cultură şi spiritualitate
Iată povestea primei linii ferate care a traversat Prutul, frontiera naturală care separă încă cele două părţi ale vechii Ţări a Moldovei. Dat în funcţiune în anul 1876, traseul Iaşi-Ungheni-Chişinău fusese dorit atât de tânărul stat român, care căuta să deschidă o nouă rută de transport spre importantul centru portuar al Odessei, cât şi de Imperiul Ţarist, ale cărui interese militare vizau mai ales apropierea de Principatul Bucovinei şi, astfel, de sfera de influenţă geopolitică a Imperiului Austro-Ungar.
Proiectul acestei legături feroviare a fost definitivat la 14 august 1869, în cadrul întâlnirii bilaterale dintre Ţarul Alexandru al II-lea şi Principele Carol I, care a avut loc cu ocazia vizitei domnitorului român în Crimeea; dar el se afla în discuţie încă din timpul lui Alexandru Ioan Cuza. Iniţial, linia urma să traverseze Prutul prin vechea vamă de la Sculeni, însă, în urma negocierilor ulterioare româno-ruse, cele două state partenere au hotărât deschiderea unui nou punct de graniţă, în localitatea Ungheni.
Încă din vara anului 1869, Compania Lidkowski, câştigătoarea licitaţiei organizate de guvernul rus, primise aprobarea de a elabora studiile şi proiectele necesare construcţiei viitorului traseu până pe malul drept al Prutului. Iar la începutul anului 1872, statul român, aflat în plin apogeu al celebrei „Afaceri Strousberg”, lua decizia de a încredinţa realizarea liniei Iaşi-Ungheni primei antreprize private de construcţii feroviare din România, condusă de tânărul inginer Grigore Heliad.
Demarată în primăvara anului 1871, realizarea căii ferate Chişinău-Ungheni Prut a progresat relativ repede, iar în ziua de 28 aprilie 1873, Societatea Rusă de Navigaţie şi Comerţ inaugura deja cei 72 de kilometri ai primului tronson al liniei, cuprins între staţiile Chişinău şi Corneşti. În acelaşi timp, la începutul anului 1873, antreprenorul român a deschis şantierul celor 21 de kilometri ai căii ferate Iaşi-Ungheni, traseu inaugurat oficial un an mai târziu, în ziua de 1 august 1874.
Deşi lucrările de construcţie a liniei s-au încheiat la 1 iunie 1875, odată cu inaugurarea, de către partea rusă, a celor 34 de kilometri ai tronsonului cuprins între staţiile Corneşti şi Ungheni Prut, noua conexiune transfrontalieră între România şi Imperiul Ţarist nu a putut fi realizată decât la 12 februarie 1876, moment în care primul tren de probă a traversat podul peste râul Prut, ce a fost deschis oficial o lună mai târziu, la 19 martie 1876.
Construit iniţial din lemn, podul feroviar peste Prut nu a prezentat siguranţa necesară utilizării sale în mod curent, problemele tehnice generate de înclinarea unuia dintre piloni şi deteriorarea rapidă a situaţiei geopolitice din Balcani impunând realizarea cât mai rapidă a unei variante definitive, proiectate şi construite de celebrul inginer francez Gustave Eiffel. Inaugurat la 14 martie 1877 şi folosit intens în timpul Războiului Ruso-Turc din anii 1877-1878, podul metalic de cale ferată de la Ungheni se află şi astăzi în exploatare, fiind traversat zilnic de trenurile de pasageri şi de mărfuri ce asigură legătura între România şi Republica Moldova.
Un aspect interesant al exploatării căii ferate Iaşi-Ungheni-Chişinău, prezent şi în cazul celorlalte linii de legătură cu Imperiul Ţarist, l-au constituit periodicele schimbări de ecartament ce au avut loc pe parcursul celor peste 130 de ani de utilizare neîntreruptă a acestui traseu.
Construit folosind ecartamentul larg (1524 mm.), tronsonul cuprins între vechea capitală a Moldovei şi punctul de frontieră de la Ungheni a fost modificat parţial, pentru a facilita traversarea ţării noastre de către armatele ţariste angajate în operaţiunile militare desfăşurate pe actualul teritoriu al Bulgariei, trupele române montând şi o linie cu ecartament normal (1435 mm.), sistemul căii ferate încălecate fiind desfiinţat în anul 1881 şi reinstalat în timpul Primului Război Mondial.
La 29 aprilie 1918, întreaga reţea de căi ferate de pe malul drept al Prutului a fost rechiziţionată de Statul Major al Armatei Române, care a predat-o Direcţiei Generale C.F.R., punând astfel capăt stării de anarhie ce se crease după proclamarea în cadrul Sfatului Ţării de la Chişinău a deciziei de unire a Basabaiei cu România. Timp de un an, în perioada 15 august 1921-19 august 1922, trupele Regimentului 2 Căi Ferate au refăcut complet întregul traseu al căii ferate Iaşi-Chişinău, circulaţia trenurilor de ecartament normal fiind reluată în ziua de 3 septembrie 1922.
Aproape imediat după ocuparea Basarabiei de către trupele sovietice – ca urmare a notelor ultimative emise de guvernul sovietic în zilele de 26-27 iunie 1940 – ecartamentul tronsonului Chişinău-Ungheni Prut a fost încă o dată lărgit; şi normalizat, din nou, în vara anului 1941, odată cu ofensiva tupelor Axei. În vara anului 1944, în timpul ofensivei trupelor sovietice, ecartamentul căii ferate Iaşi-Chişinău a fost iarăşi modificat, linia fiind ulterior secţionată de noua frontieră stabilită între România şi U.R.S.S. Un an mai târziu, tronsonul aflat pe teritoriul statului român a fost readus la ecartamentul normal, în timp ce pe restul traseului rămas pe teritoriul statului sovietic ecartamentul larg continuă să fie folosit si în prezent.
Comentariu pe site-ul revistei Historia:
Situatia evolutiei acestei cai ferate:
In anii 1874- 1876 este inaugurata calea ferata de ecartament larg de la Iasi la Nicolina- Ungheni- Chisinau. Pentru transbordarea marfurilor din vagoanele de ecartament larg in cele de ecartament normal se construiesc antrepozitele de la "Vama veche""
In 1877 intre statiile Iasi si Ungheni se suprapune "se incaleca"" si o linie de ecartament normal.
In 1892, o data cu inaugurarea liniei Vaslui- Iasi, tronsonul dintre gara Nicolina (actuala gara interna) este transformat in linie simpla normala, linia incalecata oprindu-se la Nicolina, iar apoi la triajul Socola.
Dupa 1918, ca urmare a schimbarilor politice, de mai multe ori, este schimbat si ecartamentul acestei cai ferate.
In 1945, linia Nicolina- Ungheni URSS ramane la ecartament normal, iar cea dintre Ungheni URSS si Chisinau este trecuta din nou pe ecartament larg.
In anii 50'', (sau dupa 1960) tronsonul Ungheni URSS - Socola este din nou trecut pe ecartament incalecat, cu 4 sine.
Intre anii 1952-1954 este construita gara internationala Nicolina, unde incep sa opreasca trenurile internationale spre Kiev si Moscova ("Romania Express"" si "Danubius Express"", in 1988-1989).
Tot in anii 50'se fac si unele lucrari de reabilitare a garii Iasi.
Dupa 1965 incep ample lucrari de modernizare a acestei linii ferate, pe masura cresterii comertului cu URSS.
In 1969 este inaugurata gara Holboca, pentru preluarea traficului de carbune pentru CET-Holboca. Apoi si gara Cristesti-Jijia este extinsa si modernizata, in 1988 fiind inaugurata remiza de aici.
In 1976 aproape tot traficul de marfa este transferat de la gara Iasi la Socola, aici mutandu-se coletaria, statia de transcontainere, etc. Constructia zonei industriale iesene in anii 70'si apoi a CUG a facut necesara extinderea si modernizarea triajului Socola. Astfel, la 30 decembrie 1982, este inaugurat noua triaj Socola, unul dintre cele mai mari din tara, avand o capacitate de triere de 5400 vagoane/zi. Cu extinderile din anii 1986-1987 avea 4 grupe (Ä- 14 linii, B- 24 de linii cu cocoase de triere si frane automate de cale, C-transbordare si grupa translatie).
Si gara Iasi cunoaste modernizari importante: se introduce supravegherea prin camere video, instalatia de centralizare electrodinamica tip CED-CR-3 si comenzile prin radio-telefoane (in 1975), pasaje subterane de traversare a liniilor, iar, in 1980, este inaugurata si grupa Iasi-Nord.
Cutremurul din 4 martie 1977 afecteaza grav cladirea garii Iasi, operatiunile de renovare incepand in 1979, dar prelungindu-se foarte mult.
Intre anii 1974-1978 linia Iasi- Nicolina este dublata, iar apoi si Nicolina- Socola si Nicolina- Barnova- Grajduri (de fapt, conform proiectului, trebuia ca intreaga magistrala 600 de la Iasi la Tecuci sa fie dublata, electrificata si echipata cu sistem BLA).
In 1987 este electrificata si linia Pascani- Iasi- Nicolina- Socola.
Intre Ungheni URSS si Chisinau in 1971 se termina dublarea si echiparea cu sistem BLA a liniei. Din pacate insa, datorita curbelor stranse si a pantelor accentuate in unele locuri, tonajul si viteza trenurilor este limitata. Viteza maxima proiectata a liniei este de 100 km/h, dar, chiar si trenurile internationale fara oprire nu depaseau viteza de 70-80 km/h.
La Ungheni este construita si o "gara interna"".
Din punct de vedere a infrastructurii cai de rulare, se utilizeaza: traverse de beton si lemn, prindere cu crampoane (in URSS/Moldova) sau prindere indirecta tip K (in Romania), sina de tip greu- de 60 sau 65 kg/ml.
Dupa 2000 in special, pe fondul scaderii dramatice a comertului cu estul Europei, aceasta linie este din ce in mai putin folosita. Traficul de marfa scade drastic, triajul Socola decade- astazi multe linii fiind scoase, iar grupa C este aproape desfiintata. Din marile unitati industriale iesene ("CUG"", ""Terom"", "Moldoplast"", ""Fabrica de bere"", etc) foarte putine au mai ramas astazi in picioare si produc (""Tepro"", ""Tehnotom"", ""Iasitex"", "Moldomobila"")
In 1998 sunt introduse in circulatie "trenurile locale in trafic de frontiera"" Iasi- Ungheni (doua perechi/zi)
Insa, cele doua internationale care treceau pe la Ungheni in 1990 sunt desfiintate, astazi doar trenul ""Prietenia"" mai asigurand legatura intre Bucuresti si Chisinau!
Adaugă un comentariu
Numar de steaguri: 273
Record vizitatori: 8,782 (3.04.2011)
16,676 (3.04.2011)
Steaguri lipsa: 33
1 stat are peste 700,000 clickuri (Romania)
1 stat are peste 100.000 clickuri (USA)
1 stat are peste 50,000 clickuri (Moldova)
2 state au peste 20,000 clickuri (Italia, Germania)
4 state are peste 10.000 clickuri (Franta, Ungaria, Spania,, Marea Britanie,)
6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Canada, )
10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia, Australia, Irlanda, Israel, Grecia, Elvetia , Brazilia, Suedia, Austria)
50 state au peste 100 clickuri
20 state au un click
1.EDITURA HOFFMAN
https://www.editurahoffman.ro/
2. EDITURA ISTROS
https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/
3.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI
https://www.editura.uaic.ro/produse/editura/ultimele-aparitii/1
4.ANTICARIAT UNU
https://www.anticariat-unu.ro/wishlist
5. PRINTRE CARTI
6. ANTICARIAT ALBERT
7. ANTICARIAT ODIN
8. TARGUL CARTII
9. ANTICARIAT PLUS
10. LIBRĂRIILE:NET
https://www.librariileonline.ro/carti/literatura--i1678?filtru=2-452
https://www.librarie.net/cautare-rezultate.php?&page=2&t=opere+fundamentale&sort=top
14. ANTICARIAT NOU
https://anticariatnou.wordpress.com/
15.OKAZII
https://www.okazii.ro/cart?step=0&tr_buyerid=6092150
16. ANTIKVARIUM.RO
17.ANTIKVARIUS.RO
18. ANTICARIAT URSU
https://anticariat-ursu.ro/index.php?route=common/home
19.EDITURA TEORA - UNIVERSITAS
20. EDITURA SPANDUGINO
21. FILATELIE
22 MAX
http://romanianstampnews.blogspot.com
23.LIBREX
https://www.librex.ro/search/editura+polirom/?q=editura+polirom
24. LIBMAG
https://www.libmag.ro/carti-la-preturi-sub-10-lei/filtre/edituri/polirom/
https://www.libris.ro/account/myWishlist
http://magiamuntelui.blogspot.com
27. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/
28.RADIO ARHIVE
https://www.facebook.com/RadioArhive/
29.IDEEA EUROPEANĂ
https://www.ideeaeuropeana.ro/colectie/opere-fundamentale/
30. SA NU UITAM
31. CERTITUDINEA
32. F.N.S.A
https://www.fnsa.ro/products/4546-dimitrie_cantemir_despre_numele_moldaviei.html
Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ
1. Radu Sorescu - Petre Tutea. Viata si opera
2. Zaharia Stancu - Jocul cu moartea
3. Mihail Sebastian - Orasul cu salcimi
4. Ioan Slavici - Inchisorile mele
5. Gib Mihaescu - Donna Alba
6. Liviu Rebreanu - Ion
7. Cella Serghi - Pinza de paianjen
8. Zaharia Stancu - Descult
9. Henriette Yvonne Stahl - Intre zi si noapte
10.Mihail Sebastian - De doua mii de ani
11. George Calinescu Cartea nuntii
12. Cella Serghi Pe firul de paianjen…
Creat de altmariusclassic Dec 23, 2020 at 11:45am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Ian 24, 2021.
© 2024 Created by altmarius. Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius