Noutăți editoriale
La Editura Rocart, a apărut culegerea de versuri Haita, o cuprinzătoare antologie din lirica Martei Petreu, una din cele mai importante poete române de astăzi. (Cartea a și fost receptată critic în revista noastră, în cronica semnată de Răzvan Voncu). Reunite astăzi într-un singur volum, poemele impresionează prin forța metaforei și prin dramatismul confesiunii. Iată un exemplu, poemul intitulat Rochia Martei cea de toate zilele: „Caută-mă. E dimineață pe lume/ Pământul/ și o tristețe grea ca pământul mă apasă/ Tu îndepărtează te rog de pe mine cu palmele cu lopata cu vâsla/ cei doi metri de pământ/ cei doi metri de tristețe/ cei doi metri de stambă ai rochiei mele de sărbătoare// Căci toate mă strivesc și mă strâng// Scoate-mă pe brațe afară – pe lume e dimineață – scoate-mă la lumină/ spală-mă cu multă apă călduță/ așa/ cum se spală morții și pruncii// Da. Caută-mă. Am nevoie de tine. Lipește cuvintele unul de altul/ fă fraze lipește frazele pe pielea mea/ da scrie cu salivă pe mine la nevoie scrie cu limba/ o scrisoare/ o carte/ o rugăciune: va fi rochia mea// Rochia Martei cea de toate zilele// Ia-mă în brațe cuprinde-mă răsucește-mă ca pe o păpușă:/ e târziu pentru amândoi este atât de târziu stăm pe muchie/ deci dă-mi această a doua șansă:// poate ca Lazăr voi învia.“ l La Editura Charmides vede lumina tiparului un alt volum de versuri foarte bun, Introducere în poezie, de Ion Mureșan. (Vezi cronica literară a lui Răzvan Voncu din acest număr.) Poetul își regăsește vocea de zile mari și revine în atenție cu versuri în care registrul ludic-ironic, cel subtil-reflexiv și cel liric se conjugă în poeme admirabile, cum este cel intitulat Dezagregarea: „Nu pentru că nu aș avea altceva mai bun de făcut/ lucrez la desăvârșirea mea,/ dar m-am săturat să spun ceea ce vreau să spun./ Idealul meu este ca atunci când vreau să spun ceva să spun altceva,/ atunci când vreau să scriu o literă,/ să scriu altă literă./ Idealul meu este să dezagreg mecanismul acesta perfect/ și hidos ca un diamant./ Să tai legăturile./ Să scot scrierea și limbajul meu de sub dictatura/ creierului meu,/ de sub dictatura voinței mele./ Iar eu să rămân fragil și neputincios ca un ou,/ și să văd limbajul meu și scrierea mea cum înfloresc/ cum zburdă și cum se joacă aidoma unor copii liberi și fericiți/ într-un lighean mare cu smalțul crăpat.“ Prin cărți cum este aceasta semnată de Ion Mureșan și cum este volumul Martei Petreu, poezia română dovedește convingător că este vie și de cel mai înalt nivel valoric. l O altă apariție editorială recentă absolut remarcabilă este volumul elegant grafic Masa plăcerii, pe care Cristian Pătrășconiu îl publică la Editura Universității de Vest din Timișoara. Cartea conține dialogurile purtate de colegul nostru de redacție cu șapte nume proeminente „ale Republicii Literelor din afara României“: Catherine Cusset, Simon Sebag Montefiore, António Lobo Antunes, Ludmila Ulițkaia, Pascal Bruckner, Johann Hari, Etgar Keret. Pe bună dreptate, cartea se bucură de prezentarea elogioasă a lui Mircea Mihăieș: „În anii de când a devenit, dincolo de orice dubiu, cel mai bun jurnalist cultural pe care îl avem, Cristian Pătrășconiu a dezvoltat o subtilă tehnică a dialogului. Alternând întrebările direct, ce dau impresia unor mișcări de șah îndelung gândite, cu succinte și rafinate comentarii, autorul propune un recital complet, în care ideea e admirabil servită de spectacolul unei tandre hărțuieli a «adversarului». Iar câștigătorii competiției sunt participanții la acest tango în trei: intervievatorul, intervievatul și cititorul.“ l În fine, semnalăm, de la Editura Eurotip, o splendidă carte-album, Societatea de socializare din Medio-Monte de Marian Ilea și Mircea Bochiș. După ce a folosit ca punct de plecare pentru operele sale vizuale poemele lui Gabriel Chifu, rezultând volumul Plăcuțele din Medio Monte, artistul plastic Mircea Bochiș își continuă dialogul cu literatura: de data aceasta, sursa sa de inspirație este un text dramatic de Marian Ilea. Aventura creatoare a artistului băimărean se dovedește din nou inspirată, confluența aceasta dintre arta plastică și cuvânt generând imagini de deosebită pregnanță expresivă, care încântă și se țin minte. (Cronicar)
Din revistele literare
Răsfoim revistele noastre literare, urmărind comentariile critice care sunt consacrate unor apariții editoriale recente de literatură română. Astfel, în STEAUA (nr. 4), într-un Focus consacrat Monicăi Lovinescu, fac aprecieri critice despre cărțile sale Adrian Lesenciuc, Savu Popa, Ovidiu Pecican, Victor Cubleșan și Radu Toderici. De asemenea, Victor Cubleșan scrie despre Theodoros de Mircea Cărtărescu, Ion Pop – despre A cui e casa asta de Alexandru Vakulovski, Viorel Mureșan – despre O propoziție despre libertate de Markó Béla și Constantin Cubleșan – despre 33+3. Poemele copilăriei de Hanna Bota. În ORIZONT (nr. 4) Vasile Popovici comentează o carte cu doi autori, Pas de deux de Daniel Vighi și Viorel Marineasa, Grațiela Benga scrie despre volumul Englezul din Gara de Nord de Tatiana Niculescu, Dana Percec – despre Shakespeare interpretat de Adrian Papahagi, Alexandru Ruja – despre Când plouă mă numesc altfel de Ioan T. Morar, Alexandru Colțan – despre Masă de sărbătoare de Irina Nechit, Marian Odangiu despre volumele Noaptea creioanelor lungi de Costel Stancu și Dispozițiile unui Dumnezeu tânăr de Ionuț Manea. În RAMURI (nr. 4), Gela Enea scrie despre Povești misterioase cu femei și alte vietăți de Ioana Drăgan, Ion Munteanu – despre Expresionismul în literatura română de Ilona Duță, Mihai Ghițulescu despre Rapul este poezie. O incursiune în cultura hip-hop românească de G. P. Volceanov, Codruț Radi – despre Ludi de Cosmin Andrei Tudor, Petrișor Militaru – despre Arborele de oraș de Cătălin-Mihai Ștefan, Mircea Pospai – despre Să vezi și să nu crezi de Monica Larisa Manafu, Gabriel Nedelea – despre Învederatul de Robert Șerban, iar Gabriela Gheorghișor – despre Luare aminte de Liviu Ioan Stoiciu. În VIAȚA ROMÂNEASCĂ (nr. 4), Mircea V. Ciobanu – despre Dumnezeu nu-și ține niciodată telefonul închis de Vasile Romanciuc, Dan Gulea – despre Cenușă rece de Mihaela Perciun și Sfârșitul de Attila Bartis, Delia Muntean – despre Bunicul meu fără mormânt: Gheorghe Ene Filipescu de Monica Pillat, Ion Pop despre Theodoros de Mircea Cărtărescu și George Volceanov – despre Ultima iubire a lui Cezar de Horia Gârbea. Ce putem spune văzând aceste liste de cărți și autori recenzați, dar și de recenzenți? Nu comentăm, lăsăm pe seama cititorilor eventualele concluzii. (Cronicar)
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius