Secvenţe din urmărirea părintelui Sofian Boghiu de către Securitate

[altmariustotal ortodox]

Secvenţe din urmărirea părintelui Sofian Boghiu de către Securitate

Adrian Nicolae Petcu

• http://www.ziarullumina.ro/articole;2025;1;73913;0;Secvente-din-urm...
  
  

Anul 1964 a adus graţierea multor deţinuţi consideraţi politici de către regimul comunist din România. Printre ei s-a aflat părintele Sofian Boghiu, cel care alături de alţi iluştri slujitori şi duhovnici ortodocşi români activaseră în gruparea Rugului Aprins. Însă eliberarea nu a însemnat şi libertatea părintelui Sofian. Acesta era urmărit îndeaproape de către cei care îl încarceraseră, prin utilizarea tuturor metodelor specifice, inclusiv dirijarea unor informatori în jurul său. Un astfel de informator era "Cornel", pe care îl exemplificăm pentru informaţiile date Securităţii cu o oarecare obiectivitate. Astfel, la 10 septembrie 1964 arăta Securităţii: "Sofian Boghiu, fost stareţ la Plumbuita, revenit din detenţie, a fost numit pictor la Atelierul Patriarhiei, din str. Schitul Maicilor nr. 23. Sofian Boghiu este un artist cărturar. Om citit şi înţelept, bun gospodar şi preot cu mare priză în mase... Om corect şi muncitor... Ambiţios şi harnic. Insistent în muncă şi mulţumit adesea numai cu laudele în loc de recompense materiale pentru lucrările de pictură. Foarte iubit de cei care l-au cunoscut ca preot, dar şi cu atitudini de îndrumător şi dascăl. Dornic să fie peste tot, luând parte cumva şi de a nu lipsi nicăieri; în general, un om plin de talent şi de o mare capacitate de muncă. S-a alăturat lui Benedict Ghiuş şi cetei sale dintr-o afinitate intelectuală ideală; şi poate din cauza simpatiilor sale naţionaliste anterioare. Ca om trebuie socotit printre cei capabili şi integri, care se acoperă peste toată existenţa cu muncă meritorie. Ca semen şi cetăţean care transpiră totdeauna o atitudine de viclenie şi falsitate ironică, care nu-l îndreptăţesc la o încredere deplină". Această notă, plină de laude la adresa părintelui Sofian, am spune noi sincere, trebuia încheiată cu o notă de "obiectivitate", pentru ca ofiţerul de Securitate să nu aibă impresia că sursa a căzut sub influenţa celui urmărit. De altfel, se constată faptul că sursa îl cunoştea destul de bine pe părintele Sofian. Ca atare, ofiţerul de Securitate cerea sursei "Cornel" "ca în limita posibilităţilor să se apropie de Sofian Boghiu şi, prin discuţii legate de diferite evenimente curente, să-i afle atitudinea prezentă faţă de ele". Din documentele Securităţii reiese totuşi faptul că informatorul "Cornel" purta o stimă deosebită părintelui Sofian Boghiu, după cum informa într-o notă din 25 noiembrie 1965: "Sofian Boghiu, pictor, a primit încuviinţarea de a sluji la Plumbuita, lucrând la atelierul de pictură din str. Schitul Maicilor 23, ca salariat permanent. Între timp, Sofian a avut o lucrare împreună cu Olga Greceanu la imobilul sinodului, str. Antim 29, pentru executarea decoraţiilor murale exterioare... Sofian Boghiu este frecvent solicitat în diferite cazuri pentru picturi bisericeşti, întocmiri de devize de pictură... A mai lucrat cu dna Olga Greceanu şi la Biserica Pitar Moş şi probabil şi la Institutul de Istorie de la Şosea la reparaţia frescei exterioare". Acest informator dirijat de Securitate în jurul părintelui Sofian era numai unul dintre cei care aveau să dea numeroase note informative în lunga perioadă de urmărire. Am putea spune că acesta era un informator onest, însă au fost alţii care din diferite interese denaturau realitatea vieţuirii monahiceşti a părintelui Sofian Boghiu după marea încercare din timpul detenţiei.

•