OAMENI SINGURI

[Erys]

- Saru’mana, tanti Marioara!
- Sa traiesti, fata mea!…Mai, sa fie, da bine arati, parca ai intinerit, nu zau…
- Se poate, tanti Marioara. Mi-au mai spus-o si altii, o fi adevarat ca ceva mi-a priit!
- Ei, glumeata ce esti tu, ca intotdeauna!
- Mergi la sora?
- Pai unde? Daca nu era ea, nu stiu ce ma faceam.
- De ce tanti? Parca vorbesti a disperare si nu vad de ce. Nu ai casa, un baiat, o nepoata, un stranepot? Barbat stiu ca nu mai ai demult, ca te bucurai mereu ca ai scapat de el!
- Da, nu fac bine, insa sa fie el al stiu eu cui, ca tare m-a amarat toata viata. Dupa el, pentru mine s-au sinucis toti barbatii….
Asta a spus-o mandra, netulburata, parca si-a exhibat un trofeu.
Cred ca fusese o frumusete, dar atat. Frumusetea a trecut. A ramas nevoia ei de a se simti adorata, de a fi cunoscuta, de a stapani. Se observa in gestul pe care-l face cad isi aseaza geanta cu toarte mici pe mana, in palarioara stil plasa, alba, apretata, cu trei violete prinse de calota. Cordonul rochiei atarna smecher pe soldurile deformate de cei 85 de ani. Sandalele albe, puse peste sosetele de culoarea pielii lucesc….Fiul ei a convins-o sa-i vanda casa cu acte in regula si fara bani, la notar. Apoi s-a mutat la ea, adica peste ea, el si familia lui au ocupat tot, iar tanti Marioara a ramas intr-o camaruta fara geam, fara bucatarie, fara baie. Tot ce-a fost, s-a pliat intr-o camaruta. Iarna i se iau banii de pensie, pentru ca trebuiesc platite gazele, iar ea umbla pe strazi pe la surorile sale pentru a manca ceva cald si pentru a aduce acasa cate un pachet cu bunatati. Eu ii dau cate doua, trei tigari, cate o cafea si cativa bani pentru ce i-o fi si ei pofta… Imi place cum trage din tigara…incet, delicat, cu un aer princiar, parca ii lipseste tigaretul obisnuit. Ii place cafeaua si o bea mereu prin vecini…Ar fi putut s-o bea cu nora ei, cu nepotata, ce stiu eu…
Nu poate, vine la sora ei, unde e liniste si e in siguranta. Fiul ei nu-i face nicio placere. El doar si-a facut o placere…a luat casa si viata linistita a mamei sale.
- Ei, tanti Marioara, mergi mai repede ca se racesc gogosile. Am mirosit eu ca sora a facut gogosi!
- Da? Fug…ca-mi era pofta de mult! Nor’mea facuse si ea, da’ nu mi-a dat niciuna…
Mai e ceva de facut? In general, nu.

[altmarius]

Ehei, cam asta este soarta noastra, a batrinilor (nu cred ca tu te incadrezi in categorie). In tineretea mea, batrinii erau la putere: eram sfatuit sa astept si eu sa treaca anii, si apoi sa vorbesc! Acum, invers! Tinerii la putere, batrinii la gunoi!

[Erys]

Daca eu ma indrept veriginos spre 49...cred ca mai am putin si intru in categoria "batranilor"...si sper sa nu am sansa sa vad o soarta ca aceasta. Doar daca mi-e scris sa fie asa, atunci voi trai si asa...Nu vad de ce ai fi tu batran!...Barbatii doar stii ca pacalesc mai bine anii. Cu ceea ce ai spus, recunosc ca asa este...insa au inceput sa apara si foarte multi tineri care au nevoie de diverse indrumari, exemple sau confirmari in viata, vb la general, si atunci apreciaza varstele mai inaintate.
Iti doresc viata lunga, sanatoasa si putere de munca!

[altmarius]

Erys, multi inainte! Din pacate, nu eu pacalesc anii, ci anii m-au pacalit pe mine! Am 54, dar sunt un alt(batrin) si prin mentalitate, si incep si prin aspect. Dupa 50 nu poti spune ca esti batrin, dar tinar in nici un caz. Iar ceea ce ai descris tu in schita este cit se poate de real.

[Erys]

Buna dimineata! Altmarius, multi ani buni inainte! Schita mea este chiar reala...Ma intalnesc cu aceasta batranica foarte des...si nu numai cu ea, caci am o multime de astfel de oameni in jurul meu. De aceea ma intreb foarte multe lucruri in fiecare zi, iar in loc de raspunsuri, am din ce in ce mai multe nedumeriri...
O zi placuta si linistita!