Sfantul Patapie

[altmariustotal ortodox]

Sfantul Patapie este pomenit de Biserica Ortodoxa pe 8 decembrie si in a treia zi dupa Sfintele Pasti, cand este amintita aflarea cinstitelor sale Moaste. Este un sfant cuvios egiptean care s-a nevoit mai intai in pustiul Egiptului, iar mai tarziu intr-o manastire din Constantinopol, unde a si adormit in Hristos.

Sfantul Patapie

Sfantul Patapie este un sfant cuvios care a trait candva intre secolele IV-VII. Nascut in orasul egiptean Teba, din parinti binecredinciosi, tanarul Patapie a imbratisat inca din tinerete viata pustniceasca, lasand deoparte lumea.

Din dragoste de Dumnezeu si de semeni, sfantul s-a nevoit multi ani in pustiul egiptean, luptandu-se cu patimile si cu duhurile necurate. Dupa nenumarate ispite, lupte si biruinte impotriva diavolilor, cuviosul a primit de la Dumnezeu multe daruri duhovnicesti, precum cel al rugaciunii si al tamaduirii.

Deoarece lumina nu poate fi asezata sub obroc, dupa o scurta vreme, nenumarati credinciosi au inceput sa-l caute, pentru rugaciune, pentru sfat si pentru tamaduire. Fugind insa de lauda lumii, cuviosul isi va indrepta pasii spre Constantinopol. Ajuns in capitala bizantina, cuviosul si-a improvizat un fel de chilie, undeva langa marele zid de aparare al orasului, aproape de Biserica din Vlaherne.

Precum era de asteptat, nici in chilia saracacioasa de langa zidul maretului oras sfantul nu a ramas necunoscut lumii. Intr-o zi, fiind purtat de randuiala dumnezeiasca, un copil orb din nastere a venit la coliba sfantului. Cuviosul Patapie s-a milostivit de el, s-a rugat lui Dumnezeu, iar copilul si-a recapatat vederea. Minunea aceasta l-a facut cunoscut si vestit pe Sfantul Patapie in tot Constantinopolul, iar oamenii au inceput din nou sa-l caute, spre a dobandi vindecare, mangaiere, si povatuire.

O femeie oarecare avea o vatamare nevindecata (cancer) la pieptul sau si acum, deznadajduita fiind de doctori si inmultindu-se cumplita ei durere, a venit la Cuviosul Patapie si cazand la picioarele lui, cu multa tanguire si rugaminte, cerea tamaduire. Iar sfantul insemnand rana cu semnul Crucii, indata a vindecat-o.

Sfantul Patapie l-a vindecat pe un inalt demnitar de idropica (boala de ochi), facand semnul crucii asupra lui si ungandu-l cu untdelemn sfintit. Facand cu mana semnul crucii asupra unui tanar, el a scos din el un diavol care il chinuise vreme indelungata. Multe alte minuni a savarsit Sfantul Patapie, toate cu rugaciunea, intru numele lui Hristos si prin semnul Sfintei Cruci.

Unul cate unul, langa Sfantul Cuvios Patapie, se vor aduna mai multi ucenici. Crescand numarul ucenicilor, cuviosul a inceput a zidi o manastire, numita mai apoi "Manastirea Egiptenilor". In aceasta manastire a si murit sfantul, dandu-si sufletul in mainile lui Hristos; el va fi inmormantat in biserica manastirii, inchinata Sfantului Ioan Botezatorul. Inca din viata fiind mult iubit si cinstit, dupa trecerea sa la cele vesnice, Patapie a fost cinstit ca sfant fara nici o ezitare.

Mai apoi, unul dintre prietenii sai, anume Sfantul Varas, va lua cinstitele sale Moaste si le va aduce cu sine in manastirea sa, "Manastirea Sfantului Ioan al Pietrei", care se afla sub protectia familiei imperiale din Constantinopol, familia Paleologilor.

Odata cu cucerirea Constantinopolului de catre turci, o ruda a imparatului, anume Angelis Notaras, cu scopul de a feri Sfintele Moaste ale Sfantului Patapie de profanarea otomana, le-a luat pe acestea din biserica manastirii si le-a ascuns intr-o pestera dintr-o manastire din Muntii Geraneia, undeva in nordul Greciei. Din teama ca turcii sa nu le descopere aici si sa le distruga, monahii au zidit acea parte din pestera in care au asezat cinstilele Moaste. Exista acolo amenajat un mic paraclis in care se oficiau slujbe in cinstea sfantului, desi cu timpul se pierduse taina pesterii.

Moastele Sfantului Cuvios Patapie au fost descoperite, din randuiala lui Dumnezeu, abia in anul 1904. Astfel, in anul amintit, un grup de credinciosi, in frunte cu slujitori clerici din eparhie, au hotarat sa mareasca paraclisul din pestera, pentru a obtine un spatiu liturgic mult mai mare. Cand au daramat unul dintre peretii vechi, toti au ramas fara cuvinte, afland racla cu Moastele unui sfant. Pe un pergament asezat alaturi de Moaste, statea scris: "Cuviosul Patapie."

In acelasi loc au fost aflate si alte doua bogatii duhovnicesti: Moastele Sfintei Ipomoni, mama ultimului imparat bizantin, si Moastele Sfantului Nicon cel Nou. Astazi, cinstitele Moaste ale Sfantului Cuvios Patapie se pastreaza cu evlavie in Manastirea Loutraki, aflata pe o colina inalta, in apropiere de Corint, in Grecia.

Rugaciune catre Sfantul Cuvios Patapie

Lauda a crestinilor si aparator al monahilor te-ai aratat Patapie, parintele nostru. Prin nevointa, prin patimiri si rugaciuni ai acum indrăznire catre Dumnezeu a mijloci neincetat pentru noi, cei pacatosi si vrednici de osanda. Izbaveste pe robii tai din ispite si din boli si de toate felurile de primejdii, Cuvioase Patapie. De toata cursa vrajmasului si de navaliri si de primejdii si nevoi, sfinte Patapie, pazeste-ne fara de vatamare cu mijlocirea ta, cerand iertare de gresale pentru toti de la Hristos Dumnezeu. Slava Celui ce S-a proslavit prin tine, slava Celui ce ti-a dat tie putere, slava Celui ce ne-a luminat pe noi prin nevointa ta.

Teodor Danalache

Despre autor

Teodor Danalache

Senior editor