Blogul lui Ionescu Ion -- Arhiva Decembrie 2012 (11)

final de an

încă un an în nemurire

dispare-acum din calendar

a fost durere, amăgire

sau doar dumnezeiescul dar.

tăcut, sub apele lunare,

am privit zborul de cocori,

atâtea toamne planetare,

atâtea primăveri cu flori.

se sfarmă visele de pleoape,

coboară luna tot mai jos,

te simt, iubito, mai aproape,

precum o floare pe miros.

în poarta veșnicului rut,

ne uităm cum ne cresc anii

tu ești mută, eu sunt…

poemul-altar

aș fi putut să fiu altfel, poate zefir sau lumină,

aș fi putut să iubesc de trandafiri o grădină,

aș fi putut să fiu un cavaler al bunei purtări,

sau, de ce nu, gând purtat pe largi depărtări,

să fiu un ulise rătăcit de itaca mea părăsită

pe mări, prin pustiuri de gât cu ciclopii cei goi,

de la troia întors cu mintea în beznă de-atâta război,

aș fi putut să fiu stea căzătoare în marea cea mare,

să cad ca proscrisul pe-o pustie și…

trece timpul…

câte ierni am petrecut,

câte ierni și primăveri,

câte toamne au trecut,

câte zile, câte veri.

câte amintiri trecute

a văzut sufletul meu,

cine poate să le-asculte,

poate numai dumnezeu.

am văzut cocori plecând,

într-un zbor aerian

și refugiați în gând,

cum se duc din an în an.

sângeră timpul cel blând

între lanțuri și zăbrele,

viețile adulmecând

și jucându-se cu ele.

ruginită scapă-n…

iubito

faci palma căuș ca-n spicul de grâu,

beau apă din mâna-ți cum beau dint-un râu,

privesc la părul tău galben și lin,

cum curge ca râul de-argint și rubin.

îți mângâi cu mâna obrazul tău pal,

coapsele tale sunt țărmul opal,

ochii adânci, ferestre de vis,

iubiri de poveste, destinele ni-s…

trupul tău se-mpletește-n lumină,

cu aura albă, privirea senină,

glasu-ți e cântec duios de vioară,

ești soarele dulce de…

( fragment din romanul cu același nume)

Evenimentele ulterioare se precipitaseră aşa de repede încât în capul lui Marian totul se învârtea într-o învălmăşală năucitoare. Ceauşescu şi consoarta lui fuseseră condamnați la moarte şi ucişi pe 25 decembrie, seara, după o judecată sumară; imaginea lor zăcând pe caldarâmul unei unități militare din Târgovişte încă-i mai stăruia sub pleoape, după o noapte de nesomn în fața televizorului pentru a se convinge, în sfârşit, că dictatorul s-a dus…

ioane

și ion avea o țară ca noi toți, o țară sfântă,

peste care pluteau îngeri în hlaminde de oțel,

munți, câmpii pline de holde, o natură ce ne-ncântă,

dar ion a părăsit-o fiindcă n-avea nici un țel.

el cu sufletul de aur, prea curat al maicii sale,

calea raiului bătând-o spre regale bogății,

a plecat în lumea mare, tot plângându-te cu jale,

drumul lui în pribegie n-ai putut să i-l ații.

ca o mamă fără suflet, ai rămas, țară, bolnavă, …

coloana infinită

zborul lui brâncuși în ceruri,

visele pierdute-n haos,

ana lui manole-n zid,

eminesciene plaiuri,

lupta lui cu baiazid,

cântecele din caval,

ciobănașul mioritic,

toate au simbolul mitic,

blagianul vale –deal,

românescul ideal.

o coloană infinită

peste suflet de român,

dorul lui pierdut în doine,

ce în suflet ne rămân.

luna răsărită-n noapte,

peste fildeșul zăpezii,

grânele din vară…

iarna
Iarna e feeria pe pământ,
să mergi cu Pieter Breugel la vânătoare
într-un ținut nordic
plin de culoarea albului
în raiul înghețat
unde domnește liniștea și Dumnezeu.

Aici fiorii liniștii se împrăștie ca demonii
și ne fură inimile
lăsându-ne veșnic
sub cerul senin
al tării pure din vis.

floare de colț

mă frunzărește-ncet realitatea,

trecând în ierni prin crivăț ca niște anonimi,

visăm plecând spre labirinturi sacre

cu suflete vibrând ca niște mimi.

vom trece peste veacuri spinări de arse dealuri

ne vom întoarce iarăși spre-nceput

vom căuta prin ceață idealuri

și vom veni străbuni săpați în lut.

strivește-mi, dragă, visele în palmă

și chipul între genele-ți de vis

aș vrea să mai apuc încă o toamnă

să…

VALIZA CU BANI-

Fragment din romanul PRIVEGHIUL

De la Bucureşti, nevasta lui Ionel al lui Duran primea veşti din ce în ce mai triste : Am făcut rău, femeie, că am venit aici, nici nu ştii tu ce iad este în acest oraş, am sărit din lac în puţ, venii din război să mor aici ! Vin ale dracului blestematele alea de avioane anglo-americane şi ne pisează ca pe iepuri. Eu ca eu, c-am trecut prin viaţă, dar ce fac cu fata asta pe care-am rupt-o de acasă s-o aduc aici la şcoală. De bine de…

catrene de dragoste

în genunchi de ceară caldă

și-n fierturile de crin

ochiul meu ades se scaldă

ca în râul cristalin.

și mă mir de frumusețea

curbelor de șolduri reci

când le-ating cu ochiul tainic

pe nostalgice poteci.

treci ca o idee-n toamnă

care lasă-n urmă iz

de arome pământene

ambalate-n roz-birbriz.

ochiul meu se pierde-n vise

și în forme diafane

cu imaginile-nchise,

pot să-ți scriu două…