mângâie pe fulgii zdrenţuiţi

şi ţese-n copaci magia îngerilor de vată

care se joacă cu formele frigului.

Urmăresc aştrii cum se adapă din apele cerului

şi desenează soarta fiecărei fiinţe,

văd cum ne…

Pentru că lumea a fost făcută într-o anumită ordine,

ea există prin propria reproducere-n dezordine,

cerul şi pământul îi deschid porţile…

În noaptea zăpezii

întunericul a fost cucerit

peste puterile sale.

Răniţii de lumină

se vindecă încet,

ei şi umbra lor ştiu

că lumina-i pe aproape.

Cugetul meu

e mai puţin pur

decât ea,

duhul sfânt vine

unde-i împreunare şi…