http://www.catholica.ro/2014/08/24/papa-francisc-cum-este-credinta-...
24.08.2014, Vatican (Catholica) - După rugăciunea “Îngerul Domnului” de astăzi Papa Francisc s-a rugat pentru Ucraina, încercată de grave conflicte. În alocuţiunea dinaintea rugăciunii, apărută în traducere pe situl Diecezei de Iaşi, Pontiful a comentat un pasaj “celebru” din Evanghelia lui Matei, la final invitând la o auto-interogare: Cum este credinţa noastră?
Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!
Evanghelia din această duminică (Mt 16,13-20) este textul celebru, central în relatarea lui Matei, în care Simon, în numele celor doisprezece, mărturiseşte credinţa sa în Isus drept “Cristos, Fiul Dumnezeului celui viu”; şi Isus îl numeşte “fericit” pe Simon pentru această credinţă a sa, recunoscând în ea un dar special al Tatălui şi îi spune: “Tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi Biserica Mea”.
Să ne oprim un moment tocmai asupra acestui punct, asupra faptului că Isus îi atribuie lui Simon acest nume nou: “Petru”, care în limba lui Isus sună “Kefa”, un cuvânt care înseamnă “stâncă”. În Biblie, acest termen, “stâncă”, este referit la Dumnezeu. Isus îl atribuie lui Simon nu datorită calităţilor sale sau meritelor sale umane, ci datorită credinţei sale genuine şi tari, care îi vine de sus.
Isus simte în inima Sa o mare bucurie, pentru că recunoaşte în Simon mâna Tatălui, acţiunea Duhului Sfânt. Recunoaşte că Dumnezeu Tatăl i-a dat lui Simon o credinţă “credibilă”, pe care El, Isus, va putea construi Biserica Sa, adică comunitatea Sa, adică pe noi toţi. Isus are în suflet să îşi dea viaţa Bisericii “Sale”, un popor care nu mai este întemeiat pe descendenţă, ci pe credinţă, adică pe raportul cu El însuşi, un raport de iubire şi de încredere. Raportul nostru cu Isus construieşte Biserica. Aşadar, pentru a începe Biserica Sa, Isus are nevoie să găsească în discipoli o credinţă solidă, o credinţă “credibilă”. Acest lucru El trebuie să îl verifice la acest punct al drumului. Domnul are în minte imaginea construcţiei, imaginea comunităţii ca un edificiu. Iată pentru ce, când aude mărturisirea de credinţă sinceră a lui Simon, îl numeşte “stâncă” şi manifestă intenţia de a construi Biserica Sa pe această credinţă.
Fraţi şi surori, ceea ce s-a întâmplat în mod unic în Sfântul Petru are loc şi în fiecare creştin care îşi formează o credinţă sinceră în Isus Cristos, Fiul Dumnezeului celui viu. Evanghelia de astăzi ne interpelează şi pe fiecare dintre noi. Cum merge credinţa ta? Fiecare să dea răspunsul în propria inimă. Cum merge credinţa ta? Cum găseşte Domnul inimile noastre? O inimă tare ca piatra sau o inimă nisipoasă, adică îndoielnică, neîncrezătoare? Ne va face bine în ziua de astăzi să ne gândim la aceasta. Dacă Domnul găseşte în inima noastră o credinţă nu spun perfectă, dar sinceră, genuină, atunci El vede şi în noi nişte pietre vii cu care să construiască a Sa comunitate. Piatra fundamentală a acestei comunităţi este Cristos, piatră unghiulară şi unică. La rândul său, Petru este piatră, deoarece este fundament vizibil al unităţii Bisericii; dar fiecare botezat este chemat să îi ofere lui Isus propria credinţă, săracă dar sinceră, pentru ca El să poată continua să construiască Biserica Sa, astăzi, în orice parte a lumii.
Şi în zilele noastre mulţi oameni cred că Isus este un mare profet, un învăţător de înţelepciune, un model de dreptate… Şi astăzi Isus îi întreabă pe discipolii Săi, adică pe noi toţi: “Dar voi, cine spuneţi că sunt eu?” Ce anume vom răspunde? Să ne gândim. Dar mai ales să îl rugăm pe Dumnezeu Tatăl, prin mijlocirea Fecioarei Maria; să îl rugăm să ne dăruiască harul de a răspunde, cu inimă sinceră: “Tu eşti Cristos, Fiul Dumnezeului celui viu”.
După Angelus, Sfântul Părinte a spus următoarele:
Iubiţi fraţi şi surori,
Gândul meu se îndreaptă astăzi în mod deosebit către iubita ţară Ucraina, a cărei sărbătoare naţională este astăzi, către toţii fiii şi fiicele sale, către dorinţele lor de pace şi seninătate, ameninţaţi de o situaţie de tensiune şi de conflict care nu dă semne să se potolească, generând atâta suferinţă în rândul populaţiei civile. Să îi încredinţăm Domnului Isus şi Sfintei Fecioare Maria întreaga naţiune şi să ne rugăm uniţi mai ales pentru victime, pentru familiile lor şi pentru cei care suferă. Am primit scrisoarea unui Episcop care relatează toată această durere. Să o rugăm împreună pe Sfânta Fecioară Maria pentru această iubită ţară Ucraina în ziua sărbătorii naţionale: Bucură-te Marie… Marie, Regina păcii, roagă-te pentru noi!
Salut cordial pe toţi pelerinii romani şi pe cei care provin din diferite ţări, îndeosebi pe credincioşii din Santiago de Compostela, Spania, pe copii din Maipu, Chile, pe tinerii din Chiry-Ourscamp, Franţa, şi pe cei care participă la întâlnirea internaţională promovată de Dieceza de Palestrina. Salut cu drag pe noii seminarişti de la Colegiul Pontifical Nord-American, veniţi la Roma pentru a face studiile teologice.
Îi salut pe cei şase sute de tineri din Bergamo, care pe jos, împreună cu Episcopul lor, au venit la Roma de la Assisi, adică “de la Francisc la Francisc”, aşa cum este scris acolo. Sunteţi buni, voi cei din Bergamo! Ieri seara, Episcopul vostru, împreună cu unul dintre preoţii care vă însoţeşte, mi-a povestit cum aţi trăit aceste zile de pelerinaj: felicitări! Dragi tineri, întoarceţi-vă acasă cu dorinţa de a mărturisi tuturor frumuseţea credinţei creştine. Îi salut pe tinerii din Verona, Montegrotto Terme şi din Valle Liona, precum şi pe credincioşii din Giussano şi Bassano del Grappa.
Vă cer, vă rog, să nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine. Vă doresc duminică frumoasă şi poftă bună! La revedere.
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius