Efectul de ecou: Viața Românească (nr. 4)
Nicolae Prelipceanu este unul dintre scriitorii care au fost invitați să răspundă la cele două întrebări ale dezbaterii realizate în cadrul emisiunii România literară TV. Întrebările sună așa: Ce loc credeți că ocupă literatura la noi în țară? Dacă ar depinde de dumneavoastră ce anume ați face pentru a îmbunătăți condiția literaturii? Intervenția sa televizată s-a remarcat prin concizie și scepticismul dat de luciditate. Acum, în editorialul intitulat Încă un Ev Mediu?, din numărul 4 al „Vieții Românești”, revista pe care o conduce, scriitorul reia tema, lărgind și adâncind argumentația. Reproducem aici o parte a acestui text profund și neliniștitor, care merită să fie citit în întregime:
„Am fost întrebat nu demult, la rând cu alți colegi, ce loc ocupă literatura în lumea de azi, mai precis în societatea de azi. Am răspuns că niciunul în societate, adică în lume, dar literatura are un loc în viața anumitor indivizi. Cu alte cuvinte nu face parte dintre cele ce nasc coeziune într-o societate, dar e un element de coeziune, totuși, pentru anumite grupuri restrânse de oameni dedați cititului și meditației asupra a ceea ce citesc.
Dar de la o lume în care absolvenți de liceu, unii poate chiar bacalaureați, sunt analfabeți funcțional, adică pot citi litere, chiar cuvinte, dar nu le pot lega în vreun sens, fie și altul decât cel intenționat de autorul textului astfel masacrat, ce să aștepți? Apropo de cuvântul bacalaureat, acesta era, pe vremea lui Cervantes, un titlu de noblețe intelectuală; amintiți-vă (dacă puteți) numai de domnul bacalaureat Sanson Carrasco, unul dintre cei doi consăteni ai lui Don Quijote, care încearcă să-l aducă pe calea cea bună (?) pe Cavalerul Tristei Figuri. Pe-atunci bacalaureatul acorda o noblețe, nu de stirpe, ci de valoare.
Azi noblețea este hulită, chiar dacă nu e vorba de cea de neam, ci de aceea de formație intelectuală, căci – nu-i așa? – elitele astfel constituite trebuie urâte ca niște piedici în calea realizării celor fără vreo instrucție, așa-zișii defavorizați. Cei defavorizați de soartă sunt demni de compătimirea, atenția și ajutorul celorlalți, dar cei care se defavorizează singuri neinstruindu-se pe principiul că Gigi Becali are mai mulți bani decât toți învățații la un loc, cu ei ce să facem? Îi încadrăm tot la defavorizații sorții sau nu?
Dacă există analfabeți funcționali, de ce n-ar fi și analfabeți literari? Dacă de cei dintâi se scandalizează media și, uneori, și instituțiile, de aceștia din urmă nu se sinchisește nimeni. Că de ce să ne pierdem noi timpul prețios cu ei, când noi știm că lectura cărților, mai ales a celor literare, nu aduce niciun ban? De ce să avem noi mintea scrântită de cărți, când putem să ne-o scrântim, fără să ne dăm seama de asta, cu jocurile pe telefoane și așa mai departe, că lista e lungă-lungă.
Toată lumea se bucură că noile generații sunt tot mai alfabetizate digital, fără să-i mai pese cuiva de analfabetismele rămase, care merg mână-n mână cu marea realizare dintâi. Mă rog, exagerez, se mai trezesc unii, mai scriu cărți demonstrând cu date fenomenul decăderii intelectuale provocat de marea revoluție digitală, dar cui îi pasă de cărțile alea? Așa cum nu le pasă celor care stau cu urechile înfundate de căști din care emană zgomote foarte puternice că, la o anumită vârstă, vor fi surzi de-a binelea. Dar iată că am găsit, fără să intenționez, un nou termen pentru analfabetismul literar: surzenie literară. Căci multă lume e, azi, surdă din acest punct de vedere. (…)“
FestLit și tinerii scriitori
Între 7 și 9 iunie, la Cluj, se va desfășura ediția a zecea a FestLit, Festivalul Național de Literatură organizat de filiala clujeană a Uniunii Scriitorilor. Este de remarcat că, după anii de pandemie, când lucrul acesta nu a fost posibil, de data aceasta se va reveni la formula știută, cu prezența fizică a scriitorilor la diversele manifestări prilejuite de proiectul cultural. Programul festivalului va cuprinde un simpozion și lansarea antologiei Lumea de cuvinte. Realitate și ficțiune, o întâlnire cu cititorii la Biblioteca județeană „Octavian Goga“, un rond de gală sub semnul lui Eminescu și mai multe recitaluri de versuri în locuri emblematice din oraș. De asemenea, e de relevat elementul nou apărut în structura FestLit: premiile pentru cărți, care se acordau tradițional, sunt înlocuite anul acesta cu un concurs de volume în manuscris (proză, poezie și eseu), deschis scriitorilor tineri (vârsta maximă a participanților – 35 de ani). Rezultatele concursului vor fi anunțate în cadrul FestLit, iar cărțile vor apărea în cursul anului, la Editura Școala Ardeleană. Un aspect inedit al concursului este implicarea filialelor Uniunii în derularea programului. Astfel, filialele vor proceda la o preselecție, fiecare dintre ele trebuind să aleagă și să trimită organizatorilor unul sau două manuscrise, în funcție de mărimea sa. Se cuvine să subliniem că această secțiune a FestLit, dedicată promovării tinerilor, este foarte importantă pentru viitorul breslei scriitoricești. Nu sunt puține provocările la care trebuie să găsească soluții noile structuri de conducere ale organizației de scriitori. Dar, probabil, cea mai mare provocare dintre toate și în același timp sarcina cea mai dificilă este tocmai aceasta: să asigure continuitatea generațiilor în literatura română, să descopere nume viabile de scriitori tineri, pe care să-i ajute să se afirme și să se integreze în viața literară. (Cronicar)
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius