Pădurea virgină de la Şinca Veche, în patrimoniul UNESCO – Am auzit despre păduri neumblate de la tata. Tata nu era un montaniard, dar meseria l-a făcut să stea mult prin munți, ba la barajul Vidraru, ba la Lotru…. De la tata am auzit că în pădurile cărora li se spune azi, virgine, regulile sunt altele decât și le imaginează un orășean, turist ocazional prin munți. Acolo se respectă legea supraviețuirii. Pădurea neumblată, pădurea virgină nu e doar un parc frumos, în care te plimbi pe potecă, după cum cred turiştii. E un loc al supravieţuirii, şi te poate înşfăca fără nici o părere de rău, aşa cum ia lupul în colţi puiul de căprioară.
http://www.montaniarzi.ro/wp-content/uploads/2017/09/10685683_83830... 300w, http://www.montaniarzi.ro/wp-content/uploads/2017/09/10685683_83830... 768w" sizes="(max-width: 851px) 100vw, 851px" />
În pădurea de la Şinca Veche se află cel mai bătrân stejar din România, care are peste 900 de ani, dar și cel mai înalt brad, care are 62,5 metri înălţime, adică tot cât un bloc cu 22 de etaje. Codrul secular de la Şinca a fost inclus pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, alături de alte păduri virgine de fag din România. Pădurile din Ţara Făgăraşului sunt nu doar în patrimoniul verde al țării ci, mai ales în patrimoniu UNESCO, alături de alte câteva domenii din România. În grija UNESCO sunt și pădurile virgine de fag de la Izvoarele Nerei – Beuşniţa, pădurile de la Domogled-Valea Cernei (Caraş Severin), Masivul Cozia, Lotrişor (Vîlcea), Codrul secular Slătioara (Suceava), Groşii Ţibleşului şi Strîmbu Băiuţ (Maramureş). (click pe hartă pentru imaginea mărită)
http://www.montaniarzi.ro/wp-content/uploads/2017/09/Harta-Unesco-3... 300w, http://www.montaniarzi.ro/wp-content/uploads/2017/09/Harta-Unesco-7... 768w, http://www.montaniarzi.ro/wp-content/uploads/2017/09/Harta-Unesco-1... 1024w" sizes="(max-width: 3506px) 100vw, 3506px" />
Pe pagina de Facebook a Ocolului Silvic Pădurile Șincii este postat următorul mesaj, în data de 9 iulie 2017: ”Am reușit! Vineri, 07.07.2017, în cadrul celei de a 41-a sesiuni a Comitetului Patrimoniului Mondial de la Cracovia s-a decis includerea în Patrimoniul Mondial UNESCO a Codrilor Seculari de la Șinca Veche. Alături de aceștia au mai fost incluse pădurile virgine de fag de la Izvoarele Nerei, Cheile Nerei -Beușnița, Domogled – Valea Cernei, Masivul Cozia, Lotrișor, Codrul Secular Slătioara, Groșii Tibleșului, Strambu Băiuț.
Mulțumim WWF – România pentru sprijinul acordat și pentru efortul depus la identificarea și cartarea acestor păduri virgine. De asemenea le mulțumim tuturor colegilor implicati în acest proiect! Să fie într-un ceas bun!”
La Şinca există 269 hectare de pădure, în mare parte cvasivirgină, în proprietatea comunei Şinca şi administrate de Ocolul Silvic Pădurile Şincăi. De altfel, potrivit datelor adunate de World Wide Fund România (WWF), în codrul secular de la Şinca, majoritatea brazilor au peste 55 de metri. O mare parte a codrului secular este, în fapt o pădure cvasivirgină, în care natura supravieţuieşte în forma sa cea mai pură fără a fi afectată de intervenţia omului. Astfel, aici trăiesc arbori de toate vîrstele, iar sub coronamentele giganţilor de peste 500 de ani mişună peste 10.000 de specii de animale, toate într-o strînsă legătură firească. Includerea în patrimonial UNESCO este șansa fabuloasă a acestui loc unic, veritabilă arca a lui Noe pentru o ume din ce în ce mai tulbure.
http://www.montaniarzi.ro/wp-content/uploads/2017/09/15672892_12962... 200w" sizes="(max-width: 640px) 100vw, 640px" />
Peste 1.300 de hectare de păduri protejate de legi speciale
Codrul secular de la Şinca este înscris deja în catalogul pădurilor virgine şi cvasivirgine din România, realizat de Ministerul Mediului şi Pădurilor. În acest catalog se regăsesc în jur de 1.300 de hectare de pădure din judeţul Braşov, care ar trebui supuse unor reguli stricte de protecţie. Conform celui mai recent catalog de profil publicat anul trecut de Ministerul Mediului, Pădurilor şi Apelor, în judeţul Braşov au fost identificate 1.302 hectare de pădure cvasivirgină. Cea mai mare suprafaţă, respectiv 562 de hectare, se află în munţii Făgăraşului. Suprafaţa este administrată de Ocolul Silvic Pădurile Făgăraşului, o parte din păduri fiind în proprietate privată, iar altele, în proprietatea administraţiilor locale din zonă. De asemenea, o suprafaţă importantă de pădure cvasivirgină se află şi în munţii Ciucaş, în proprietatea publică a municipiului Braşov. Este vorba despre 370 de hectare, administrate de Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt. Tot RPLP Kronstadt administrează o altă suprafaţă de pădure cvasigirvină a municipiului Braşov, situată pe Valea Doftanei, la graniţa cu judeţul Prahova. Ocolul Silvic Zărneşti are, la rîndul său, în administrare, 43 de hectare de pădure cvasivirgină. Conform definiţiei aprobate de Ministerul Mediului, „pădurea cvasivirgină este pădurea virgină din trecut , care, între timp, a suferit modificări antropice observabile, nesemnificative asupra structurii, staţiunii şi proceselor ecosistemice“.
http://www.montaniarzi.ro/wp-content/uploads/2017/09/15675783_12962... 300w, http://www.montaniarzi.ro/wp-content/uploads/2017/09/15675783_12962... 768w, http://www.montaniarzi.ro/wp-content/uploads/2017/09/15675783_12962... 1024w" sizes="(max-width: 2048px) 100vw, 2048px" />
Oficial, judeţul Braşov are 24,8 hectare de păduri virgine
Judeţul Braşov figurează în catalogul Ministerului Mediului cu o suprafaţă de păduri virgine de 24,8 de hectare, identificate pe teritoriul municipiului Codlea, în administrarea Ocolul Silvic Codrii Cetăţilor. Conform definiţiei, „pădurea virgină este acea pădure care s-a format şi s-a dezvoltat exclusiv sub acţiunea factorilor naturali şi în care procesele ecosistemice în dinamica lor se produc fără nicio influenţă antropică directă sau indirectă“. Per total, în România au fost identificate 2.569,3 hectare de păduri virgine şi 10.324,67 hectare de păduri cvasivirgine. Pădurile din noul catalog al Ministerului Mediului vor fi protejate de lucrări sau activităţi care le-ar putea afecta, urmînd să fie permise doar unele activităţi neutre, de cercetare, educaţie şi vizitare.
Sursa foto: padurilesincii.ro
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius