Să descoperim istoria Dobrogei!

[pagina română]

 Muzeul de la Hârşova îşi aşteaptă vizitatorii

Ştire online publicată Vineri, 24 August 2018. Autor: Mirabela ŞERBĂNESCU

https://www.cugetliber.ro/stiri-diverse-sa-descoperim-istoria-dobro...

« Imaginea precedentă

Imaginea următoare »

Muzeul de la Hârşova este un obiectiv care trebuie neapărat vizitat. Organizat de învăţătorul Vasile Cotovu, fiul lui Ioan Cotovu, întemeietorul şcolii de stat din oraş, în primii ani ai secolului XX, în clădirea vechii şcoli, instituţia a adunat de-a lungul timpului o mulţime de fragmente de inscripţii, vase, monede, tablouri, roci, costume populare etc. 

La data de 1 mai 1904, aflată într-un voiaj pe Dunăre, familia regală a vizitat şcoala şi cu acest prilej a avut loc şi inaugurarea muzeului. Mai târziu, la 1 august 1911, ziarul „Dobrogea nouă” nota că acesta se dezvoltă şi tinde să devină treptat un bogat muzeu al întregii Dobroge. Aşa se face că acesta a atras repede atenţia specialiştilor. Ulterior, Vasile Pârvan găseşte fragmentul din piatra de fundare a castrului, împreună cu alte inscripţii pe care le publică, iar geologul I. Simionescu, preşedinte al Academiei Române semnalează, tot în muzeu, o valoroasă colecţie de roci. 

„În anii Primului Război Mondial, muzeul este distrus în cea mai mare parte. În anul 1921, Muzeul Regional Hârşova, cum a fost cunoscut în documentele vremii, este mutat în locuinţa proprie a fondatorului, dar adevărata inaugurare se va face, după cum reiese din placa de marmură pusă cu această ocazie, la 29 mai 1926, în prezenţa Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria. Pragul său a fost trecut de personalităţi ale vieţii culturale şi politice româneşti interbelice şi continuă să fiinţeze şi după pensionarea lui V. Cotovu, în anul 1928. La moartea sa, în primii ani ai regimului comunist, soţia acestuia donează Muzeului din Constanţa restul exponatelor care au mai rămas. După anul 1975, acţiunea de redeschidere a muzeului a început. La Casa Pionierilor s-a organizat în acest timp o vitrină arheologică şi s-a creat un mare fond de material recuperat în cadrul activităţilor cu elevii din oraş şi împrejurimi. Din anul 1987, ca urmare a creşterii fondului de materiale adunate şi pentru că în oraş s-au desfăşurat ample cercetări arheologice pe locul unde urma să se construiască Întreprinderea de sârme şi cabluri, cu rezultate spectaculoase, cu sprijinul autorităţilor locale, s-a organizat o expoziţe arheologică a oraşului, înzestrată, în 1990, cu vitrine corespunzătoare prin bunăvoinţa Muzeului de Istorie a României Bucureşti, care desfăşura ample lucrări de cercetare la Hârşova”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, Nicolae Constantin, arheolog. 

Acesta îşi aminteşte că, în urmă cu 25 de ani, directorul muzeului constănţean, Adrian Rădulescu, a oferit un post de muzeograf la Hârşova şi a pus astfel piatra de temelie pentru cea de-a doua etapă a activităţii muzeistice aici. După aceea, s-a solicitat o clădire pentru mutarea expoziţiei şi amenajarea unui muzeu în adevăratul sens al cuvântului. Abia în aprilie 2000, Consiliul Local a pus la dispoziţia MINA Constanţa imobilul actual, degrevat de toate sarcinile juridice, în scopul deschiderii muzeului. După ample lucrări de reparaţii şi amenajări, desfăşurate cu mari dificultăţi de ordin financiar şi nu numai, clădirea a fost gata în anul 2005. 

În clădire s-a amenajat expoziţia care ilustrează istoria localităţii, în ultimele şapte milenii (din Neolitic, până la începutul epocii moderne). 

„La începutul anului 2006, ne-am adresat Casei Regale cu rugămintea de a participa, în spiritul vechii tradiţii, la redeschiderea muzeului. Drept urmare, la 23 aprilie 2006, Regele Mihai şi Regina Ana au inaugurat Muzeul Carsium Hârşova. În prezent, Muzeul Carsium adăposteşte materiale arheologice care au fost descoperite pe raza localităţii. Două situri sunt cel mai bine reprezentate: aşezarea neolitică şi cetatea. Din aşezarea neolitică sunt expuse piese de o valoare patrimonială excepţională, care au făcut parte din expoziţii internaţionale în Franţa, Elveţia, Anglia, Scoţia, Grecia, SUA, China. Atât vasele din ceramică, dar mai ales piesele din piatră şi os/corn sunt deosebite. Din istoria comunităţilor care au trăit aici în Antichitate şi Evul Mediu reprezentative sunt piesele de epocă romană (vase de lux, amfore, obiecte din piatră, monede etc)”, a mai spus arheologul.