M-am declarat din inceputuri sustinator al marcofiliei romanesti si un colectionar pe masura. In acelasi timp, am spus ca nu fac parte din grupul celor care se ocupa de studiul amanuntit al marcilor postale, acest lucru neinsemnand ca nu voi continua sa apreciez eforturile sisifice ale impatimitilor cercetatori. Vine o vreme, insa, cand lucrurile converg spre nobilul tel al pasiunii noastre comune: afirmarea si asumarea trecutului filatelico-postal in contextul adevarului istoric si demascarea incercarilor de mistificare a realitatii. Cu alte cuvinte, toti filatelistii, indiferent de domeniul preferat, au datoria morala de a atrage atentia intregii comunitati de colectionari asupra falsurilor atunci cand le descopera. Eterna lupta dintre bine si rau.
Studiul stampilelor (marcofilia) are multe in comun cu studiul marcilor. Cu toate astea, sunt putini colectionari care pot face fata cu succes incercarilor din ambele “tabere”. Sunt grade diferite de dificultate, ridicate de particularitatile tehnice ale marcilor postale, pe de-o parte, si ale tipurilor de stampile, pe de alta parte. Sunt sute de articole aparute in reviste filatelice de-a lungul a catorva zeci de ani, sunt zeci de volume de specialitate tiparite in editii limitate pe care cu greu le poti gasi, sunt descoperirile care continua sa ne farmece si sa ne uimeasca chiar si dupa un secol si ceva. Tocmai acesti factori fac diferenta intre a alege o specialitate sau alta, atunci cand un colectionar amator hotaraste sa se dedice studiului aprofundat, devenind in timp un filatelist recunoscut pentru valoarea sa. Tributul platit pasiunii pentru toata viata continua sa ramana acelasi: contributia personala in domeniul literaturii filatelice.
Materialul de fata reprezinta un studiu comparativ asupra stampilelor comemorative ale Miscarii Legionare, ca o continuare a demersului dragului prieten Cornelius Ionescu, publicat in urma cu o luna pe blogul sau cu titlul “Vin Legionarii. Blocuri, blocuri“.
Cele 4 stampile comemorative autentice ale Miscarii Legionare, realizate intre 8 noiembrie 1940 – 13 ianuarie 1941
Depistarea falsurilor
Se intampla acum un an si jumatate. Observasem pe eBay cateva licitatii cu marci postale romanesti emise in perioada 1942-1947 care purtau insemnele evenimentelor comemorative ale Miscarii Legionare. Bineinteles, flagrantul era evident, deoarece ultima stampila gardista cunoscuta data din 13 ianuarie 1941 si nu fusese folosita decat in ziua respectiva, la anularea CTO (cancel to order) a plicurilor sau a altor suveniruri filatelice francate cu cele doua timbre “Marin si Mota” sau cu o colita “Majadahonda” (aparute chiar in acea zi), fara ca acestea sa fie expediate postal. In limbaj filatelic, ele sunt cunoscute ca obliterari ocazionale de complezenta.
Pentru un ochi avizat, falsurile stemplurilor erau cat se poate de clare, intre sigiliile autentice si cele “proaspat” confectionate existand mari si numeroase diferente. Acesta a fost si motivul pentru care am crezut ca nu vor exista licitatori si, cum imi propusesem sa le cumpar pentru a duce la bun sfarsit studiul comparativ al stampilelor, speram sa achit doar pretul de pornire. Dar, pentru ca socoteala de acasa nu se potriveste cu cea de pe site, am finalizat tranzactiile la un pret destul de piperat pentru nulitatea pieselor. Si cand te gandesti ca toata “afacerea” asta a fost doar din dragoste de timbre. Sau stampile, ma rog…
Si acum stau si ma intreb daca cei care au contraofertat, urcand pretul undeva mai bine de 150$, stiau ce vor sa cumpere? Daca in cazul meu este de la sine inteles ca a fost un gest constient pentru a atrage atentia asupra falsurilor recent aparute pe piata, in ceea ce-i priveste pe altii zau ca nu stiu ce sa cred, dar e greu sa-mi inchipuiesc ca “m-am izbit” cu alti marcofili la fel de dornici sa semnaleze facaturile. Imi place in continuare sa sper ca a meritat efortul financiar, chiar si numai gandindu-ma ca asemenea piese pseudo-filatelice nu vor mai fi expuse spre vanzare. Iar daca vor mai aparea, nu le va lua nici dracu’.
Cele 4 stampile comemorative legionare
In scurta existenta a Statului National-Legionar, intre 14 septembrie 1940 si 21 ianuarie 1941, conducerea Legiunii Arhanghelului Mihail a dispus emiterea unor emisiuni de marci postale si de ajutor, dedicate comemorarii unor evenimente marcante ale Miscarii si in folosul membrilor ”Ajutorului Legionar”. Acestea au fost singurele marci postale sau de ajutor aparute in cele 4 luni de guvernare totalitara. Persoana desemnata pentru indeplinirea acestei sarcini a fost Traian Popescu, membru al Miscarii Legionare si, in acelasi timp, vicepresedinte al Societatii Filatelice Romane.
Suvenir filatelic cu stampila comemorativa legionara AUTENTICA de Iasi – 8 noiembrie 1940
Prima stampila: “* IAŞI * ORAŞUL MIŞCĂRII LEGIONARE 8. NOV. 1940“
Prima stampila realizata a fost folosita cu ocazia proclamarii Iasului ca oras al Miscarii Legionare, la 8 noiembrie 1940, pentru anularea marcii postale cu suprataxa 7 + 30 Lei care-l infatisa pe “C.Z. Codreanu”. Fiind lansata simultan cu primul timbru legionar comemorativ, acest tip de obliterare este recunoscuta si catalogata drept stampila prima zi a emisiunii. Poate fi intalnita pe carnetele filatelice emise la Iasi la aceeasi data, pe plicuri, carti postale sau alte suveniruri filatelice necirculate (telegrame, adeverinte, foi simple etc), dar si pe corespondente (foarte rar). Nu trebuie omis faptul ca stampila de Iasi a anulat doar marca postala “Codreanu” cu valoarea de 7 + 30 Lei, nu si urmatoarele timbre legionare sau alte marci emise inainte sau dupa 8 noiembrie 1940.
Coordonatele principale ale autenticitatii stampilei comemorative legionare de Iasi
In montajul de mai sus, puteti observa principalele coordonate tehnice ale stampilei autentice: diametrele celor 3 cercuri concentrice, precum si lungimea gratarului central (simbolul Garzii de Fier) sau a anului inscris dedesubtul acestuia. In contrast cu aceste repere care va garanteaza autenticitatea insemnului legionar, mai jos voi exemplifica cu imaginile tuturor falsurilor descoperite. Trebuie sa stiti ca tusul folosit in 1940 a fost de culoare neagra, spre deosebire de cel al falsurilor care are o nuanta usor cenusie. In loc de stea cu 8 colturi – elementul autentic care desparte denumirea localitatii de restul textului, gasim un motiv floral cu 6 petale. De asemenea, diferentele de marime ale coordonatelor de baza sunt urmatoarele:
- Diametrul cercului exterior: 34 mm (in loc de 30 mm, cat are originalul)
- Diametrul primului cerc interior: 32 mm (in loc de 29 mm, cat are originalul)
- Diametrul celui de-al doilea cerc interior: 20 mm (in loc de 19.5 mm, cat are originalul)
- Lungimea anului “1940″ inscris dedesubtul gratarului: 4.5 mm (in loc de 8 mm, cat are originalul)
Stampila comemorativa legionara FALSA de Iasi pe 3 perechi diferite din emisiunea de uzuale “Mihai – vederi” (1947)
Stampila comemorativa legionara FALSA de Iasi pe colita nedantelata “Titu Maiorescu” (1942)
A doua stampila: “30 NOEMB 1938 – 30 NOEMB. 1940 * BUCURESTI *“
Cea de-a doua stampila realizata a fost dedicata comemorarii, la 30 noiembrie 1940, a 2 ani de la moartea “Capitanului” Corneliu Zelea Codreanu (intemeietorul si comandantul Legiunii Arhanghelului Mihail, asasinat in data de 30 noiembrie 1938), pentru anularea marcii postale cu suprataxa 7 + 30 Lei si a marcii de Posta Aeriana cu suprataxa 20 + 5 Lei, ambele infatisandu-l pe “C.Z. Codreanu”.
Plic filatelic cu stampila comemorativa legionara AUTENTICA de Bucuresti – 30 noiembrie 1940
Fiind lansata simultan cu timbrul de Posta Aeriana, acest tip de obliterare este recunoscuta si catalogata drept stampila prima zi a emisiunii. Poate fi intalnita pe carnetele filatelice emise la Bucuresti la aceeasi data (format mic sau mare), pe plicuri, carti postale sau alte suveniruri filatelice necirculate, dar si pe corespondente (mai rar). Trebuie precizat faptul ca stampila a anulat doar cele doua marci postale “Codreanu” cu valoarea de 7 + 30 Lei si “Codreanu P.A.” cu valoarea de 20 + 5 Lei, nu si urmatoarele timbre legionare sau alte marci emise inainte de 8 noiembrie 1940 si dupa 30 noiembrie 1940.
Coordonatele principale ale autenticitatii stampilei comemorative legionare de Bucuresti – 30 noiembrie 1940
In montajul de mai sus, puteti observa principalele coordonate tehnice ale stampilei autentice. Spre deosebire de acestea, mai jos aveti exemplificarea tuturor falsurilor descoperite. Ca si in cazul stampilei de Iasi, tusul folosit in 1940 a fost de culoare neagra, spre deosebire de cel al falsurilor care are o nuanta cenusie, usor spalacita. In plus, caracterele textului difera, iar in loc de prescurtarea originala “NOEMB”, in cazul falsurilor veti gasi “NOEMBR” in dreptul primei date. Cuvantul fara diacritice “BUCURESTI” este inlocuit de “BUCUREŞTI”, iar in loc de Crucea Sf. Andrei – elementul autentic care desparte denumirea localitatii de restul textului, gasim o stea cu 5 colturi. De asemenea, diferentele de marime ale coordonatelor de baza sunt urmatoarele:
- Diametrul cercului exterior: 34 mm (in loc de 30 mm, cat are originalul)
- Diametrul primului cerc interior: 31.5 mm (in loc de 29 mm, cat are originalul)
- Diametrul celui de-al doilea cerc interior: 17.5 mm (in loc de 19 mm, cat are originalul)
- Lungimea gratarului: 7.5 mm (in loc de 11 mm, cat are originalul)
Stampila comemorativa legionara FALSA de Bucuresti (30 noiembrie 1940), aplicata pe pereche de 0.50 Lei din emisiunea de uzuale “Mihai – vederi” (1947)
Stampila comemorativa legionara FALSA de Bucuresti (30 noiembrie 1940), aplicata pe colita “Titu Maiorescu” (1942)
A treia stampila: “ALBA-IULIA * CETATEA UNIRII TUTUROR ROMÂNILOR * 1. DEC. 1940“
Cea de-a treia stampila realizata a fost confectionata cu ocazia celebrarii a 22 de ani de la Marea Unire de la Alba-Iulia, pentru anularea marcii postale cu suprataxa 7 + 30 Lei si a marcii de Posta Aeriana cu suprataxa 20 + 5 Lei, ambele infatisandu-l pe “C.Z. Codreanu”.
Plic filatelic cu stampila comemorativa legionara AUTENTICA de Alba-Iulia – 1 decembrie 1940
Stampila poate fi intalnita pe carnetele filatelice emise la Alba-Iulia la aceeasi data (format mic sau mare), pe plicuri, carti postale sau alte suveniruri filatelice necirculate, dar si pe corespondente (foarte rar). Trebuie precizat faptul ca stampila a anulat doar cele doua marci postale “Codreanu” cu valoarea de 7 + 30 Lei si “Codreanu P.A.” cu valoarea de 20 + 5 Lei, nu si urmatoarele timbre legionare sau alte marci emise inainte de 8 noiembrie 1940 si dupa 1 decembrie 1940.
