Regele Milan I al Serbiei

[altmariusistoric]

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Milan I
Rege al Serbiei
Rege al Serbiei
Domnie	6 martie 1882 – 6 martie 1889
Predecesor	El însuși ca Prinț
Succesor	Alexandru I
Prinț al Serbiei
Domnie	10 iunie 1868 – 6 martie 1882
Predecesor	Mihailo Obrenović III
Succesor	El însuși ca Rege
Căsătorit(ă) cu	Natalia Obrenović
Urmași	Alexandru I al Serbiei Prințul Serghei George Obrenovic (nelegitim)
Casa regală	Casa Obrenović
Tată	Miloš Obrenović
Mamă	Elena Maria Catargiu
Naștere	22 august 1854 Mărășești, Moldova
Deces	11 februarie 1901 (46 de ani) Viena, Austro-Ungaria

Milan Obrenović (22 august 1854 – 11 februarie 1901), a fost conducător al Serbiei din 1868 până în 1889, inițial ca prinț (1868-1882) apoi ca rege (1882-1889).

Biografie

Milan Obrenović s-a născut în exil la Mărășești, Moldova în timpul în care în Serbia domnea Casa de Karađorđević. Milan a fost fiul lui Miloš Obrenović (1829–1861) și al Elenei Maria Catargiu din Moldova (cunoscută în Serbia ca Marija Obrenović). Bunicul patern al lui Milan a fost Jevrem Obrenović (1790–1881), fratele faimosului prinț sârb Miloș Obrenovici. Milan a avut o singură soră, Tomanija.

La scurt timp după nașterea lui Milan, părinții lui au divorțat. Doi ani mai târziu, la frageda vârstă de șapte ani, Milan și-a pierdut tatăl care a murit în luptă cu turcii lângă București ca un mercenar străin de armata română; mama Maria a primit custodia legală. Maria a trăit un stil de viață luxos aristocratic, devenind curând amanta domnitorul Alexandru Ioan Cuza cu care a avut doi copii - Sașa și Dimitrie. Ca rezultat ea a arătat un interes scăzut copilului ei din căsătoria cu Miloš astfel că s-a ajuns la un acord pentru tânărul Milan pentru a fi adoptat în mod legal de către vărul său Mihailo Obrenovici al III-lea, care devenise prinț conducător al Sebiei.

Milan a fost adus la Kragujevac de Prințul Mihailo Obrenovici al III-lea, care, de asemenea, a angajat o guvernantă. Zeci de ani mai târziu, odată ce Milan a devenit rege, detalii din viața personală a mamei sale au fost adesea folosite de către oponenții săi politici, în special de liderul Partidului Radical Popular Stojan Protić, care a mers până la acuzația falsă că tatăl regelui Milan este de fapt Alexandru Ioan Cuza.