Uzina Timpuri Noi, multă vreme denumită popular „Lemetru” și recunoscută ca „vedetă industrială” în Europa de Est, se îndreaptă către sfârșitul existenței.
Acționarii de la Timpuri Noi SA au semnat decizia de intrare în insolvență a companiei pe 19 iulie, iar solicitarea propriu zisă a fost înregistrată la Tribunalul Ilfov pe 10 august.
După 4 zile, pe 14 august, al doilea cel mai mare acționar al companiei, SIF Muntenia, a cerut la rândul său intrarea în insolvență a producătorului de compresoare și piese turnate pentru agregate industrial, scrie Profit.ro.
În ultimii 7 ani, Timpuri Noi a înregistrat profit net doar în 2011, anul relocării activității într-o nouă fabrică, construită în Jilava. Ulterior, în perioada 2012-2017 inclusiv, societatea a cumulat pierderi totale în sumă de peste 30 milioane de lei și și-a concediat treptat, practic, toți salariații, numărul mediu al acestora scăzând de la 127 în 2011 la doar 4 anul trecut.
Istoria societății a început în secolul 19, la initiativa unui antreprenor francez.
„Louis Lemaitre, francez, având concesiunea spălatului rufelor de la spitale, face în 1865 o spălătorie mecanică; iar în 1873 clădeşte lângă această spălătorie actuala turnătorie, astfel cum se vede şi azi, cu şarpantele şi macaralele sale de lemn”, nota almanahul pe anul 1923 al ziarului Argus — Economie, Statistică, Judiciare, Finanţe, Comerţ, Industrie, Agricultură, citat de Metropotam.ro.
„Treptat, Louis Lemaitre a fabricat, fără concurenţă, şi alte obiecte de fontă ca băncile, gurile de canale, felinarele, grilajele, cari au stabilit definitiv reputaţia acestei fabrici pe piaţa Bucureştiului. Prin moartea lui Louis Lemaitre în 1894, uzinele trec prin diferite administraţiuni, cari au clădit atelierele de cazangerie, strungărie, instalaţiunile noui de forţă motrice, sistemele de presat hidraulic, tiparul pieselor de fontă, etc”, mai informa almanahul din 1923.
Mult timp, bucureștenii au denumit atât uzina, cât și întreaga zonă unde se află aceasta, „Lemetru”.
Uzina Timpuri Noi a fost naționalizată în 1948 și a ajuns una dintre cele mai importante structuri industriale din perioada comunistă, cu peste 2.700 de salariați. Atunci, întreprinderea era unicul producător de compresoare de mică și medie capacitate pentru piața din România și CAER.
Societatea fost privatizată în septembrie 2003, când Asociația Salariaților (PAS) a achiziționat de la Autoritatea pentru Privatizare un pachet de acțiuni reprezentând 69,9% din capitalul societății, pentru suma de 1,1 milioane euro. Principalii acționari ai firmei sunt Asociatia Salariaților (73,6%) și SIF Muntenia (21,9%).
În iulie 2010, divizia de investiții imobiliare a grupului suedez IKEA, Vastint Holding BV, a achiziționat platforma industrială pentru suma de 34,6 milioane de euro, pentru a dezvolta un proiect cu blocuri de locuințe și clădiri de birouri.
Primele două clădiri din Timpuri Noi Square au fost închiriate în proporție de peste 90%, a informat, în iunie 2018, Forbes.ro.
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius