Zegrean corneliu's Blog (21)

Te văd şi-acum frumoasă, eşti chiar încântătoare,

Deşi trecut-au anii, eşti mândră ca o floare.

De când te ştiu fetiţă, ţi-am urmărit cărarea,

Mersul ca o cadână, tristeţea sau durerea,

Viaţa-ţi tumultoasă de multe doruri plină,

Mândria-ţi mai aparte şi izul de regină.

Din frunza ta roşcată emani tumult de lavă

Iar cu petala-ţi albă eşti tot mereu suavă.

Cu zelul de femeie tu ţi-ai clădit o faimă,

Trezind dorul din mine să te iubesc în taină,…

Se opreşte lângă o cruce înnegrită peste vreme

Şi-nchinându-se încearcă cu o frază să o cheme:

- Mamă! Chipul tău trăieşte, l-am avut mereu cu mine,



Pribegind în lumea mare el mi-a dat puteri depline.

Apoi…tace şi se pleacă peste piatra-mbătrânită,

Cu tristeţe o măsoară c-o privire-ncremenită.

Dacă ar putea sunt sigur s-ar îmbrăţişa cu dor

Şi o lacrimă fierbinte ar cădea din ochii lor.

El, iar spune toate cele, cum a fost şi ce-a făcut,

De…

Nu am adormit în posturi, n-am tras sfori sau brăcinare,

Chir de m-au târât pe coate, cu „afetul” în spinare.

În postul de santinelă nu am moţăit vreodată,

Fiind că patria mi-e sfântă, recompensă... fără plată.

Am jurat credinţă sacră şi-am depus un jurământ

Să fiu ţării de nădejde, până voi intra-n mormânt.

Ştiu că multora le place să m-adulmece cum pot,

Să-mi fure credinţa sacră, să mă cumpere cu-n... „zlot”.

Dar eu!” Nu sunt de vânzare, unora ce-mi…

Lăsaţi-mă să fiu ce sunt şi... ceea ce am fost,

cu gândurile mele ce veşnic mă frământă,

ce-mi zboară peste tot şi prea adânc se-mplântă

să scoată la iveală, prea multe, făcute fără rost.



Lăsaţi-mă să fiu, un Om, cât mai trăiesc,

cu judecata dreaptă şi fără de păcate,

să modelez cuvântul: „la noi nu se mai poate” ,

eu cred doar în izbândă căci... Ţara mi-o iubesc.



Trecut-au peste Glie, puhoi de tăvăluce,

potop căzând din ceruri, cu…