Via Lucis

[Convergențe - Lumina]

Apariţie editorială: Via Lucis – Calea luminii

Editura Sapientia a Institutului Teologic Romano-Catolic din Iaşi anunţă apariţia cărţii “Via Lucis – Calea luminii. O rugăciune a comunităţii creştine pentru timpul pascal”. Cartea apare în colecţia “Rugăciuni creştine”, în formatul 14×20, are 66 de pagini color şi poate fi procurată de la orice librărie catolică din ţară la preţul de 5 lei, aflăm de pe ITRC.ro.

După ce în timpul Postului Mare, Biserica a fost invitată să parcurgă, staţiune după staţiune, Drumul crucii lui Cristos de la condamnare până la înmormântare, în timpul pascal Biserica este invitată să parcurgă Calea luminii, adică paisprezece staţiuni din viaţa lui Cristos de la învierea lui glorioasă din morţi şi până la trimiterea Duhului Sfânt. Cele paisprezece staţiuni ale Căii luminii sunt: I – Învierea lui Isus; II – Ucenicii găsesc mormântul gol; III – Isus înviat se arată Mariei Magdalena; IV – Isus înviat pe drum cu ucenicii de la Emaus; V – Isus se manifestă la Emaus la frângerea pâinii; VI – Isus înviat le apare ucenicilor; VII – Isus înviat le dă apostolilor puterea de a ierta păcatele; VIII – Isus înviat întăreşte credinţa lui Toma; IX – Isus înviat apare apostolilor lângă Marea Tiberiadei; X – Isus înviat îi conferă primatul lui Petru; XI – Isus înviat le încredinţează apostolilor misiunea de a predica evanghelia; XII – Isus înviat se înalţă la cer; XIII – Apostolii împreună cu Maria îl aşteaptă în Cenacol pe Duhul Sfânt; XIV – Isus Înviat îl trimite pe Duhul Sfânt.

După cum se subliniază în nota de la începutul cărţii, “Calea luminii” poate fi parcursă urmând fie forma lungă, acolo unde timpul o permite, fie forma scurtă. La fel, sunt indicate şi modalităţile de parcurgere a Căii luminii. Valoarea Căii luminii este evidenţiată de documentul Congregaţiei pentru Cultul Divin şi Disciplina Sacramentelor care reprezintă introducerea la cartea de rugăciune nou apărută: “Via lucis (Calea luminii) poate să devină, de asemenea, o metodă foarte bună de trăire a credinţei, deoarece, aşa cum se spune, ‘per crucem ad lucem – prin cruce, la lumină’. Într-adevăr, cu metafora drumului, Via lucis (Calea luminii) conduce de la constatarea realităţii durerii care, în planul lui Dumnezeu, nu constituie punctul final al vieţii, la speranţa ajungerii la adevăratul scop al omului: eliberarea, bucuria, pacea, care sunt valori prin excelenţă pascale. Via lucis (Calea luminii), în sfârşit, într-o societate care adesea poartă pecetea ‘culturii morţii’, cu formele ei de nelinişte şi distrugere, este un stimulent pentru a instaura o ‘cultură a vieţii’, adică o cultură deschisă la aşteptarea speranţei şi la certitudinile credinţei.”