Salvati Catedrala!

[altmariustotal catolic]

Catedrala „Sfântul Iosif" din Bucureşti, monument istoric şi de arhitectură de peste 125 de ani, este pusă în pericol de construirea unei clădiri de 75 m. înălţime la mai puţin de 10 m distanţă.

Un proiect dezastruos: 19 etaje, parter şi 4 niveluri subterane schimbă radical ambientul arhitectural în centrul Bucureştiului şi afectează grav Catedrala „Sfântul Iosif".

Istoricul proiectului

• 1998: este demarat proiectul.

  ---

• 1999: Arhiepiscopul dă un accept de principiu, pentru o clădire „relativ înaltă" (respectiv 17 m înălţime).

  ---

• 2001: investitorul oferă spaţii Arhiepiscopiei în viitoarea construcţie, refuzând să dea asigurări pentru siguranţa Catedralei.

  ---

• 2001: lucrările la clădirea Egnatia Bank, în zona Catedralei „Sfântul Iosif", produc avarii la o clădire a Arhiepiscopiei.

  ---

• aprilie 2001: În urma accidentului sus-menţionat, ÎPS Ioan Robu îşi retrage ferm acceptul, realizând pe deplin pericolul construirii unei clădiri de dimensiuni uriaşe lângă Catedrala „Sfântul Iosif".

  ---

• 2001: Biserica Armenească este afectată grav de construcţia unui bloc similar în imediata ei vecinătate.

  ---

• 2001-2005: ÎPS Ioan Robu adresează constant scrisori atât autorităţilor competente în avizare şi autorizare, cât şi investitorului, exprimând ferm dezacordul faţă de proiect.

  ---

• Februarie 2006: în ciuda protestelor oficiale repetate, firma investitoare primeşte autorizaţia de construire de la Primăria Sectorului 1.

  ---

Protestele

• Începând cu aprilie 2006, proteste publice ale comunităţii catolice din ţară şi protestele societăţii civile nu au determinat autorităţile (Primarul Capitalei, Ministrul Culturii, Prefectul Municipiului Bucureşti) să găsească o soluţie la conflict. În ciuda protestelor, autorităţile nu au luat măsuri. Lucrările continuă.

  ---

• Nota verbală trimisă de Sfântul Scaun la începutul lunii mai, exprimând îngrijorarea pentru siguranţa Catedralei şi pentru binele comunităţii catolice a rămas fără un răspuns oficial mai bine de 30 de zile.

  ---

• O scrisoare deschisă a fost trimisă de ÎPS Ioan Robu, Arhiepiscop-Mitropolit de Bucureşti, cerând:

1. stoparea lucrărilor în şantierul din imediata vecinătate a Catedralei „Sfântul Iosif"
2. revocarea autorizaţiei de construcţie 179/18/B/43074, emisă de primăria sectorului 1
3. iniţierea unui proces de modificare a legislaţiei pentru ca asemenea agresiuni asupra Bisericii şi a Patrimoniului Cultural să nu mai fie posibile

• Scrisoarea a rămas până în prezent fără răspuns.

  ---

• Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti a dat în judecată autorităţile implicate în procesul de avizare, considerând că este încălcată legea (50/1991), deoarece:

1. Autorizaţia a fost emisă fără o expertizare tehnică a Catedralei, înainte de începerea lucrărilor aşa cum prevedeau avizele MCC şi al ISC-ICMB
2. Absenţa unui acord în formă autentică din partea Arhiepiscopiei romano-catolice de Bucureşti, aşa cum prevede legea.
3. Cerând, prin ordonanţă prezidenţială, oprirea lucrărilor în şantier, instanţa a respins de două ori cererea Arhiepiscopiei romano-catolice de Bucureşti.

• Academia Română a organizat în data de 30 Mai o sesiune specială de comunicări, cu titlul „Bucureşti: oraşul ca bun cultural", unde personalităţi importante şi- au prezentat punctul de vedere cu privire la recentele modificări urbanistice din capitală şi şi- au exprimat dezacordul faţă de proiectele propuse, în mod special faţă de proiectul care afectează Catedrala „Sfântul Iosif".

  ---

• Două alte sesiuni de dezbatere publică au fost organizate de Civic Media (2 iunie) şi de Alianţa Civică împreună cu Asociaţia pentru Tranziţie Urbană (22 iunie). De fiecare dată, reprezentanţii societăţii civile au susţinut cauza Catedralei, dar protestul lor nu a avut nici un ecou.

  ---

• Protestele publice au continuat. Pe data de 25 Mai, la orele 20:00, credincioşii catolici au făcut un lanţ viu în faţa bisericilor catolice din marile oraşe ale României, în gest de solidaritate cu bucureştenii care cer protejarea Catedralei „Sfântul Iosif", ameninţată de un şantier început în imediata vecinătate a monumentului.

  ---

• Acţiunea a avut loc simultan la Iaşi, Constanţa, Bacău, Roman, Piteşti, Craiova, Brăila, Tulcea, Turnu Severin, Timişoara şi Bucureşti. S-au alăturat şi comunităţile greco-catolice de la Blaj, Cluj, Lugoj, Baia Mare, Oradea, Reghin, Târgu Mureş. În toate aceste oraşe, clopotele bisericilor catolice au bătut deodată, joi, la ora 20.

  ---

• Marţi, 13 iunie 2006, în sărbătoarea Sfântului Anton, la Padova şi la Bucureşti s-au făcut rugăciuni pentru salvarea Catedralei „Sfântul Iosif". La ora 19.30, Bazilica din Padova şi Catedrala din Bucureşti au fost în legătură directă, prin satelit, iar tradiţionala procesiune şi binecuvântare cu moaştele Sfântului Anton au putut fi urmărite de cei prezenţi la Catedrala „Sfântul Iosif". La Bucureşti a urmat o procesiune cu lumânări şi crini, iar credincioşii au făcut un lanţ viu în jurul Catedralei ca gest simbolic de apărare a bisericii celei mai reprezentative pentru comunitatea catolică din România.

Pericole pentru siguranţa Catedralei

• Într-o sesiune specială organizată de Academia Română, domnul Dan Lungu, director al INCERC (Institutul Naţional pentru Cercetare în Construcţii, inclusiv cercetare seismologică) a semnalat în mod public, în repetate rânduri pericolul pe care-l reprezintă construirea de zgârie-nori în centrul Capitalei şi a semnalat cu fermitate pericolul pe care-l reprezintă acest fel de experimente. Catedrala „Sfântul Iosif" are puţine speranţe de a supravieţui în urma unor noi cutremure, ştiind că ea a suferit daune grave provocate de cutremurele din 1929, 1940, 1977, 1986 şi 1990, ca şi în urma bombardamentelor din 1944.

  ---

• Aşa cum au afirmat specialiştii în repetate rânduri, construcţia cu patru niveluri subterane constituie un obstacol enorm pentru apa freatică care, în mod normal, curge în direcţia nord-sud, punând în pericol fundaţia bisericii şi provocând prăbuşirea zidurilor - fenomen care s-a petrecut deja doar cu 5 ani în urmă, afectând Biserica Armenească din Bucureşti.

  ---

• Într-o primă fază, după ce ar provoca aceste daune, apa ar împinge Catedrala în sus, în timp ce Biserica Calvină, care se găseşte în spatele construcţiei, s-ar prăbuşi. În timp, când apa îşi va găsi în mod natural cursul său care va deveni stabil, fenomenul se va verifica în direcţia opusă.

  ---

• Chiar şi numai bunul simţ impune ca din cauza gravelor pericole enumerate mai sus, nici Primăria, şi nici Ministerul Culturii, plătit cu bani publici şi însărcinat prin lege să protejeze monumentele şi patrimoniul cultural, nu ar fi trebuit să permită construirea unui asemenea gigant lângă catedrală, având deja pe conştiinţă drama Bisericii armeneşti din Bucureşti. Instituţii ale statului afirmă că lucrările de construcţie ar fi început în mod legal, cu toate autorizaţiile necesare, fapt care transformă cazul catedralei într-unul şi mai dramatic.

  ---

• Autorizaţia de construcţie, ca şi celelalte autorizaţii (a Ministerului Culturii, în mod special), nu specifică cine se face vinovat pentru orice fel de daună provocată Catedralei „Sfântul Iosif"; şi, un lucru incredibil, unicul responsabil cu repararea unui monument istoric, conform legii, este proprietarul său.

[Convergențe - Lumina]

Litigiul nu a fost solutionat, si nici nu va fi, atita vreme cit un baiat destept isi poate permite sa incalce hotarirea judecatoreasca definitiva si irevocabila. Va inchipuiti ca s-ar apuca sa demoleze ditamai mastodontul de 19 etaje supraterane si 4 subterane, doar fiindca niste normative europene impun ca nici o constructie aflata in vecinatatea unui lacas de cult sa nu depaseasca virful Crucii (sau al Semilunii, dupa caz)?

Este una din problemele cu care ne-a incaltat un fost primar, acum intr-o functie foarte inalta, si care pare sa nu isi gaseasca rezolvarea!