Coordonatele principale ale autenticitatii stampilei comemorative legionare de Alba-Iulia – 1 decembrie 1940
In montajul de mai sus, puteti observa principalele coordonate tehnice ale stampilei autentice. Spre deosebire de acestea, mai jos aveti exemplificarea tuturor falsurilor descoperite. Ca si in cazul stampilelor precdente, tusul folosit in 1940 a fost de culoare neagra, spre deosebire de cel al falsurilor care are o nuanta cenusiu-spalacita. In plus, caracterele textului difera si de aceasta data, iar in loc de Crucea Sf. Andrei – elementul autentic care desparte denumirea localitatii de restul textului, gasim o stea cu 6 colturi. De asemenea, diferentele de marime ale coordonatelor de baza sunt urmatoarele:
- Diametrul cercului exterior: 34.5 mm (in loc de 32 mm, cat are originalul)
- Diametrul primului cerc interior: 33 mm (in loc de 31.5 mm, cat are originalul)
- Diametrul celui de-al doilea cerc interior: 24 mm (in loc de 22 mm, cat are originalul)
- Lungimea gratarului: 7.5 mm (in loc de 9.5 mm, cat are originalul)
- Lungimea anului “1940″ inscris dedesubtul gratarului: 8.5 mm (in loc de 9.5 mm, cat are originalul)
Stampila comemorativa legionara FALSA de Alba-Iulia (1 decembrie 1940), aplicata pe pereche de 12 Lei din emisiunea “Intelegerea Balcanica” (27 mai 1940)
Stampila comemorativa legionara FALSA de Alba-Iulia (1 decembrie 1940), aplicata pe colita “Crucea Rosie” (1943)
Stampila comemorativa legionara FALSA de Alba-Iulia (1 decembrie 1940), aplicata pe colita “Titu Maiorescu” (1942)
A patra stampila: “MAJADAHONDA 13 IANUARIE 1937 * BUCURESTI * 13-IAN. 1941“
Cea de-a patra stampila realizata a fost dedicata comemorarii, la 13 ianuarie 1941, a 4 ani de la moartea eroilor legionari Ion Mota si Vasile Marin (pe campul de lupta de la Majadahonda, in Razboiul Civil din Spania), pentru anularea marcilor postale cu suprataxa 7 + 7 Lei (“Marin”) si 15 + 15 Lei (“Mota”), infatisandu-i pe cei doi martiri, precum si a colitei nedantelate emisa cu acelasi prilej.
Plic filatelic cu stampila comemorativa legionara AUTENTICA “Majadahonda” – 13 ianuarie 1941
Fiind lansata simultan cu seria compusa din cele doua timbre si colita nedantelata “Majadahonda”, acest tip de obliterare este recunoscuta si catalogata drept stampila prima zi a emisiunii. Poate fi intalnita pe carnetele filatelice emise la Bucuresti la aceeasi data (numai in format mare), pe plicuri, carti postale sau alte suveniruri filatelice necirculate, dar si pe corespondente (mai rar). Trebuie precizat faptul ca stampila a anulat doar cele doua marci postale “Mota si Marin” si colita “Majadahonda”, nu si celelalte timbre legionare sau alte marci emise inainte de 13 ianuarie 1941 si dupa aceasta pana in 21 ianuarie 1941 (data la care guvernarea legionara s-a incheiat).
Coordonatele principale ale autenticitatii stampilei comemorative legionare “Majadahonda” – 13 ianuarie 1941
In montajul de mai sus, puteti observa principalele coordonate tehnice ale stampilei autentice. Spre deosebire de acestea, mai jos aveti exemplificarea falsurilor descoperite. Ca si in cazul celorlalte stampile, tusul folosit in 1941 a fost de culoare neagra, spre deosebire de cel al falsurilor care are o nuanta gri-cenusie, usor spalacita. In plus, caracterele textului difera, cuvantul fara diacritice “BUCURESTI” este inlocuit de “BUCUREŞTI”, iar in loc de Crucea Sf. Andrei – elementul autentic care desparte denumirea localitatii de restul textului, gasim o stea cu 5 colturi. De asemenea, diferentele de marime ale coordonatelor de baza sunt urmatoarele:
- Diametrul cercului exterior: 30 mm (in loc de 29 mm, cat are originalul)
- Diametrul primului cerc interior: 29 mm (in loc de 28 mm, cat are originalul)
- Diametrul celui de-al doilea cerc interior: 18 mm (in loc de 17.5 mm, cat are originalul)
- Lungimea gratarului: 7 mm (in loc de 7.5 mm, cat are originalul)
- Lungimea anului “1941″ inscris dedesubtul gratarului: 4 mm (in loc de 7.5 mm, cat are originalul)
Stampila comemorativa legionara FALSA “Majadahonda” (13 ianuarie 1941), aplicata pe colita “Crucea Rosie” (1943)
Stampila comemorativa legionara FALSA “Majadahonda” (13 ianuarie 1941), aplicata pe colita “Titu Maiorescu” (1942)
Plic circulat in martie 1942 cu stampila FALSA “Majadahonda”, aplicata ulterior datei de expeditie
NOTA: Mentionez in final ca marja de toleranta acceptata pentru coordonatele de baza ale tuturor tipurilor de stampile comemorative legionare este de maxim 0.2 mm, in functie de presiunea si modul de aplicare pe materialele filatelice amintite, obliterarea efectuandu-se manual. Pana la data redactarii acestui articol, nu am intalnit falsuri ale acestor stampile pe carnetele speciale emise in sprijinul membrilor “Ajutorului Legionar”.
© 2012, Daniel. All rights reserved.
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius