Newsletter Agentia de carte - 4 decembrie 2019

[altmariusbook]

“Eshkol Nevo, liderul noii generații de scriitori israelieni, revin...

---

• Eshkol Nevo, liderul noii generații de scriitori israelieni, revine...
• De Sfântul Nicolae Ambasadorul Hans Klemm va citi povești copiilor ...
• A doua ediție a Festivalului de poezie subversivă ReSet
• Conferințele Ateneului Român: Ana Blandiana și Marianne Birthler de...
• Volumul „101 Basme Românești”, punte între București și Chișinău
• Târgul de Crăciun 2019 – Cadouri și delicatese culturale
• Un proiect de artă, susținut de Galeria „Anca Poterașu”, prezent la...
• Un film mut românesc din 1925 deschide programul de cinema „Videogr...
• Ediţie specială Maitec a Cafenelei critice, la MNAR

Eshkol Nevo, liderul noii generații de scriitori israelieni, revine... Posted: 03 Dec 2019 11:42 AM PST Joi, 5 decembrie 2019, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38),  Editura Humanitas Fiction vă invită  la o întâlnire cu Eshkol Nevo, liderul noii generații de scriitori israelieni, prilejuită de lansarea romanului Simetria dorințelor, recent apărut în colecția „Raftul Denisei“ coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea excelentă a Ioanei Petridean. Vor participa, alături de autor, jurnaliștii Cătălin Striblea și Marius Constantinescu. Întâlnirea va fi moderată de Denisa Comănescu, director general al Editurii Humanitas Fiction. Seara se va încheia cu o sesiune de autografe. Evenimentul se desfășoară în parteneriat cu Ambasada Israelului în România. Accesul la eveniment este gratuit, în baza unei rezervări prealabile prin eventbook. Roman încununat cu Premiul ADEI-WIZO în Italia și finalist la Kritikerpreis der Jury der Jungen Kritik în Austria, Simetria dorințelor a fost tradus în mai multe limbi, devenind bestseller în Israel, Germania, Italia, Spania și Marea Britanie. „Simetria dorințelor începe ca un roman despre prietenie, căpătând apoi tot mai mult suspans și ajungând la un climax emoționant.“ – Jewish Chronicle „Una dintre cele mai bune cărți pe care le-am citit în ultima vreme. Nu m-am mai atașat astfel de un personaj de la Rătăcirile fetei nesăbuite de Vargas Llosa. Secretul acestui roman stă în umor și emoție.“ – Corriere della Sera „Eshkol Nevo, un star al literaturii israeliene, explorează magistral tensiunile vieții de zi cu zi pe fondul unei nesfârșite stări de urgență.“ – The Independent Patru bărbați tineri, buni prieteni, au obiceiul de a se întâlni pentru a urmări împreună finala Campionatului Mondial de Fotbal, obicei respectat cu sfințenie încă de pe vremea când erau elevi. Desigur, meciurile de fotbal nu reprezintă decât un pretext, așa cum se întâmplă și în cazul finalei din 1998. Doar că acum unul dintre ei are o idee: fiecare să scrie pe o bucățică de hârtie câte trei dorințe pe care le vrea împlinite până la meciul final al următorului Campionat Mondial, când vor vedea ce anume au reușit să realizeze și ce nu. Această secvență din deschiderea romanului marchează momentul în care Nevo începe să exploreze culisele vieților și trăirilor cele mai intime ale celor patru tineri, cartografiind o prietenie care ni se dezvăluie în toată forța ei covârșitoare, în ciuda trădărilor, a violenței, a resentimentelor și chiar a morții. Eshkol Nevo s-a născut la Ierusalim în 1971. A studiat copywriting la Colegiul Tirza Granot și psihologia la Universitatea din Tel Aviv. Astăzi deține cea mai mare școală privată de scriere creativă din Israel și este considerat mentorul unei generații de scriitori în formare. A debutat cu un volum de povestiri, Zimmer Be-Givatayim (Demipensiune în Givatayim), în 2001, după care a publicat șase romane: Arbaa Batim Ve-Gaagua (Patru case și-un alean, 2004), Simetria dorințelor (Mishala Achat Yamina, 2007; Humanitas Fiction, 2019), Neuland (2011), Ha-Mikveh Ha-Acharon Be-Sibir (Ultima mikvah din Siberia, 2013), Trei etaje (Shalosh Komot, 2015; Humanitas Fiction, 2017) și Hareaion Haaharon (Ultimul interviu, 2018). Toate romanele sale sunt bestselleruri în țara natală, iar două dintre ele, Simetria dorințelor și Trei etaje au fost dramatizate. Trei etaje se află în curs de ecranizare în regia lui Nanni Moretti. Publicate în traducere la mari edituri din peste zece țări (Gallimard, Neri Pozza, dtv, Chatto & Windus UK și Other Press USA etc.), cărțile sale au fost premiate atât în Israel, cât și în străinătate. Romanele Neuland și Ultima mikvah din Siberia au fost recompensate cu Premiul Steimatzky, Patru case și-un alean a fost finalist, cu titlul Homesick, la prestigiosul Independent Foreign Fiction Prize în 2009, Simetria dorințelor a primit, în 2011, Premiul ADEI-WIZO în Italia și a fost finalist, cu titlul Wir haben noch das ganze Leben, la Kritikerpreis der Jury der Jungen Kritiker în Austria. Neuland a fost inclus pe lista Books of the Year in Transla­tion a cotidianului The Independent în 2014. Eshkol Nevo a primit medalia de platină și medalia de aur ale Asociației Editorilor din Israel (2005, 2006, 2008, 2011, 2014, 2015), Premiul FFI-Raymond Wallier (în cadrul Salonului de Carte de la Paris, 2008) etc. Pe lângă romanele și volumul de povestiri amintite, este autorul unei lucrări de nonficțiune, Nifradnu Trach: Ha-Madrich La-Nifrad Ha-Matchil (Ne-am despărțit într-o doară: manualul complet al unei separări, 2002) și al unei cărți pentru copii, Aba Shel Amalia Nosea Le-Ostralia (Tatăl Amaliei pleacă în Australia, 2010). Romanul Simetria dorințelor este recomandat de filme-cărți.ro și de Digi FM.   Număr de vizualizări :1http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/Wsh2NDwJCBw?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

De Sfântul Nicolae Ambasadorul Hans Klemm va citi povești copiilor ... Posted: 03 Dec 2019 11:32 AM PST Filiala Emil Gârleanu a Bibliotecii Metropolitane București va găzdui vineri, 6 decembrie 2019, începând cu ora 18:30, o lectură a cărții pentru copii „Bicicleta Fermecată”, scrisă de Mihaela Coșescu și ilustrată de Andreea Chiorniță. Evenimentul este organizat pentru a celebra doi ani de la apariția cărții. Gazda evenimentului este Brandi Anderson Bates, fondatoarea Citim Împreună România, iar invitații speciali ai serii vor fi Excelența sa, Ambasadorul Statelor Unite ale Americii, Hans Klemm și Maria Gheorghiu, președinta asociației Ovidiu RO.Pentru că aniversarea „Bicicletei fermecate” se conjugă cu ziua de Sfântul Nicolae, atmosfera va fi una de sărbătoare. La acest moment festiv, invitații vor asculta povestea Zamfirei, vor cânta și se vor bucura de timp de calitate și povești. Pasionații de muzică sunt rugați să își aducă instrumentele muzicale. Cadrul de sărbătoare va fi vizibil și în vestimentația participanților, care sunt invitați să poarte șosete cu modele de Crăciun. Bicicleta fermecată este o carte despre vise, despre muncă, despre viața bunicilor și a străbunicilor noștri, despre puterea gesturilor mici. Este povestea unei fetițe de 4 ani care locuiește într-un sat îndepărtat din România și care într-o zi găsește o carte poștală cu o bicicletă. Din acel moment Zamfira visează să aibă o bicicletă cu care să călătorească și muncește din greu pentru a-și permite una. Cartea funcționează ca un portal spre trecut, prezentându-le copiilor de azi o imagine cuprinzătoare a satului românesc, așa cum arăta el pe vremuri, cu detalii vizuale despre arhitectura caselor, așezarea lor în sat, portul și ocupațiile țăranilor. La o privire mai atentă, cartea înglobează însă și metafore și idei abstracte, care îi fac pe cititori să reflecteze. Zamfira îmbătrânește muncind pentru visul ei, căci banii pe care îi câștigă se risipesc mereu pe nevoile imediate, cele care nu suportă amânare. Pe de altă parte, în momentul când visul ei devine pe neașteptate realitate, Zamfira întinerește, redevenind copilul de odinioară. Călătoriile Zamfirei pe bicicletă în țări îndepărtate, în univers sau în alte dimensiuni, îi îndeamnă pe cititori să își dea frâu liber imaginației și să își închipuie propriile aventuri pe o bicicletă miraculoasă, capabilă să-i ducă oriunde și-ar dori. În cei doi ani de la publicare, cartea a bucurat numeroși copii, părinți și bunici. A stors multe lacrimi și a ajutat cititorii să compună propriile lor povești din călătoriile lor imaginare.     Biblioteca Metropolitană București este o rețea de biblioteci, aflată sub patronajul Primăriei Municipiului București publice, care facilitează accesul la informare și lectură, prin serviciul gratuit de împrumut la domiciliu. Prin complexitatea ofertei culturale pe care o pune la dispoziția publicului în filialele sale răspândite în toate sectoarele Bucureștiului, BMB contribuie activ la îmbunătățirea calității vieții membrilor comunității.                             Număr de vizualizări :4http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/yEyeOm1HO2s?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

A doua ediție a Festivalului de poezie subversivă ReSet Posted: 03 Dec 2019 11:21 AM PST Sâmbătă, 7 decembrie 2019, la Biblioteca Națională a României (Bd. Unirii nr. 22, sect. 3, București), are loc cea de-a doua ediție a Festivalului de poezie subversivă ReSet. Sunt invitați douăzeci de poeți contemporani născuți între 1954 și 1998, care vor citi de la ora 14 la ora 17, cu participarea pianistului Alexandru Ciobanu.Cei doi moderatori ai lecturilor, Cosmin Perța și Grigore Șoitu, îi vor introduce pe Ilinca Bernea, Valentin Busuioc, Ionel Ciupureanu, Robert Gabriel Elekes, Teona Galgoțiu, Irina-Roxana Georgescu, Mugur Grosu, Florin Iaru, Diana Iepure, Claudiu Komartin, V. Leac, Iuliana Lungu, Ștefan Manasia, Cătălina Matei, Mitoș Micleușanu, Tiberiu Neacșu, Alina Purcaru, Cristina Stancu, Monica Stoica și Iulian Tănase. Un eveniment organizat de Liga Literară din România și PEN România, cu sprijinul Institutului Blecher și al Radio Guerrilla.   (sub)minarea Mai mult decât un discurs belicos în slujba unei idei sau a unei cauze, oricât de îndreptățite sau de stringente, poezia politică e mai întâi de toate o expresie a conștiinței sociale, conținând o acută dimensiune etică. În definitiv, angajamentul pe care îl presupune orice implicare de acest tip pornește de la contradicția ireconciliabilă dintre poezie și putere. Fiindcă poezia are obligația de a pune la îndoială prerogativele oricărei puteri suverane, de a da pe față aberația, nonsensul și îngrădirea libertății. Așadar, vorbim despre o literatură scrisă dinăuntrul istoriei și al politicii, răspunzând evenimentelor exterioare eliptic și personal precum celebrul vers al lui Auden în memoria lui Yeats: „Mad Ireland hurt you into poetry”. Poezia ca seismograf al tulburărilor istorice – ce are sens numai dacă țintește la (sub)minarea, la demantelarea tuturor stereotipurilor politice – iată o dimensiune a poeticului recuperată și reactualizată în epoca plină de provocări pe care o traversăm. Propoziția lui Enzensberger de acum mai bine de o jumătate de secol, „Poezia e subversivă prin însăși natura ei”, se întâlnește cu reflecția contemporană a sirianului Adonis: „Poezia este, prin definiţie, antidespotism, antidictatură, antireligie”. Sigur, pericolele sunt cunoscute – efemeritatea și didacticismul unui asemenea demers. Ele pot trăda literatura, transformând-o în vorbărie exemplificatoare, în propagandă sau în discurs gol, moralizator. Nu punerea în slujba unei ideologii sau a unei cauze, ci confesiunea netrucată, în stare să edifice pentru fiecare dintre noi un sens al rezistenței în fața atrocelui și a nedreptății. Iar această preocupare nu are vârstă: o dovedesc fără rest poemele politice scrise azi de poeți din toate generațiile active, preocupați de explorarea acestei teme, cu implicațiile ei evidente în viața cetății. Claudiu Komartin     Participanți:   Ilinca Bernea (n. 1974) este regizoare de teatru, doctor în filosofie şi artist vizual. A debutat cu volumul de poezie Legile hazardului (1997), urmat de Poeme în Mi bemol major (2002), și volumele de proză: Iubiri în cămașă de forță (2003), Legende Androgine (2004), Semnul Lunii (2006), Cutia Neagră (2015) și Numele tău și alte erezii (2017).   Valentin Busuioc (n. 1965) a publicat volumele de poezie 111 poeme (1993), Viața în direct (1995), Vortex (1999), Bărbatul din Calea Lactee (2004), Orașul văzut prin oglindă (2014), Linia vieții (2016), Iarba (2018) și Coli de scris (2018). În 1995 a scris și publicat, împreună cu poetul Constantin Abăluță, primul poem renga din literatura română.   Ionel Ciupureanu (n. 1957) a publicat volumele de poezie Pacea poetului (1994), Amos (1996), Fălci (1999), Krampack (2002), Adormisem și mă gândeam (2005), Mișcări de insectă (2010) și Venea cel care murisem (2014) și volumul de poeme în proză E timpul să visăm un măcel (2018). În anii ʻ90 a scris versuri pentru formația punk Terror Art.   Robert Gabriel Elekes (n. 1985) a publicat volumele: aici îmi iau dinții-n spinare și adio (2015) și o dronă care să mă vrea în sfârșit doar pe mine (2018). Din 2015, organizează la Brașov seria de lecturi „Dactăr Nicu’s Skyzoid Poets”. Poet, performer și traducător, doctor în filologie cu o lucrare ce trata opera scriitorilor germani din România anilor ʻ70-ʻ80.   Teona Galgoțiu (n. 1998) colaborează cu mai multe publicații, ține workshopuri și studiază Regia la UNATC. A participat la scrierea poemului-manifest București ‘21. O epopee participativă (2015).   Irina-Roxana Georgescu (n. 1986) este, din 2016, doctor în Filologie cu o teză despre Influența criticii occidentale asupra criticii literare postbelice româneşti (1960-1980). A debutat în limba franceză cu volumul de poezii (Intervalle ouvert) (2017) și în română cu Noțiuni elementare (2018).   Mugur Grosu (n. 1973) a fost membru fondator al Cenaclului de Marți și al Asociației ASALT. Poet, publicist, grafician și activist, a publicat volumele de poezie Haltera cu zurgălăi (2001) și Grossomodo (2011), un volum de publicistică, Măcelărie (2006) și trei volume-experiment: sms / ei respiră și fac dragoste ca și fluturii (2006), press / troleul 43 s-a spânzurat cu cordonul de la capot (2007), Status (2013).   Florin Iaru (n. 1954) a fost membru al Cenaclului de luni, publicând în 1982 celebrul volum colectiv Aer cu diamante (al cărui titlu este dat de un poem al său), alături de Traian T. Coșovei, Mircea Cărtărescu și Ion Stratan. A publicat volumele de poezie Cântece de trecut strada (1981), La cea mai înaltă ficțiune (1984), Înnebunesc și-mi pare rău (1990), Poeme alese (1975-1990) (antologie, 2002) și Jos realitatea! (2019), precum și trei cărți de proză scurtă: Fraier de București (2011), Povestiri cu final schimbat (2013), Sânii verzi (2017).   Diana Iepure (n. 1970) este poetă și traducătoare din limba rusă. A debutat cu Liliuța (2004), revenind după o pauză de șapte ani cu volumul O sută cincizeci de mii la peluze (2011).   Claudiu Komartin (n. 1983) a publicat volumele de poezie Păpușarul și alte insomnii (2003), Circul domestic (2005), Un anotimp în Berceni (2009), Cobalt (2013), Dezmembrați (2015, semnat cu heteronimul Adriana Carrasco) și Maeștrii unei arte muribunde (2010-2017) (2017, conținând și volumul inedit Douăsprezece secunde până la dispariția luminii). Traducător, editor și publicist, fondator al clubului de lectură „Institutul Blecher” (2009). V. Leac (n. 1973) a publicat volumele de poezie Apocrifele lui Gengis Khan(2001), Sera cu bozii (2003), Seymour: sonată pentru cornet de hârtie(2005, 2006), Dicționar de vise (2006), Lucian (experiment, 2009), Toți sunt îngrijorați (2010), Unchiul este încântat (2013) și Monoideal (2018). Membru fondator, la Arad, al grupării literare „Celebrul animal” și al revistei „Ca și cum”.   Iuliana Lungu este psiholog-psihoterapeut de orientare psihanalitică. A publicat eseuri și articole de psihanaliză, a tradus articole și eseuri de psihanaliză. A debutat cu volumul de poezie Kommos. Procesiune pentru histerectomie (2018)   Ștefan Manasia (n. 1977) a fondat în 2008 la Cluj clubul de lectură „Nepotu’ lui Thoreau” alături de Szántai János și François Bréda. A publicat volumele de poezie: Amazon și alte poeme (2003), când TU vii. Etica grunge (samizdat, 2006), Cartea micilor invazii (2008), Motocicleta de lemn (2011), Bonobo sau cucerirea spațiului (2013), Cerul senin (2015) şi Gustul cireşelor (2017), precum și volumul de eseuri şi cronici literare Stabilizator de aromă (2016).   Cătălina Matei (n. 1988) a absolvit Conservatorul și Facultatea de Litere. Debut în volum cu Lanul cu sârme întinse (2014). A tradus din limba engleză, împreună cu Diana Geacăr, o antologie din poezia lui Anne Sexton (2019).   Mitoș Micleușanu (n. 1972) este artist vizual, scriitor, realizator de emisiuni radio și Tv și creatorul, împreună cu Florin Braghiș, al proiectului „Planeta Moldova”. A publicat mai multe volume de proză scurtă și romane: Organismecanisme (2002), Tuba Mirum (2003), Kasa Poporului (2008), Nekrotitanium (2010, semnat Planeta Moldova), Trepanoia (2011), Un milion de morți (carte-obiect, 2013) și volumul de poezie Munca (2015).   Tiberiu Neacșu (n. 1981) a publicat volumele de poezie Nebuna (2000) și Acrobat în zece pași (2013). A tradus din limba engleză poezie de Lloyd Schwartz, Derek JG Williams, Peg Boyers, Ani Gjika, Rupi Kaur și volumul antologic Miile de tehnologii ale extazului (2019) de Frank Bidart.   Alina Purcaru (n. 1982) a fost coautoare a romanului colectiv Rubik (2008). A publicat volumele de poezie: rezistență (2016) și Indigo (2018), a coordonat două volume colective: Poveşti cu scriitoare şi copii (2014) și 10.000 de semne/Otros 10.000 caracteros (2017) și a editat, împreună cu Paula Erizanu, primul volum al antologiei Un secol de poezie română scrisă de femei (2019).   Cristina Stancu (n. 1990) a absolvit Facultatea de Litere la București (literatură comparată și studii de limbă și literatură franceză) și a publicat volumul de poezie Teritorii (2017). Traduce poezie din engleză și franceză.   Monica Stoica (n. 1990) a absolvit Facultatea de Litere la București (literatură universală și comparată) și studiază Regia la UNATC. A debutat cu volumul de poezie Fetele visează electric (2019).   Iulian Tănase (n. 1973) este poet, prozator, jurnalist și om de radio. Dintre volumele publicate: Îngerotica (1999), Poeme pentru orice eventualitate (2000), Iubitafizica (2002), Sora exactă (2003),  Ochiul exploziv (2006), Trusa instalatorului de umbre (2006, împreună cu Dan Stanciu), Abisa (2007), Adora (2009), Cucamonga (2011), Oase migratoare (2011), Teoria tăcerii (2015).     Moderatori:   Cosmin Perța (n. 1982) este poet, prozator, eseist, traducător și editor, autorul volumelor de poezie Zorovavel (2002), Santinela de lut (2006), Cântec pentru Maria (2007), Bătrânul, o divină comedie (2009), Fără titlu (2011) și Cântec de leagăn pentru generația mea (2018), al prozelor scurte din Două povestiri (2010) și Vizita (2013) și al romanelor Întâmplări la marginea lumii (2007), Teofil și câinele de lemn (2012), În urmă nu mai e nimic (2015) și Arșița (2019).   Grigore Șoitu (n. 1972) a fost membru fondator al Cenaclului de Marți și al Asociației ASALT. Autor al volumelor de poezie Anticulinare (1996), Addenda (2002), Spam (2007), Poeme de stânga (2011) și După-amiaza unui câine (2018). A mai publicat o carte pentru copii, Melcoveste, o poveste și nu prea (2015) și a editat antologia de poezie a grupului de la Constanța, Poemarți (2014). Număr de vizualizări :23http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/UjEQPfJ0nTo?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Conferințele Ateneului Român: Ana Blandiana și Marianne Birthler de... Posted: 03 Dec 2019 03:00 AM PST O dezbatere despre  aniversarea a “30 de ani de la căderea Zidului Berlinului și a Cortinei de Fier”, susținută de două doamne profund implicate în societatea civică și politică din România și Germania, poeta Ana Blandiana și politiciana Marianne Birthler, va avea loc pe 9 decembrie 2019, de la ora 19.00, în cadrul seriei de Conferințe de la Ateneul Român. Dezbaterea va fi moderată de Matei Martin. „În urmă cu 30 de ani, prin curaj, hotărâre şi simţ civic, oamenii din RDG şi din România au dobândit libertate şi democraţie. La conferinţa de la Ateneu organizată cu acest prilej, se întâlnesc Marianne Birthler şi Ana Blandiana –  două personalităţi marcante, doi martori ai vremii. Amândouă au jucat un rol important în perioada schimbărilor politice, dar şi ulterior, în procesul de analizare a nedreptăţilor regimurilor comuniste. Aştept cu interes acest schimb de idei bazat pe experienţe diferite, precum şi învăţămintele pe care le putem trage pentru prezent şi pentru viitor!”, a declarat E.S. domnul Meier-Klodt,  ambasador al Republicii Federale Germania la București. Pe 9 noiembrie 1989, căderea Zidului care a împărțit Berlinul de Est de cel de Vest din 1961, a ajutat la reunirea Europei și a fost începutul unei noi ere a libertății pentru milioane de europeni. Îndepărtarea Cortinei de Fier și căderea Zidului Berlinului, în urma cărora au fost reuniți 500 de milioane de oameni din est și vest, au reprezentat evenimente fără precedent în istorie. Conferința de la Ateneu, „30 de ani de la căderea Zidului Berlinului și a Cortinei de Fier”, este un omagiu adus spiritului civic al oamenilor care au obținut atunci independența. “Căderea Zidului Berlinului, alături de celelalte victorii ale instinctului de libertate şi democraţie din spaţiul imperiului sovietic, au dat o şansă nesperată popoarelor victime. Important e ca această oportunitate providenţială să nu toropească vigilenţa unor popoare anesteziate timp de cinci decenii.  Uneori mi se pare că speranţa de ireversibilitate a regimului criminal bolşevic nu este suficient garantată”, apreciază domnul Andrei Dimitriu, directorul general al Filarmonicii “George Enescu”.   Marianne Birthler este un politician german şi fost Însărcinat federal pentru studierea dosarelor poliţiei secrete est-germane STASI. Începând cu anul 1985 şi până la schimbarea regimului, Marianne Birthler a activat în opoziţia RDG, printre altele în cadrul „Cercului de lucru Biserica solidară” şi al „Iniţiativei Pace şi drepturile omului”. Între anii 1990-1992 a fost ministrul Educaţiei, Tineretului şi Sportului al landului federal Brandenburg. Ulterior a făcut parte din comitetul executiv federal al partidului Alianţa 90/Verzii, iar între anii 1993-1994 a fost şi preşedintele partidului. Mai mult de un deceniu – din octombrie 2000 până în martie 2011 – Marianne Birthler a fost Însărcinat federal pentru studierea dosarelor poliţiei secrete est-germane STASI. Din anul 2012 ocupă, printre altele, funcţia de preşedinte al Academiei evanghelice Berlin, din anul 2016 funcţia de vicepreşedinte al Fundaţiei Körber din Hamburg. În anul 2014 şi-a publicat memoriile la editura Carl Hanser Berlin, cu titlul „O jumătate de ţară, o ţară întreagă, o viaţă întreagă”.   Ana Blandiana (nume literar al Otiliei Valeria Rusan, născută Coman) este autoarea a 15 volume de versuri, 2 volume de nuvele fantastice, 1 roman și 9 volume de eseuri, publicate în limba română începând din 1964, reeditate în ultimii ani în numeroase ediții, si a 72 de volume apărute în 26 de limbi. Este laureata a mai multor premii naționale si internaționale (printre care Premiul International Herder, Premiul National de Poezie, Premiul International Vilenica, Premiul International Camaiore, Premiul International Acerbi, Premiul de Poezie al orașului Aqvila, Premiul “Poetul European al Libertății”, Premiul Griffin  etc), dar si subiectul a trei interdicții de publicare: 1959-1964,1985,1988-1989.   După 1990, Ana Blandiana reînființează PEN Clubul Roman, al cărui președinte devine între 1990 și 2004 (apoi președinte de onoare).  Este unul dintre inițiatorii Alianței Civice, pe care o conduce între 1991 și 2001. Fondator (împreună cu Romulus Rusan) și președinte al Academiei Civice, care realizează, sub egida Consiliu Europei, la Sighet, primul Memorial al Victimelor Comunismului din lume Este membră a Academiei de Poezie Stephan Mallarmé Academiei Europene de Poezie și a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO) și Cavaler al Legiunii de Onoare.   Biletele pentru conferința „30 de ani de la căderea Zidului Berlinului și a Cortinei de Fier” se  pot procura bilete de la Casa de bilete a Ateneului Român. Prețul unui bilet este de 10 lei.   Casa de Bilete a Ateneului Român Preț bilet: 10 lei Program: Marți – Vineri 12:00 – 19:00. Plata doar în numerar. Telefon: [phone] Pentru rezervari accesati site-ul www.fge.org.ro       Număr de vizualizări :3http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/nkrPiJmcQ4g?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Volumul „101 Basme Românești”, punte între București și Chișinău Posted: 03 Dec 2019 02:32 AM PST Volumul „101 Basme Românești” scris de copii cu vârsta între 6 -14 ani, tipărit sub egida Editurii Bibliotecii Metropolitane Bucureşti, a fost lansat, prima dată, joi, 28 noiembrie, la București, în Sala Mică a Palatului Național al Copiilor și ulterior la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” din Chişinău, sâmbătă, 30 noiembrie 2019, în prezența unui public numeros și entuziast. „101 Basme Românești” aduc un frumos omagiu celor 101 ani împliniți de la Marea Unire. Copiii, prin creațiile lor, au reușit să unească simbolic Moldova cu Țara Românească, deoarece nu fac altceva decât să coboare în trecut în lumea basmelor fondatoare, ale miturilor care au creat provinciile românești. În prezența bibliotecarilor, a însoțitorilor și invitaților, la festivitatea de premiere a micilor scriitori de la București, directorul general al Bibliotecii Metropolitane București, Ramona Ioana Mezei, le-a înmânat copiilor diploma de Mic scriitor și primele exemplare tipărite ale volumului „101 Basme Românești”, precum și cadouri din partea Centrului de Proiecte Educaționale și Sportive București PROEDUS din cadrul Primăriei Capitalei. „Rezultatele atelierelor au întrecut toate așteptările noastre și a fost foarte dificil să alegem doar 101 basme. De ce 101 basme? Pentru că marchează împlinirea a 101 ani de la Marea Unire și am încercat, prin intermediul acestui proiect, să facem o punte peste Prut. În dreapta și în stânga Prutului ne-am dat mâna și am creat un spațiu cultural comun românesc.” (Ramona Ioana Mezei, Director general al Bibliotecii Metropolitane Bucureşti) „101 basme românești” este un proiect dedicat preadolescenților, mai exact, imaginației și creativității lor, menit să dea aripi micilor scriitori și să le reamintească de valori și modele. În atenta coordonare a bibliotecarilor, basmele au fost scrise pe durata vacanței de vară în cadrul atelierelor de scriere și ilustrare creativă, derulate la Biblioteca Metropolitană Bucureşti și, în paralel, la Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” din Chişinău. La evenimentul din Republica Moldova a participat ministrul consilier al Ambasadei României la Chișinău, Valeriu Stoica, precum şi delegația BMB, formată din Ramona Ioana Mezei, Director general al BMB, Florentina Dobrogeanu – Ipsilante, Director de specialitate al BMB și trupa Teatrului de păpuși „Licurici” al BMB. Mentorii copiilor participanți la atelierele de scriere desfăşurate la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” au fost scriitorii: Lidia Grosu, Victoria Fonari, Dumitru Crudu, Elena Taragan. Mai mult basmele create la București și Chișinău au fost sursa de inspirație a două scurte piese cu care Teatrul de păpuși „Licurici” i-a încâtat pe spectatorii prezenți în cadrul celor două evenimente. Acest proiect este dovada că lumea cărții nu a murit odată cu apariția internetului și tehnologiei, iar mefiența bătrânilor cărturari nu împiedică nici creativitatea copiilor, nici comunicarea dezinvoltă a tinerei generații.   Biblioteca Metropolitană București este o rețea de biblioteci, aflată sub patronajul Primăriei Municipiului București publice, care facilitează accesul la informare și lectură, prin serviciul gratuit de împrumut la domiciliu. Prin complexitatea ofertei culturale pe care o pune la dispoziția publicului în filialele sale răspândite în toate sectoarele Bucureștiului, BMB contribuie activ la îmbunătățirea calității vieții membrilor comunității.                                                                                                                                      Număr de vizualizări :62http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/4fFP3bRN3Ek?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Târgul de Crăciun 2019 – Cadouri și delicatese culturale Posted: 03 Dec 2019 02:00 AM PST Clopoței pictați manual, bijuterii vintage, săpunuri delicate, cafea aromată, cursuri care te inspiră, dulciuri vegane, brăduți sculptați în lemn, turtă dulce și coronițe de lavandă. Cum îți sună? A cadou perfect de Crăciun? Ai nimerit bine! Pe 14 decembrie 2019, la Târgul de Crăciun de la Fundația Calea Victoriei, găsești cadouri potrivite pentru toți cei dragi. Ilustratori și graficieni plini de fantezie, făuritori de jucării haioase, cofetari iscusiți, sculptori și creatori de bijuterii unicat se întâlnesc în casa prietenoasă din str. C. A. Rosetti 47.  Evenimentul are loc între orele 11:00 – 19:00. Intrarea este liberă. Tot la târg e un moment bun să cumperi vouchere pentru cursuri care știi că ar aduce bucurie unui prieten apropiat sau unui membru al familiei. În ziua târgului ai 15% reducere* la orice curs din luna ianuarie. Ai ateliere de pictură și desen pentru cei pasionați de artele plastice, cursuri de scriere creativă, istoria religiilor, mindfulness, arheologie sau actorie pentru curioșii mereu în căutare de noutăți. Găsești ceva și pentru pragmatici: atelierul despre stil de viață sănătos & nutriție echilibrată, sau cel de educație financiară. Cursuri în ianuarie 2020: Atelier de Scriere creativă, din 8 ianuarie Curs de Desen: creion, cărbune, pastel, din 8 ianuarie Curs de Fotografie pentru începători, din 8 ianuarie Introducere în Istoria Religiilor, din 8 ianuarie Arta de a avea întotdeauna Dreptate, din 9 ianuarie   Curs de iniţiere în pictură, din 9 ianuarie Atelier de inteligenţă emoţională, din 10 ianuarie Cum aleg un vin bun? Curs şi degustare, din 10 ianuarie Cum să îţi îmbunătăţeşti stima de sine?, din 10 ianuarie Atelier de Actorie, din 13 ianuarie   Atelier de Dicţie şi de vorbire, din 13 ianuarie Conace şi case boiereşti din România, din 13 ianuarie Cum să îmi gestionez mai bine banii: Atelier de educaţie financiară... Fascinaţia trecutului: Introducere în Arheologie, din 13 ianuarie Atelier de nutriţie: Cum ne hrănim sănătos?, din 14 Ianuarie Atelier de Scenaristică – Cum se scrie un film, din 14 ianuarie Boema nebună din Montmartre şi Montparnasse, din 14 ianuarie Stil vestimentar masculin: de la garderoba de bază la moda actuală,... Atelier de Mindfulness pentru adulţi, din 15 ianuarie Introducere în istoria artei: Antichitate, Renaştere, Modernitate, din 16 Ianuarie Poveştile ca metafore ale dezvoltării de sine, din 16 ianuarie Atelier de iniţiere în Arta Parfumeriei, din 18 ianuarie Curs practic de Machiaj, din 18 ianuarie Limbajul non-verbal şi vocea în comunicare, din 18 ianuarie Atelier de Astronomie – Constelaţii, nebuloase, galaxii, din 21 ian...   Atelier de Stil vestimentar feminin, din 23 Ianuarie Bunele maniere şi eticheta în societate, din 23 Ianuarie Călătorie în Bucureştiul fanariot, din 31 ianuarie   La Târgul de Crăciun intrarea este liberă. PROGRAM: Sâmbătă 15 Decembrie, 11:00 – 19:00 Adresă: str. C. A. Rosetti 47, et. 1. Pe www.victoriei.ro găseşti programul cursurilor pe care le poţi face cadou. *Reducerea se aplică la costul întreg afișat pe site și nu se cumulează cu alte reduceri sau vouchere. Număr de vizualizări :3http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/aA_oNLYF3Gg?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Un proiect de artă, susținut de Galeria „Anca Poterașu”, prezent la... Posted: 02 Dec 2019 11:28 PM PST Galeria de artă contemporană „Anca Poterașu” va fi prezentă la unul dintre cele mai importante târguri de artă modernă și contemporană din Statele Unite ale Americii, NADA Miami, cu un proiect al artistului român Dragoș Bădiță. Târgul NADA Miami se va desfășura în perioada 5-9 decembrie 2019, la Miami (Florida, SUA), şi face parte din „Miami Art Week”, alături de renumitul Art Basel Miami şi alte 18 târguri de artă contemporană, care atrag anual un public numeros. Proiectul expozițional intitulat „Dialog artistic” constă în cartografierea stadiului prezent al picturii și sculpturii din Europa de Est, demersul artistic căutând să contextualizeze mai bine poziția unor medii clasice de expresie pe scena de artă contemporană, prin prisma apariției altor medii (performance, video, fotografie și instalaţii de obiecte). Expunând lucrările a doi tineri artiști est-europeni, Dragoș Bădiță (România) și Stoyan Dechev (Bulgaria), curatoarea expoziției, Anca Poteraşu, „se joacă” cu materialitatea mediilor, întrucât lucrările evită așteptările clasice a ceea ce ar trebui să reprezinte pictura și sculptura. Proiectul se înscrie în strategia ICR New York de susţinere a participării în cadrul unor renumite târguri de artă contemporană a artiștilor români şi a galeriilor româneşti. Dragoș Badiță (n. 1987) este un pictor clujean, parte dintr-un nou val, o generație tânără de artiști, care reintegrează perspectivele clasice și tehnicile de pictură în decoruri contemporane. După ce a fost selectat și a expus la National Portrait Galleries din Londra și Edinburgh pentru British Portrait Awards în 2015, lucrările sale fac parte acum din unele dintre cele mai apreciate colecții private din Europa, cum ar fi Colecția Sanders din Germania. Galeria Anca Poterașu este o galerie de artă contemporană fondată în 2011, care a devenit, între timp, unul dintre cele mai cunoscute spații de artă din oraș. Cu o platformă solidă la București, Galeria Anca Poterasu își propune să dezvolte în permanență vizibilitatea internațională a artiștilor săi, prin cooperarea cu galeriile și instituțiile din afara României, precum și prin continuarea participării sale neîntrerupte la târgurile internaționale de artă selectate. Aflându-se la a doua participare în cadrul renumitului târg NADA, Galeria Anca Poterașu încearcă să-și consolideze poziția pe piața internațională și o vizibilitate constantă în mediul artistic american. Târgul de artă contemporană NADA MIAMI este un eveniment anual de artă ce aduce în atenția instituțiilor culturale și a colecționarilor din întreaga lume arta emergentă internațională. Selecția de galerii tinere și profesionale atrage an de an mii de vizitatori, prezentând artiști tineri, proiecte expoziționale impresionante, căutând să anticipeze numele mari de pe scena artei contemporane. Miami Art Week 2019 reprezintă cea mai importantă manifestare de artă contemporană din America de Nord. Miami și Miami Beach vor fi epicentrul lumii de artă cu aproximativ 1.200 de galerii de artă din întreaga lume care prezintă mii de artiști. De obicei, în jur de 18 târguri de artă sunt deschise și peste 70.000 de oameni vizitează zona pentru această săptămână incredibilă, provenind din toate părțile lumii. Art Basel Miami si NADA sunt cele mai importante târguri de artă. Mai multe detalii despre eveniment găsiţi pe website-ul ICRNY, cât şi pe pagina oficială a Galeriei Anca Poteraşu. Număr de vizualizări :44http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/WTw7hYD4HzQ?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Un film mut românesc din 1925 deschide programul de cinema „Videogr... Posted: 02 Dec 2019 11:25 PM PST Deschiderea oficială a programului de cinema din cadrul Festivalului EUROPALIA România, „Videogramele unei națiuni“, va avea loc pe 8 decembrie 2019, ora 19.30, la prestigiosul centru al artelor BOZAR, Bruxelles, cu proiecția filmului mut „Manasse” (1925), semnat de Jean Mihail, proiecție acompaniată live de Cvartetul Volekh.  Cvartetul va interpreta o coloană sonoră nouă, compusă exclusiv pentru Festivalul EUROPALIA, și care reflectă spiritul muzicii klezmer din România anilor ’20. Cvartetul Volekhîi are în componență pe Mihai Balabaș (vioară), Benjy Fox-Rosen (contrabas), Marian Șerban (țambal) și Shaun Williams (acordeon, caval). Cu un scenariu bazat pe piesa omonimă a dramaturgului român de origine evreiască Ronetti Roman, filmul are ca temă toleranța etnică și religioasă de la începutul secolului XX.   La 30 de ani de la Revoluția din 1989, Institutul Cultural Român propune în cadrul Festivalului EUROPALIA o selecție de filme care evidențiază momente importante ale tranziției sociale și culturale din România ultimelor opt decenii: de la filme de propagandă la filme subversive, de la național-socialismul idilic la realismul Noului Cinema Românesc.   „Cum poți să exprimi și să arăți cinematografia românească, dar și istoria țării care îi stă în spate? Luând în considerare ultimele retrospective de film românesc, dar ținând cont și de răspândirea Noului Cinema Românesc în Bruxelles, capitala Europei, am încercat să alcătuiesc un program făcut din filme mai puțin cunoscute ale «noului val», descoperiri cinematografice, dar și filme «clasice» de la Arhiva Națională de Filme. Luate împreună, ele reflectă România în anumite perioade”, explică Andrei Tănăsescu, curatorul evenimentelor cinematografice din cadrul Festivalului EUROPALIA ROMÂNIA. El adaugă că a încercat să lege programul de viziunea EUROPALIA, adică de a reflectași de a expune România prin artăși cultură: „Am numit acest program «Videogramele unei națiuni» inspirat de la filmul de referință al lui Andrei Ujică și Harun Farocki și din citatul oferit de Andrei Ujică – «După inventarea aparatului de filmat, arhivele de moving images au devenit locurile principale în care noi ne depozităm istoria»”.   Din cele peste 50 de lungmetraje de ficțiune incluseîn programul românesc, jumătate provin de la Arhiva Națională de Filme. Lor li se adaugă și o serie de documentare, printre care Videogramele unei revoluții (1992), semnat de Andrei Ujică și Harun Farocki, Timebox (2018), în regia Norei Agapi, și Asta e (2001), semnat de Thomas Ciulei, dar și scurtmetraje documentare din arhiva Sahia Film și scurtmetraje de animație, fiind prezentate publicului peste 100 de producții ale cinematografiei românești.   Programul de cinema, care se va desfășura timp de două luni, în perioada decembrie 2019 – ianuarie 2020, în Belgia și Olanda, include atât filme canonice, precum Reconstituirea (1967), regia Lucian Pintilie, Nunta de piatră (1973), regia Dan Pița și Mircea Veroiu, Secvențe (1982), regia Alexandru Tatos, Asfalt tango (1996), regia Nae Caranfil, Aferim! (2015), regia Radu Jude, cât și pelicule mai puțin cunoscute, precum Erupția (1957), regia Liviu Ciulei, Zodia Fecioarei (1966), regia Manole Marcus, Filip cel Bun (1975), regia Dan Pița sau Stop-cadru la masă (1982), regia Ada Pistiner. Publicul va putea viziona și filme care ilustrează imersiunea elementelor ideologice în narațiune, precum Nu vreau să mă însor (1960), regia Manole Marcus sau Un surâs în plină vară (1963), regia Geo Saizescu.   Pe lângă proiecțiile care vor avea loc în trei orașe belgiene – Bruxelles, Gentși Strombeek – dintre care se remarcă o consistentă Retrospectivă la Cinematek, în capitala Belgiei, programul va fi extins,în luna ianuarie 2020, la prestigiosul Eye Filmmuseum din Amsterdam.   În data de 13 decembrie 2019, ora 18.00, la Cinematek, Bruxelles, va avea loc lansarea cărții Romanian Cinema Inside Out: Insights on film culture, industry and politics 1912 – 2019. EUROPALIA România este mândră să publice, pentru prima dată, o colecție de eseuri care să însoțească o retrospectivă a cinematografiei românești. Cartea cuprinde 16 articole în limba engleză care tratează subiecte de anvergură, scrise de critici și jurnaliști din România. Această antologia va fi prezentată de coordonatorul cărții, Irina Trocan, alături de cei care au participat la realizarea acesteia: Dominique Nasta, Gabriela Filippi, Iulia Popovici și Andrei State.   “Pornind de la primul film românesc, numit artă cinematografică, și ajungând la prezentul (și viitorul speculativ) al industriei naționale, Romanian Cinema Inside Inside Out își propune să genereze conversațiii pe subiecte noi sau arareori discutate despre filmele românești din secolul trecut”, declară Irina Trocan. Expoziția pregătită de Raluca Velisar și Andrei Rus „Istoriaîn fragmente” va fi vernisată în data de 12 decembrie 2019, ora 21.00 și va funcționa ca o instalație video-art, în completarea programului de film „Negociating History: Cinematic Representations Past & Present”, care se va desfășura în sălile Cinéma Galeries din Bruxelles. “Prin intermediul unor proiecții pe diverse suprafețe (pereți, ecrane mai mici de televizor sau panouri de dimensiuni medii) ne propunem să reconstituim trecutul recent al României, în fragmente și apelând la tipuri diferite de materiale – de la imagini oficiale de propagandă, la home-movies, la filme documentare de autor preexistente, la eseuri și filme realizate special pentru acest eveniment. Astfel, spectatorii vor avea posibilitatea de a accesa nu doar o serie de momente – cunoscute sau nu în evoluția politicăși socială ațăriiîn secolul al XX-lea – ci și viziuni foarte diferite, de multe ori asupra acelorași evenimente”, mărturisește Raluca Velisar.   Alături de proiecțiile din cele patru orașe, în cadrul EUROPALIA România, vor fi organizate trei sesiuni de masterclass la BOZAR, susținute de regizorii Andrei Ujică, Adina Pintilie și Radu Jude, un program educațional dedicat studenților și masteranzilor de la Royal Institute for Theatre, Cinema and Sound (RITCS School of Arts) și INSAS din Bruxelles, un panel de discuții despre cinematografia românească la EYE Filmmuseum.   În luna decembrie, Royal Institute for Theatre, Cinema and Sound (RITCS School of Arts) va găzdui următoarele evenimente: – 9 decembrie – Istoria filmului de ficțiune, curatoriat de Oana Gherași prezentat de Gabriela Filippiși Radu Toderici; – 10 decembrie – Workshop de animație, susținut de Matei Branea; – 10 decembrie – Istoria filmului documentar, curatoriat și prezentat de Adina Bradeanu; – 11 și 12 decembrie – Proiectie filmul MONȘTRI și scurtmetrajele lui Marius Olteanu și Luchian; Ciobanu (DOP), urmat a doua zi de un masterclass cu studenții de la regie și imagine de la RITCS. Pe 13 decembrie 2019 începe programul de film la Cinematek, cu proiecția filmului DIRECTORUL NOSTRU, prezentat de Gabriela Filippi. La Cinema Galleries din Bruxelles, pe 15 decembrie, vor avea loc proiecțiile filmelor AUTOPORTRETUL UNEI FETE CUMINȚI (în prezența Anei Lungu) și MONSTRI (în prezența lui Marius Olteanu). În perioada 16 – 18 decembrie Andrei Ujică va fi prezent la Bruxelles,în cadrul festivalului EUROPALIA, cu o serie de proiecțiiși prezentări ale creațiilor sale. Pe 18 decembrie, la Cinema Galleries, va fi proiectat filmul BUCUREȘTI, UNDE EȘTI?, în prezența lui Vlad Petri. Luna decembrie se va încheia cu proiecțiile filmelor lui Florin Mihăilescu (FILIP CEL BUN, DE CE TRAG CLOPOTELE, MITICĂ?, SECVENȚE), în perioada 20 – 21 decembrie, la Cinematek. Festivalul EUROPALIA este considerat manifestarea culturală de cea mai mare amploare din Belgia, fiind organizat sub patronajul Familiei Regale a Belgiei, o dată la doi ani,în Belgiașiînțăriînvecinate– Franța, Olanda, Luxemburg și Germania sau Marea Britanie. Institutul Cultural Român este coordonatorul participării României la cea de a 27-a ediţie a Festivalului EUROPALIA, proiect de anvergură desfășurat în perioada octombrie 2019– februarie 2020 şi implementat în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturiişi Identității Naționaleși Secretariatul General al Guvernului, alături de EUROPALIA International, organizatorul manifestării. Cea de-a 27-a ediție a Festivalului EUROPALIA este dedicată României, țara invitată de onoare.   Detalii: https://europalia.eu/en   Număr de vizualizări :4http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/jAbiavjCDYc?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Ediţie specială Maitec a Cafenelei critice, la MNAR Posted: 02 Dec 2019 11:15 PM PST Joi, 5 decembrie 2019, Cafeneaua critică propune vizitarea marii expoziţii Maitec de la Muzeul Naţional de Artă al României – MNAR, din Palatul Regal, la Parterul Galeriei Naţionale, şi o discuţie despre expoziţie, la faţa locului. Vernisată pe 31 octombrie 2019, deschisă pînă pe 31 ianuarie 2020, expoziţia #Maitec/ Sultana  & Ovidiu – Dana & Stephane/ Lemn Aur Lumină propune cea mai amplă reunire de lucrări ale marelui sculptor preponderent în lemn Ovidiu Maitec (1925-2007) şi ale marii pictoriţe Sultana Maitec (1926/1928-2016), precum şi lucrări recente ale duo-ului de artişti Dana (n. 1970) şi Stephane (n. 1957) Maitec (fiul Sultanei şi al lui Ovidiu), stabiliţi la Paris, fotografi de artă, aflaţi într-o spectaculoasă etapă de experimentare a Reflexiilor/ Reflections, de lucru cu lumina. Ediţia specială Maitec a Cafenelei critice va avea următorul program: orele 18.00-19.00 – vizitare; orele 19.00-21.00 – discuţie despre expoziţie. Participă: Dana şi Stephane Maitec, Irina Ungureanu (curatoarea expoziţiei), critici şi istorici de artă. Amfitrion: Ion Bogdan Lefter. EDIŢIE REALIZATĂ ÎN COLABORARE CU MUZEUL NAŢIONAL DE ARTĂ AL ROMÂNIEI – MNAR, LA PALATUL REGAL, LA PARTERUL GALERIEI NAŢIONALE! CU ÎNCEPERE DE LA ORELE 18!   ATENŢIE!: ACCESUL ÎN EXPOZIŢIE ŞI CĂTRE SALA ÎN CARE VA AVEA LOC DEZBATEREA „CAFENELEI CRITICE” NU MAI ESTE POSIBIL DUPĂ ORELE 19.30!   Cafeneaua critică este un proiect de dezbateri culturale pe teme de actualitate. Prima serie s-a desfăşurat în anii 1994-1998 în Cafeneaua Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti. Seria a doua a debutat în noiembrie 2008 la Clubul TSC şi a continuat la Clubul A, la Club Control, din nou la Club A, la POINT şi la Muzeul Naţional al Literaturii Române – MNLR. De asemenea, Cafeneaua critică organizează şi ediţii „în deplasare”, în mijlocul evenimentelor culturale pe care le dezbate.   *   Cafeneaua critică joi 5 decembrie 2019 orele 18.00-21.00 la Muzeul Naţional de Artă al României din Bucureşti/ MNAR Parterul Galeriei Naţionale Calea Victoriei nr. 49-53 (intrare din Calea Victoriei, prin curtea centrală a Palatului Regal, vizavi de BCU) Contact: 0737-210.978 (Paul Radu/ Cafeneaua critică)   ________________   * Invitaţii „stagiunii” 2019-2020 şi participanţii la discuţii: Bogdan Ghiu, Cristina Popescu Russu, Nicolae Prelipceanu şi, prin mesaje video, Mihai Măniuţiu şi Ovidiu Şandor (despre actualitatea culturală a toamnei 2019) (ediţia a 252-a); Ion Cocora, Ioan Cristescu, Doina Papp, Ludmila Patlanjoglu, Cristina Rusiecki şi Mircea Anghelescu, Iulian Băicuş, Valentin Petculescu, Vasile Tolan (despre dramaturgia românească de Ziua ei) (ediţia a 253-a); Nora Iuga, Tiberiu Almosnino, Nicolae Prelipceanu (evocare George Almosnino) (ediţia a 254-a); Liviu Franga şi Theodor Georgescu, Tudor Dinu, Anabella Niculescu-Gorpin, Valentin Ajder (De la Aristofan la rescrierea teatrală) (ediţia a 255-a).