scrisoare

[Ionescu Ion]

scrisoare

te-ai dus, mamă, și eu încă sunt,
jumătate trăiesc pe pământ,
jumătate sunt în cer la tine,
trăiesc printre cele divine,
fă-mi și mie rost de-o cruce
că văd viața cum se duce.

să nu mai spui nimănui,
nici lui tata să nu-i spui
că vin și eu încet după voi,
și-mi las umbra zălog în zăvoi.

dac-ai putea să mă sorbi,
cum fac pe cer niște corbi
și dacă tu m-ai văzut,
ia-mă din iarbă și lut,
ca ție să ți se pară
că-s o lebădă ușoară
care-ntoarnă viața-n vară
și iarna în primăvară.

vineri, 1 februarie 2013

[Virginia Stanciu]

Felicitari pentru acest frumos poem, chiar daca este cam trist......
Toti ne vom lasa umbra undeva, in zavoi sau in alta parte, dar mai intoarceti viata-n primavara......

[Virginia Stanciu]

,, Viata este o umbra trecatoare, un biet actor care se impauneaza si se agita atat timp cat e pe scena si despre care apoi, nu se mai aude nimic ''( W. Shakespeare)

[Virginia Stanciu]

Am remarcat doamna Danilof ca, aveti abilitatea de a analiza profund, patrundeti in texte mai greu accesibile intelegerii, descurcati situatii mai putin clare, facand ,, ordine in haos''.
Filtrati cu eficienta un comentariu ceea ce nu multi o pot face si despre asemenea persoane, nu trebuie sa ne sfiim s-o spunem si sa recunoastem de cate ori avem ocazia, ca sunt buni analisti.
Referitor la remarca ce o faceti despre comentariul meu, va multumesc;
Citesc cu interes tot ce scrieti, nu este o pierdere de timp.
Sanatate si pe curand.