Un răspuns la interpelarea D-nei Marieta Buzdugan, pe: ESENTE (plin de învăţpminte pentru toci cititorii)

[zegrean corneliu]

Un răspuns la interpelarea D-nei
Marieta Buzdugan, pe: ESENTE
(plin de învăţpminte pentru toci cititorii)


„D.le Zegrean, stiti sa minuiti vorbele ca intotdeauna, ca si atunci cind invatati la Academie, credeti ca va prinde bine, dar...... noi, ceilalti care nu am fost si nu vom fi ca d.vs”....

Da! Stimată doamnă Marieta Buzdugan, ştiu să mânuiesc, dar şi să interpretez cuvintele, propoziţiile şi frazele înşirate pe acest ecran şi, nu numai. În academiile (că sunt mai multe) pe care le-am absolvit, ce-i drept cam de multişor, pe când dv. vă jucaţi cu lopăţica în nisip, am învăţat multe, am avut profesori de elită, unii din ei mai profesează şi astăzi cu demnitate şi onoare, lăsând ceva în urma lor, alţii odihnesc în lutul strămoşesc „scormonit în adâncuri”.

Da! Stimată doamnă, cred că mi-a prins şi-mi prinde bine şi acum, ceea ce am făcut şi mai pot face. In comunismul de care vorbiţi (habar n-aveţi ce-i ală comunism) m-am ridicat din cenuşă şi, prin Furcile Caudine ale vremilor şi vremurilor trăite, am trecut, am învins şi am ajuns unde sunt.
Stimată doamnă, şi dumneavoastră şi toţi ceilalţi oameni cinstiţi şi corecţi aţi avut aceleaşi drepturi ca şi mine (şcolarizare gratuită; un internat cu: mazăre, linte, bob, fasole, arpacaş şi un bulz de mămăligă; un loc asigurat şi dreptul la muncă; o locuinţă după posibilităţi şi nevoi, etc.)
Cina v-a oprit să vă echipaţi cu rubaşcă, cizme cu carâmb din pânză, să luaţi raniţa şi brandul în spinare (vreo 40 de kg.) şi să porniţi la drum??? Cine v-a oprit să faceţi cinci academii, din care, cel puţin una a: „bunului simţ”??. Cine v-a oprit să nu ajungeţi chiar ministru?? Ce-i drept, nu toţi oamenii pot să fie la fel fiind că nici neuronii din „scăfârlia” lor, nu sunt la fel.
... „( sa ne fereca D.zeu ) speram sa ne trezim odata ptr. totdeauna si sa incercam sa va alungam din vietile noastre, ar trebui sa va mutati in Africa, toti, incepind de la cel mai batrin pina la cel mai tinar comunist...”
Nu cumva doriţi dv. să faceţi o escală în Bangladeş sau în Mozambic? Că tot nu vă simţiţi bine între comuniştii din România, vă asigur eu cheltuelile de transport din pensia mea: ... „considerabila la care sunteti tare mindru... ”.
Sunt mândru că am muncit pentru ea, sunt mândru de ce am făcut şi ce mai pot face, stimată doamnă, nu o să vă dau socoteală dv. Totuşi, văd că vă poartă grija şi vă mânâncă în cur de pensia mea, să vă liniştesc curiozitatea, o să vă spun: - După 47 de ani de muncă şi tot atâţia de cotizaţie la asigurările sociale şi de sănătate, am o pensie modestă, (80% provine din recuperarea contribuţiilor mele), egală cu pensia unui ing. şef dintr-o (fostă) întreprindere „comunistă”. Ce fac cu ea? E treaba mea.
... Va detest, va urasc pe toti comunistii, de la cel mai mare pina la cel mai mic, eu si familia mea am suferit prea mult din cauza voastra, mai lasati-ne si plecati, duceti-va undeva in desertul african, si lasati-ne sa respiram un aer curat, caci avem mare nevoie de el, vrem sa ne crestem nepotii in liniste si cu dragoste...

Stimată doamnă, eu cred că dv. aveţi nevoie şi de altceva nu numai de aer curat, în primul rând de un bun simţ care vă lipseşte cu desăvârşire. Cred că pentru asta nu v-ar strica un sejur la Zam sau la Socola, măcar pentru o perioadă...
Aţi putea să-mi spuneţi cu ce drept mă denigraţi, mă bălăcăriţi şi blamaţi, mă calomniaţi în tot felul, pentru simplul motiv că am purtat şi am dreptul să mai port uniforma militară, fără măcar să mă cunoaşte??? Nu cumva credeţi că aţi depăşit orice măsură ?? Eu cred că da! Mai cred că nu raţiunea şi bunul simţ vă călăuzesc mintea şi conduc paşii ci: ura, dispreţul, otrava şi veninul pe care le aveţi din belşug.
Deşi defăimarea şi calomnia, potrivit C.P. sunt infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoarea sau amendă, eu vă iert şi vă las să vă „creşteţi nepoţii în linişte şi cu dragoste, eu aş zice: şi în spiritul omeniei, onoarei şi demnităţii umane, al devotamentului şi abnegaţiei în tot ceia ce fac şi în ceea ce destinul le jalonează.
Stimată doamnă, nu pot să nu închei cu un Canon:
„Iart-o Doamne că nu ştie ce zice şi ce face, se consideră femeie cu frica lui Dumnezeu, dar nu cunoaşte şi nu aplică măcar una din cele zece porunci”.
Vă iert doamnă, ba mai mult, vă recompensez cu câteva versuri. Atât această interpelare, cât şi versurile, o să le postez pe toate Ema-ilurile cu care lucrez, să ne aprecieze cititorii şi să tragă nişte concluzii şi învăţăminte, bune, rele, cum merităm şi cum doresc ei.
Iată versurile

Îmi pare rău...
Ridică-te acum femeie,
Îndreaptă-ţi fruntea spre zenit
Dar lasă-i drumului o cheie
Spre sufletul ce e rănit.

Vei vindeca o cicatrice,
Un semn al timpului trecut,
Eu îţi doresc să fii ferice,
Cuvântul... nu ţi-e cunoscut.

Ridică-te şi zbori spre stele,
Chiar dacă aripile dor,
S-aduni şi lacrimile mele
Să ai cu tine un... ajutor.

Ridică-ţi fruntea fără frică,
Tot ce ţi-e dat, ce-ţi este scris,
Viaţa-i dură, te ridică
Sau te-adânceşte spre abis.

Ridică-ţi fruntea şi-nţelege,
Destinul are drumul său,
Viaţa are doar o lege,
N-o poţi schimba. Îmi pare rău”...

Să auzim numai de bine,
Corneliu 05.11.2009

[altmarius]

Stimate domnule Zegrean, va inteleg pozitionarea,si eu fiind de virsta destul de inaintata, si eu traind acea epoca plina si de lucruri aberante, dar si de lucruri minunate, care acum au disparut cu desavirsire. Niciodata o epoca nu poate fi caracterizata prin doar doua culori (alb sau negru), iar cei care fac acest lucru sunt complet depasiti de situatie.
Pe de alta parte, dezavuez in mod hotarit un limbaj care nu este propriu acestui ning. Nu putem sa coborim stacheta limbajului pina intr-acolo - desi nu cunosc interpelarea de pe Esente, mi se pare ca totusi raspunsul dumneavoastra este mult prea dur (ca limbaj). Chiar daca aveti dreptate, v-as ruga sa revedeti unele pasaje din raspuns, si sa le reformulati in litera si spiritul acestui ning. ( "vă mânâncă în cur " si altele asemanatoare)

[zegrean corneliu]

Domnule Marius, pentru a înţelege mai bine "formularea" răspunsului mei, iată conţinutul integral al interpelării stimabilei doamne:

La 9:13pm în Noiembrie 2, 2009, MARIETA BUZDUGAN a spus...

D.le Zegrean, stiti sa minuiti vorbele ca intotdeauna, ca si atunci cind invatati la Academie, credeti ca va prinde bine, dar...... noi, ceilalti care nu am fost si nu vom fi ca d.vs ( sa ne feresca D.zeu ) speram sa ne trezim odata ptr. totdeauna si sa incercam sa va alungam din vietile noastre, ar trebui sa va mutati in Africa, toti, incepind de la cel mai batrin pina la cel mai tinar comunist. Sunt convinsa ca aveti o pensie considerabila la care sunteti tare mindru. V-as intreba cite donatii ati facut la caminul de copii (oricare ar fi el ), dar la un azil de batrini ????!!!!!!!!! Din pensia pe care o aveti in fiecare luna ar trebui sa faceti asta. Va detest, va urasc pe toti comunistii, de la cel mai mare pina la cel mai mic, eu si familia mea am suferit prea mult din cauza voastra, mai lasati-ne si plecati, duceti-va undeva in desertul african, si lasati-ne sa respiram un aer curat, caci avem mare nevoie de el, vrem sa ne crestem nepotii in liniste si cu dragoste.
Si daca v-ati suparat pe mesajul meu, ma bucur ca am reusit sa o fac, si pe mine m-au suparat cindva astfel de oameni, Mariana B.

Ce puteam să-i răspund unei astfel de "specie umană"? "Vocabularul" meu este prea moderat faţă de invectivele folosite de această doamnă. Cu ce drept mă blamează fără să cunoască măcar un firicel din părul meu cărunt de bruma anilor. Am modelat, instruit şi educat mii de oşteni cari şi după 50 de ani mă caută să-mi mulţumească pentru ceea ce am făcut pentru ei. I-am "făcut" adevăraţi bărbaţi, am lăsat ceva în urma mea, aici, pe acest pământ strămoşesc de care mă mândresc, şi atunci? Indiferent cine este "El", fără să mă poată învinuii cu ceva, de ce mă blamează? Să se ducă unde "şi-a dus mutu iapa", pe mine să mă lase aici, unde sunt, că sunt mândre de ce am făcut pentru ţara mea.
Domnule Marius, vă consider un Om inteligent, loial şi prea bun, dar, aflaţi de la mine şi experienţa mea: "Războiul ne se câştigă prin apărare ci prin ofensivă". Prea suntem înţelegători pentru toate nemerniciile ce se petrec în jurul nostru: nesimţire, minciună, parvenism, hoţie, abuzuri etc. iar cei ce ar trebui să intervină stau cu mâinile în sân. E bine?? Cuvintele mele nu sunt dure, sunt doar antidotul unor "boli cancerigene" ce macină întregul "sistem", nu le consider de un limbaj imoral şi anormal, le consider normale la "normalitatea " pe care o trăim.
Tot respectul pentru munca şi preocupările dv. pe care le urmăresc şi le apreciez.
Corneliu

[altmarius]

Va multumesc pentru raspuns, si inca o data va spun ca sunt de acord cu punctul dumneavoastra de vedere! Din pacate, am apucat si eu sa ma inscriu in reteaua literara, dar in care nu imi mai face placere sa ma numar printre membri, tocmai datorita unor asemenea atitudini. Este absolut de acuzat atitudinea acelora care isi permit sa acuze o epoca (si, mai ales, pe oamenii acelei epoci) fara sa fi trait atunci, sau macar sa fi citit si altceva in afara unor carti indoctrinate pe invers. Ura anticomunista, nu este decit ura revansarda. Asa incit sunt clar de partea dumneavoastra.
Dar... imi mentin pozitia asupra limbajului. Trebuie ca macar noi sa ne dovedim superioritatea intelectuala asupra acestor "oameni", folosind un limbaj dur, necrutator, dar elegant!