Ideea de a construi podurile peste Dunăre de la Feteşti şi Cernavodă a fost pentru prima dată vehiculată la mijlocul secolului XIX.
Profesorul de istorie Doru Ceapă relatează în publicaţia ialomiţeană „Naparis” faptul că proiectul a început să prindă viaţă în anul 1883.
La data respectivă, prim ministrul Ion C. Brătianu a dat un ordin să fie organizată o licitaţie internaţională pentru a se găsi un inginer capabil să proiecteze şi să construiască cele două poduri.
La iniţiativa autorităţilor române, scrie profesorul Doru Ceapă, au răspuns opt proiectanţi din ţări precum Franţa, Germania, Elveţia şi Belgia. În ciuda tuturor discuţiilor purtate, niciunul dintre reprezentanţii de peste hotare nu au avut proiecte convingătoare pentru autorităţile române.
„S-au depus iniţial opt proiecte, apoi cinci, şi deşi au participat firme de renume din Franţa, Belgia, sau Elveţia, comisa de adjudecare a considerat că nici un proiect nu întruneşte condiţiile pentru a fi adjudecat” relatează istoricul Doru Ceapă, în revista „Naparis”.
Patru ani mai târziu, în anul 1887, Ministerul Lucrărilor Publice decide să lase soarta podurilor dunărene în mâinile tânărului inginer Anghel Saligny.
Un ilustru necunoscut, Saligny nu se bucura de o prea mare apreciere în breasla inginerilor români din vremea sa.
Deşi a fost privit cu suspiciune, iar reprezentanţii Ministerului Lucrărilor publice au pus de nenumărate ori la îndoială creaţia inginerească a lui Anghel Saligny, acesta a reuşit să realizeze două invenţii unice construite din metal şi beton armat, unice la vremea respectivă în România.
Podul peste Dunăre creat de Anghel Saligny de la Cernavodă avea o deschidere centrală de 190 de metri, un viaduct cu 15 deschideri de 60 de metri, în timp ce podul dunărean de la Feteşti era prevăzut cu trei deschideri a câte 140 de metri fiecare.
La momentul inaugurării lor, toamna anilor 1890 şi 1895, podurile dunărene de la Cernavodă şi Feteşti au fost considerate cele mai lungi construcţii (4 kilometri de pod) din toată Europa sfârşitului de secol XIX.
Anghel Saligny s-a născut la 19 aprilie 1854 la Şerbăneşti, în judeţul Galaţi. A fost al doilea copil al familiei pedagogului Alfred S. Saligny, originar din Alsacia (Franţa).
Anghel Saligny este considerat unul dintre cei mai importanţi ingineri constructori români, „părintele“ inginerie româneşti.
Şi-a trecut mai multe invenţii în palmares şi a fost un proiectant de cheiuri portuare, poduri, docuri şi lucrări hidraulice. Lucrările sale grandioase au rămas în picioare până în prezent.
VIDEO - Claboo media
Vă mai recomandăm:
Vă mai recomandăm:
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius