Reacția Bisericii Greco-Catolice la episodul despre reunificarea BOR

[altmariustotal unit]

Arhieparhia de Alba Iulia şi Făgăraş

4 noiembrie 2017 | Secţiunea: Alba Iulia şi Făgăraş 

Referitor la anumite afirmații exprimate în episodul „Reunificarea Bisericii Ortodoxe Române” al serialului de televiziune dedicat vieții patriarhului Iustinian Marina, realizat de Trinitas TV, biroul de presă al Arhiepiscopiei majore a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice emite următorul comunicat:

Desființarea și scoaterea în afara legii a Bisericii Române Unite, Greco-Catolice precum și persecuția sistematică contra credincioșilor greco-catolici, continuată până în 1989, au fost opera regimului comunist ateu, instalat de Uniunea Sovietică împotriva voinței poporului român. Această distrugere s-a făcut prin arestarea tuturor episcopilor uniți, a sute de preoți, călugări și călugărițe și prigonirea a mii de credincioși, mulți dintre aceștia dând mărturie cu viața lor pentru credință. A fost o tragedie care a tulburat grav pacea socială, a ruinat vechi comunități și mari instituții de cultură și de credință ale românilor din Transilvania, a distrus familii, a bulversat oameni obișnuiți, greco-catolici și ortodocși deopotrivă, care fuseseră uniți în timpul ocupației hortyste și care au continuat să depună această mărturie comună de rezistență în anii grei ai dictaturii comuniste.

Așa-numita „reîntregire” din 1948 a Bisericii Ortodoxe Române a fost consecința desființării Bisericii Române Unite realizată de puterea stalinistă instaurată. Încercând să confere legitimitate acestei desființări, Statul comunist s-a folosit de tiparele unui recensământ realizat sub amenințare și presiune, așa cum o arată incontestabil documentele Arhivelor Securității statului și ale fostului Comitet central al P.C.R. Imaginea de bine pe care ar putea să o evoce ideea însăși a unei „reunificări” este, deci, fără temei. Nu a fost nicidecum un act de voință liberă din partea nimănui.

Fărădelegea distrugerii Bisericii Române Unite a fost condamnată ca atare în 2006 de la cel mai înalt nivel al Statului român. Marginalizând sau ascunzând adevărul suferinței Bisericii Greco-Catolice – care a plătit cu viața sa libertatea și dreptul său la continuitate și existență -, nu ajută nimănui, cu atât mai puțin seninătății raporturilor interconfesionale. Justificarea sau relativizarea răului produs în 1948, împiedică astăzi mărturia comună de credință, speranță și iubire pe care trebuie să o dea cele două Biserici românești – ortodoxă și greco-catolică – într-o lume din ce în ce mai marcată de „dictatura relativismului”, cum spunea Papa Benedict XVI.

Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, invită, așadar, la reconsiderarea istorică a persecuției împotriva sa, îndelung ocultate și care nu are nici pe departe caracterul unor evenimente idilice. Avem cu toții datoria de a asuma această jertfă, fără a minimaliza sacrificiul celor care au suferit, fiindcă bucuria adevărată nu vine niciodată prin durerea altcuiva. Nu se poate celebra o distrugere în favorul nimănui și mai ales nu se poate justifica teologic o asemenea suferință creată de ura unui regim ateu-dictatorial contra credinței creștine (in odium fidei). Încrezătoare în puterea lui Dumnezeu – care pe toate cele bune le susține și pe toate cele slabe le desăvârșește -, în pragul Centenarului unității patriei, Biserica Română Unită cu Roma consideră mai mult ca oricând prioritatea reînnoirii sufletești a neamului nostru pe drumul unității sale prin adevăr și prin mărturia omeniei.