Newsletter Agentia de carte - 3 septembrie 2020

[altmariusbook]

“România, zi dedicată la Bienala Internațională de Arte de la Cerve...

---

• România, zi dedicată la Bienala Internațională de Arte de la Cerveira
• Anastasia Gavrilovici, Ioana Nicolaie, Corina Ciocârlie, Andreea Ră...
• PREMIERĂ. România, cu zece artiști pe scena de artă vizuală din Pra...
• HISTORY difuzează în exclusivitate ultimele 3 sezoane Top Gear, cu ...
• Nolwenn Guiziou și Ana Agopian, traineri ai LIM | LESS IS MORE
• feeder sound LIVE STREAMS cu Dan Andrei (dj set) și Serebe (live pa...
• American Independent Film Festival, ediția a 4-a

România, zi dedicată la Bienala Internațională de Arte de la Cerveira Posted: 02 Sep 2020 08:42 AM PDT Participarea României la cea de-a XXI-a ediție a Bienalei Internaționale de Arte de la Cerveira, cel mai vechi eveniment de acest tip cu funcționare neîntreruptă din Portugalia, va fi marcată sâmbătă, 5 septembrie 2020, prin organizarea unei zile dedicate țării noastre. Evenimentele programate în cadrul Zilei României vor începe la ora 10.00 cu atelierul „Tehnici și materiale pentru sculptura în lemn”, susținut de sculptorul Mircea Roman în fața publicului prezent. La ora 16.00, în Auditoriul Forumului Cultural din Cerveira, va avea loc proiecția filmului „Duhul lăzilor trup” al regizorului Francisc Mraz, urmată, de la ora 17.00, de o discuție cu Mircea Roman, condusă de curatoarea Helena Mendes Pereira. Dezbaterea va avea loc în jurul temei „Între sacru și martiriu: conexiuni româno-portugheze”/„Entre o grotesto e o sagrado: conexões entre Portugal e Roménia”. Inaugurarea lucrării „Sfântul Sebastian”, realizată de Mircea Roman special pentru a fi expusă la Bienala de la Cerveira, va avea loc pe „Scena Artelor”, de la ora 18.00. Ziua României se va încheia cu recitalul pianistului Nicolae Dumitru, care va avea loc tot la Auditoriul Forumului Cultural din Cerveira începând cu ora 19.00. În cadrul Bienalei, mai este expusă și o lucrare a pictoriței Florentina Voichi. „Sunt eminamente atemporale şi libere de erezia post-modernismului şi de tacticile şocante ale prea multor artişti contemporani care se lasă prea uşor influenţaţi de mişcările artistice la modă. Priviţi cu atenţie sculpturile lui Mircea Roman şi o să descoperiţi dragostea sa pentru cioplitul şi pictarea lemnului în milenara manieră tradiţională a artei româneşti”, susține criticul de artă Richard Demarco despre lucrările lui Mircea Roman. Mircea Roman este unul dintre cei mai importanți sculptori români contemporani. Format la Cluj în anii ’80, Mircea Roman este renumit pentru lucrările sale iconice, distinctive prin personajele hibrid-umane, arhaice și totodată moderne, și prin tehnica sa specifică de lucru în lemn și bronz. În 1992, câștigă Marele Premiu la premiu la Trienala de la Osaka, devenind astfel singurul sculptor român care, până în prezent, a luat această distincție la importantă competiție artistică internațională menționată. Nicolae Dumitru a studiat pianul la Academia Rusă de Muzică „Gnessin“, la clasa maestrului emerit Mihail Sayamov, sub conducerea căruia şi-a desăvârșit şi studiile postuniversitare. În perioada petrecută străinătate, a concertat ca solist al Filarmonicii Academice de Stat din Moscova, al Filarmonicii de Stat din Chișinău şi al Filarmonicilor din Nijni – Novgorod, Omsk, Novosibirsk, Belgorod. După întoarcerea în ţară, din ianuarie 2002 şi până în prezent, a evoluat pe scenele principalelor filarmonici din ţară. Bienala de Artă Contemporană de la Vila Nova da Cerveira este cea mai prestigioasă manifestare internațională de arte plastice și vizuale contemporane din Portugalia, având 42 de ani de funcționare neîntreruptă. Organizatoarea manifestării, Fundația Bienal da Cerveira, a primit Premiul „Cel mai bun muzeu portughez” pentru anul 2019, acordat de Asociația Portugheză de Muzeologie (APOM). // anunță ICR.   Număr de vizualizări :39http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/Kk-jl6EEXLw?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Anastasia Gavrilovici, Ioana Nicolaie, Corina Ciocârlie, Andreea Ră... Posted: 02 Sep 2020 08:41 AM PDT Miercuri, 2 septembrie 2020, juriul Premiilor AgențiadeCarte.ro pentru anul editorial 2019, format din scriitorii Gabriela Toma, Dan Mircea Cipariu și Robert Șerban, a anunțat următoarele cărți câștigătoare: ”Industria liniștirii adulților” de Anastasia Gavrilovici, carte apărută la  Casa de editură „Max Blecher“, ”Jos realitatea!” de Florin Iaru, carte apărută la Editura Paralela 45 –  secțiunea Poezie; ”Cartea Reghinei” de Ioana Nicolaie, apărută la  Editura Humanitas, ”Arșița” de Cosmin Perța, carte apărută la Editura Paralela 45 – secțiunea Proză; ”Dicționar de locuri literare bucureștene” de Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu, carte apărută la Editura Humanitas, ”Izgoniții” de Vasile Ernu, carte apărută la Editura Polirom – secțiunea Eseu/ Publicistică/ Memorialistică; ”Teatru în diorame. Discursul criticii teatrale în comunism. Fluctuantul dezgheț 1956-1964” de Miruna Runcan și ”Autenticitatea, sensuri și nonsensuri. Teorii româneşti interbelice în contexte europene” de Ștefan Firică, cărți apărute la Editura Tracus Arte – secțiunea Critică literară/ Istorie literară/ Teorie literară. De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, am propus în ”(s)top cele mai bune cărți ale anului 2019” câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro au putut vota și comenta titlurile alese de noi până la 31 august 2020. ”(s)top cele mai bune cărți ale anului 2019” a avut peste 31297 de vizualizări și peste 5300 de like-uri. Ceremonia de premiere va avea loc în luna octombrie 2020, în cadrul unui eveniment public. ”Sunt bucuros că din juriul acestei ediții fac parte doi scriitori conectați la tot ceea ce are mai viu și mai autentic literatura română vie. Gabriela Toma, poetă rafinată și o cititoare exigentă, lucrează la Muzeul Național al Literaturii Române și chiar recent a fost în echipa de organizare a Maratonului de Poezie și Jazz, ediția a XII-a. Robert Șerban este un poet exponențial al generației mele, cu Sorin Gherguț, Bogdan O. Popescu, Florin Dumitrescu sau Dan Pleșa. El prezintă, săptămână de săptămână, cărți, în emisiunea ”Piper pe limbă”, difuzată de TVR 3 și TVR Timișoara. Cartea sa, ”Tehnici de camuflaj”, apărută la editura Tracus Arte, în 2018, a câștigat Premiul AgențiadeCarte.ro pentru poezie. Sunt și mai bucuros de jurizarea pe care am făcut-o și în urma căreia am ales 8 cărți excepționale care vor conta pentru o viitoare istorie a literaturii române.”, a declarat scriitorul Dan Mircea Cipariu, directorul AgențiadeCarte.ro.   CORINA CIOCÂRLIE este critic literar, doctor în ştiinţe filologice. Trăieşte în Luxemburg din 1991. Predă româna la Curtea Europeană de Justiţie, teoria şi practica editării la Universitatea din Bucureşti, teatru şi literatură comparată la Universităţile din Metz şi Luxemburg. Dirijează colecţia „Afinităţi“ a Editurii Phi din Luxemburg. Redactor-şef al suplimentului literar Livres-Bücher Tageblatt. Volume în română: Pragmatica personajului (1992, Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor), Fals tratat de disperare (1995), Femei în faţa oglinzii (1998), În căutarea centrului pierdut (2010, Premiul Observator cultural), Un ţărm prea îndepărtat (2013). Volume în franceză: Un miroir aux alouettes (1999), Laissez­passer: Topographie littéraire d’une Europe des frontières (2004), Il n’y a pas de dîner gratuit (2011, Lëtzebuerger Bicherpräis, trad. rom. 2012), Prendre le large (2014).       ANDREEA RĂSUCEANU este prozatoare și critic literar. Pentru prima ei carte, o versiune a tezei de doctorat, Cele două Mântulese  (Editura Vremea, 2009), a fost nominalizată la premiile României literare, ale Uniunii Scriitorilor din România şi la Marile Premii Prometheus. În 2013 a apărut, la Humanitas, cartea Bucureștiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară, nominalizată la premiile Uniunii Scriitorilor din România și la premiile revistei Observator cultural. A primit premiul Tânărul critic al anului 2013, în cadrul Galei tinerilor scriitori. În 2016 publică Bucureștiul literar. Șase lecturi posibile ale orașului (Humanitas). În 2019, tot la Humanitas, a apărut Dicționar de locuri literare bucureștene (scris împreună cu Corina Ciocârlie). Andreea Răsuceanu a  publicat proză scurtă în diferite reviste literare și în volumele colective: Bucureștiul meu (Humanitas, 2016), Cărți, filme, muzici și alte distracții din comunism (Polirom, 2014), Bookătăria de texte și imagini 2 (Pandora-M, 2016), Ferestre din București și poveștile lor (Editura Peter Pan, 2015), Orașul. Antologie de proză (Gestalt Books, 2016), Tot înainte! Amintiri din copilărie (Curtea Veche, 2016), In the Mood for Love (Paralela 45, 2019), Cum să fii fericit în România (Humanitas, 2017), Cartea întâmplărilor (Humanitas, 2019). În 2018 a publicat romanul O formă de viață necunoscută (Humanitas), nominalizat la toate premiile literare din România, pentru care a primit premiul Scriitorul lunii ianuarie, desemnat de Uniunea Scriitorilor din România și Premiul pentru proză al revistei Ateneu, și care a fost selecționat la Festivalul Primului Roman de la Chambéry (Franța). Fragmente din roman au fost traduse în engleză, franceză, turcă și spaniolă. S-a spus despre O formă de viață necunoscută  că e una dintre cele mai importante și mai provocatoare cărți publicate în ultimii ani. Din anul 2017 coordonează colecția de literatură română contemporană a Editurii Humanitas.   ”Dicţionarul de locuri literare bucureştene” explorează toposuri şi legende urbane privite cu ochii, bătute cu pasul şi întipărite în memoria personajelor: Calea Victoriei, Pe strada Mântuleasa, Craii de Curtea-Veche, Şoseaua Virtuţii, Calea Văcăreşti, Hotel Universal, Gara de Est… Dincolo de nomenclatorul străzilor, sunt repertoriate monumente, gări, intersecţii, parcuri, pieţe, cafenele, cârciumi, hoteluri, cinematografe, ba chiar tarabe de anticari ori chioşcuri de ziare – fiecare dintre ele reprezentând un reper, un nod în reţeaua simbolică a oraşului. Reale ori fictive, străzile, aleile, bulevardele se bifurcă şi îşi răspund, dând naştere la o serie de povești interconectate: din Amzei în Romană, de la Ateneu până în Herăstrău, din Cotroceni până în Dudeşti, traiectoriile personajelor desenează o hartă virtuală a Bucureștiului, cu ajutorul căreia cititorul se poate orienta în preumblările sale urbane şi romaneşti. Cu puţină imaginaţie, i-am putea zări pe Paşadia, bietul Ioanide şi Ştefan Gheorghidiu aşezaţi la aceeaşi masă la Capşa, în vreme ce doamna T. şi Elena Drăgănescu schimbă impresii într-un separeu la Athénée Palace, iar Dania, Aneta Pascu şi Emilia Răchitaru ies braţ la braţ de la un film programat la Capitol.   Vasile Ernu (n. 1971, URSS). Absolvent al Facultăţii de Filosofie (Universitatea Al.I.Cuza, Iaşi, 1996) şi al masterului de Filosofie (Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj, 1997). A fost redactor fondator al revistei Philosophy&Stuff şi redactor asociat al revistei Idea artă+societate. A activat în cadrul Fundaţiei Idea şi Tranzit şi al editurilor Idea şi Polirom. În ultimii ani a ţinut rubrici de opinie în România Liberă, HotNews, Timpul, Adevărul, Libertatea şi CriticAtac, precum şi rubrici permanente la revistele Noua Literatură, Suplimentul de Cultură şi Observator Cultural. Cărţi şi premii: Născut în URSS (Polirom, 2006; ediţia a II-a, 2007; ediţia III-a, 2010; ediţia IV-a, 2013 ), trad. rusă (2007), bulgară (2009), spaniolă (2010), maghiară (2011), georgiană (2011), polonă (2014); nominalizare la Premiul de debut al revistei Cuvântul, Premiul pentru Roman şi Memorialistică al revistei Observator cultural, Premiul Opera Prima al Fundaţiei Anonimul, Premiul pentru debut al României literare, Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România; Ultimii eretici ai Imperiului (Polirom, 2009), trad. italiană (2012), rusă (în curs de apariție); nominalizare la Premiul pentru Eseu al revistei Observator cultural (2009), Premiul Tiuk! 2009; cu Bogdan-Alexandru Stănescu, Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc (Polirom, 2010); Intelighenţia rusă azi (Cartier, 2012); Sînt un om de stînga (Cartier, 2013); Sectanții. Mică trilogie a marginalilor (Polirom, 2015; ediţia a II-a, 2017); Premiul Matei Brâncoveanu pentru Literatură, 2015; nominalizare la Premiul pentru Memorialistică al revistei Observator cultural, 2016; Intelighenţia basarabeană azi. Interviuri, discuții, polemici despre Basarabia de ieri și de azi (Cartier, 2016); Bandiţii. Mică trilogie a marginalilor (Polirom, 2016; ediţia a II-a, 2017); Premiul pentru Eseistică / Publicistică al revistei Observator cultural, 2017; Oameni şi meserii pe cale de dispariţie (Cartier, 2018), ilustraţii de Veronica Neacşu; Războiul pisicilor (Cartier, 2019), ilustraţii de Veronica Neacşu; Jurnal la sfîrşitul lumii – I (Cartier, 2019); Izgoniţii. Mică trilogie a marginalilor (Polirom, 2019). Cărţi coordonate: Cu Costi Rogozanu, Ciprian Şiulea şi Ovidiu Ţichindeleanu, Iluzia anticomunismului. Lecturi critice ale Raportului Tismăneanu (Cartier, 2008); cu Florin Poenaru, Ucraina live. Criza din Ucraina: de la Maidan la război civil (Tact, 2014); cu Petru Negură şi Vitalie Sprînceană, Republica Moldova la 25 de ani (Cartier, 2016). Mai multe informații la www.ernu.ro   Volumul ”Izgoniții” este al treilea din Mica trilogie a marginalilor, din care mai fac parte Sectanții și Bandiții. Sectanții a fost distins cu Premiul „Matei Brâncoveanu” pentru Literatură în 2015. Bandiții a fost distins cu Premiul Observator cultural pentru Eseistică/Publicistică în 2017. ”Biblia ne povestește despre Iacov și Esau, fiii gemeni ai patriarhului Isaac. Esau, care, potrivit legii, trebuie să fie moștenitorul, pierde totul în fața lui Iacov. Acesta, cu ajutorul mamei sale, fură binecuvîntarea tatălui, iar cu un blid de mîncare îi „cumpără drepturile” flămîndului Esau. Urmarea acestui „furt” este primul război civil din istorie. Izgoniții repovestește acest mit fondator prin istoria unei familii de evrei din Chișinău de la începutul secolului XX. Este istoria a doi frați: Sara și Aaron. Viața și aventurile lor se desfășoară în imperiul țarist între 1903 – cînd la Chișinău are loc primul pogrom cu rezonanță globală – și 1917 – anul Revoluției ruse. Este și istoria unui război civil modern, în condiții total diferite, laice și radicale. Este povestea frămîntărilor celor doi și a felului în care reacționează cînd au de-a face cu violența și cînd li se fură drepturile sociale, politice sau economice. Aaron și Sara dau răspunsuri radical diferite la aceleași probleme într-un debut de secol nebun.” Vasile Ernu   Ștefan FIRICĂ s-a născut pe 21 decembrie 1975. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din București în 1999 și a obținut titlul de doctor în filologie în 2014. În prezent, este asistent la Facultatea de Litere a Universității București, Departamentul de studii literare, și cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București, la Departamentul de ediții critice și istoriografie literară. În perioada 2014-2015, a beneficiat de o bursă postdoctorală în cadrul proiectului POSDRU Cultura română şi modele culturale europene: cercetare, sincronizare, durabilitate, derulat de Academia Română și, din 2018, este manager al proiectului PN-PD Political Fiction and the Question of Identity in the Interwar Romanian Literature. A publicat volumul Strategii ale (de)construcției identitare în proza românească interbelică (Editura Muzeul Literaturii Române, 2016). A colaborat cu articole și recenzii la Observator cultural, aLtitudini, Ziua, Caiete critice ș.a. A publicat, de asemenea, numeroase studii de specialitate în reviste științifice și în volume colective.   ”Autenticitatea, sensuri și nonsensuri. Teorii româneşti interbelice în contexte europene”, de Ștefan Firică, Editura Tracus Arte, 2019 ”La origine o teză de doctorat, de fapt un decupaj teoretizant dintr-o lucrare care-şi propusese iniţial să aşeze sub lupă proza noastră interbelică „subiectivă”, Autenticitatea… lui Ştefan Firică propune o foarte bogată contextualizare, în mai multe cercuri concentrice, a scriiturilor „autenticiste” ale perioadei. Încercând să înţeleagă resorturile mai adânci ale respectivei sau respectivelor tendinţe, autorul optează pentru un interdisciplinarism care-i permite să recurgă la referinţe din toată zona socio-umană. Fără să-şi abandoneze specializarea filologică, el tinde către o formulă larg-integratoare, către – în fond – o variantă personală de „ideocritică” (termen folosit uneori în legătură cu tipul de hermeneutică a conceptelor patentat de către Adrian Marino). Aplicaţiile, analizele de texte vor urma într-un tom secund. Până atunci, studiul teoretic despre „autenticismul” românesc interbelic, cuprinzător, complex, provocator, îl va impune deja pe Ştefan Firică drept unul dintre cei mai interesanţi critici literari şi culturali români de azi.” Ion Bogdan LEFTER   ”Nouă este, în lucrarea lui Ştefan Firică, investigarea autenticismului românesc interbelic în contextul gândirii europene: literară, filosofică, antropologică, etică, psihologică, religioasă. Este de subliniat și de salutat faptul că integrarea comparativă şi contrastivă a autenticismului românesc în ansamblul gândirii europene, făcută până acum nesistematic şi fără amploare, nu creşte și nu scade meritele acestui fenomen; și nici nu reprezintă o diversiune de logică prin care să-i fie scuzate erorile, extremismele etc., după principiul: au mai fost şi la alţii… Prin integrarea lui pe orizontală, autorul aduce o contribuție de prim ordin la explicarea și înțelegerea corectă – epistemologic și, deopotrivă, deontologic – a fenomenului românesc.” Nicolae MECU   ”Cred că nu exagerez afirmând că această lucrare despre autenticitate în interbelic este o performanţă de excepţie. Aş nota, printre altele, disponibilitatea autorului de a deschide orizontul investigaţiei dincolo de graniţele imanentismului. O atare deschidere se dovedeşte salutară în cazul subiectului abordat. Căci, atât în România, cât şi în restul Europei, „autenticitatea” (împreună cu termenii constelaţi ei: sinceritate, spontaneitate, experienţă, trăire, spiritualitate etc.) devine o porte-parole a ardentelor dileme sociale, politice, etice, existenţiale care străbat această perioadă atât de învolburată. Consistentă, cu o remarcabilă densitate de informaţie, cu o eleganţă a limpezimii demnă de salutat, cartea lui Ştefan Firică pornește pe un drum dificil şi ajunge cu brio la punctul de sosire.” Liviu PAPADIMA   Anastasia Gavrilovici (n. 1995) a absolvit Facultatea de Litere a Universității din București și cursurile de masterat ale Centrului de Excelență în Studiul Imaginii. A fost redactor al revistelor „Alecart” și „Zona nouă”, iar din 2016 face parte din redacția „Poesis internațional”. A publicat poezie, cronică literară și eseu și a tradus cărți din engleză și spaniolă (Kurt Vonnegut, Ernesto Cardenal). Cartea sa de debut, ”Industria liniștirii adulților”, apărută la Casa de Editură Max Blecher a câștigat Premiul ”Tânărul poet al anului 2019”, la Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2019, precum și a Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opus Primum pe anul 2019.   ”Formată în atmosfera de acum faimosului „grup de la Suceava“, coordonat de profesorul Gheorghe Cîrstian, laureată încă din timpul liceului a unor concursuri și festivaluri de poezie, Anastasia Gavrilovici și-a amînat destul de mult debutul editorial, preferînd probabil să-și descopere, cu răbdare și perseverență, propriul teritoriu poetic și vocea „de unică folosință“. Nu e așadar de mirare că volumul său de debut, Industria liniștirii adulților (Casa de Editură Max Blecher, 2019) este unul matur, aparținând unei poete care își cunoaște mijloacele de expresie și știe și cum să le întrebuințeze. De altfel cartea a primit Premiul Național „Mihai Eminescu“ – secția debut și s-a bucurat de o bună primire, deși n-au lipsit nici cârcotașii ce i-au reproșat pe rețelele de socializare niște violențe de limbaj, care de altfel trebuie căutate cu lumînarea, căci poeta nu se încadrează în categoria  autoarelor „rele de gură“, iar criticii cu pricina au dovedit doar că nu sînt la curent cu producția poetică a ultimelor decenii. În comparația cu lirica altora (autori și autoare) cea a Anastasiei Gavrilovici e aproape feciorelnică. Poezia ei are uneori accente de revoltă, dar e departe și de discursul „mînios“ al promoției fracturiste și de manifestele zgomotoase ale feministelor.” Octavian Soviany, Observator cultural, nr. 1013, 2020     Florin Iaru (Râpă) s-a născut la 24 mai 1954, în București și este unul dintre cei mai cunoscuţi poeţi ai generaţiei optzeciste.. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București, în 1978. Profesor la Galați și la Bulbucata, până în 1982, a devenit redactor al Editurii Cartea Românească în anul 1990, iar în perioada 1991-1992 a fost redactor la publicația „Cotidianul”. Scriitorul Florin Iaru își face debutul literar în anul 1962, prin publicarea unor versuri în revista „Luminița”. Devine membru al Cenaclului de luni din anul 1970, sub conducerea lui Nicolae Manolescu. În anul 1981, volumul său „Cîntece de trecut strada” se bucură de succes editorial, iar în 1982 contribuie la scrierea volumului „Aer cu diamante”, alături de Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei şi Ion Stratan. A fost vicepreşedintele Uniunii Scriitorilor în perioada 1995-1996. A realizat şi a prezentat emisiuni de cultură la postul naţional de televiziune şi la TVR Cultural. Face parte din echipa redacţională a săptămînalului Caţavencii. Alte volume: La cea mai înaltă ficţiune (Cartea Românească, 1984), Înnebunesc şi-mi pare rău(Cartea Românească, 1990), Poeme alese (Aula, 2002), Tescani 40238 (volum colectiv, Image, 2000), Poveşti erotice româneşti (volum colectiv, Trei, 2007), Prima mea beţie(volum colectiv, ART, 2009), Povestiri cu final schimbat (ART, 2013). La Editura Polirom a mai publicat Fraier de Bucureşti (2011, 2015) şi o povestire în volumul colectiv Scriitori la poliţie (2016), iar în 2017 volumul ”Sânii verzi”. Poemele sale au fost incluse în antologii din Germania, Italia, Anglia, Franţa, Spania, Statele Unite, Rusia etc. În 2019, a publicat volumul de poezie ”Jos realitatea!”, Editura Paralela 45.   „Poemele lui Florin Iaru produc un efect straniu: sînt tonice, deși cultivă proiecții ale dezumanizării, ale degradării, ale dezintegrării (Jumătate, Săbiuța, Visătoarea), sînt ludice, chiar și atunci cînd mesajul lor e alarmant. Două sînt, după cum a observat Cosmin Ciotloș, temele celor mai multe poeme din carte: erosul și moartea. Ambele, experiențe‑li­mită. Texte precum Dusîntors, Dansatorii sau Frumoasa fără corp sînt splendide poeme de dragoste, altele precum Despărțire, Tovarășa zilei, Contemporanul atacă, fie direct, abraziv, fie ironic, tema morții. Între ele, se insinuează discret cînd silueta orgolioasă, monomaniacă a poetului („Universul deschide peste capul lui o pîlnie de stele./ – Dă-mi voie să exist odată cu tine, geniule!/ Dar poetul trage îndîrjit carul liric la deal/ și nu vrea să audă nimic.“), cînd, cel mai adesea, vocea lui, care retează solemnitatea și blurează tot ceea ce riscă să se închege sub formă clară, cuminte, comme il faut. …În orice caz, îl recunoaștem imediat pe vechiul Florin Iaru, poetul capabil să creeze asonanțe captivante și ritmuri rock; în felul acesta, poezia sa transmite adrenalină.“ Bogdan Crețu   „Așa și cu Florin Iaru: arealul lui tematic e, din 1981 încoace, invariabil. Îl animă răsturnările de situație ale scenariilor amoroase, îl obsedează figurile disimulate ale morții și pune pe jar conformismul limbajului, pe care-l accidentează sprințar ori de cîte ori are ocazia. Astfel încît, de la „trine-ai venit, nașule“ din anii debutului la „abajurîmprejur“ și „sexerțiune“ de azi, Iaru a ajuns să-și construiască un dicționar alternativ de termeni numai ai lui și, ceea ce e și mai important, o combinatorică inimitabilă și o sintaxă pe măsură.“ Cosmin Ciotloș   Ioana Nicolaie s-a născut în Sângeorz-Băi, judeţul Bistriţa-Năsăud. A publicat mai multe volume de versuri (Poză retuşată, Nordul, Credinţa, Cenotaf, Autoimun – desemnat de către USR ”Cartea Anului”  2013), antologia Lomografii, patru romane (Cerul din burtă, O pasăre pe sîrmă, Pelinul negru –finalist la opt cele mai importante premii literare, câștigător al Premiului pentru proză decernat în 2017 de Revista Ateneu; desemnat Cartea Anului în 2018 de către ”Cititorul știe mai bine” – și Cartea Reghinei, câștigătoare a Premiului Radio Romania Cultural pentru Proză 2020 și a Premiului Național pentru Proză Iași) și literatură pentru copii (Aventurile lui Arik, Arik și mercenarii, Ferbonia, Vertijia, Călătoria lui Medilo, Spionul KME și, sub pseudonimul Robert Ersten, Cum am supraviețuit clasei a VIII-a). A fost nominalizată la premii naționale și internaționale, cel mai important fiind Eastern European Literature Award. Volumul Nordul a apărut în germană, în 2008, Cerul din burtă a fost publicat în suedeză  (2013), în bulgară (2014) și în germană (2018), iar O pasăre pe sârmă s-a tradus în sârbă. Autoimun a apărut în bulgară în 2016. A fost inclusă în douăzeci și patru de volume colective românești (Ferestre 98, 40238 Tescani, Cartea cu bunici, Intelectuali la cratiță, Cartea simțurilor, Bucureștiul meu, Scriitori la poliție etc.) și în numeroase reviste și antologii străine (Poésie 2003: Roumanie, territoire d’Orphée, New European Poets,  An Anthology of Contemporary Romanian Poetry etc.). Invitată pentru lecturi și conferințe la numeroase festivaluri naționale și internaționale de literatură. Selecţii din versurile autoarei au apărut în Franţa, Anglia, Germania, Austria, Mexic, Canada, Suedia, Polonia, SUA şi Bulgaria. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România și a PEN România.   ”Cartea Reghinei” de Ioana Nicolaie Reghina este un Iov feminin, dintr-un spațiu nord-transilvan, în care miraculosul se insinuează în ordinea comună, iar istoria recentă sugrumă destinele oamenilor. Este mama a doisprezece copii cu care alcătuiește împreună ”un trup de o mie de kilograme”, plămădit din puține bucurii și insuportabilă suferință. Până la urmă, Reghina este mama universală. Miza cărții Ioanei Nicolaie este să scoată la lumină, prin incursul faulknerian în interiorul unei minți care amestecă timpurile și emoțiile, o viață, un destin, o urmă pe care umanitatea personajelor ei o lasă (sau nu) în lume. Cartea nu se citește cu sufletul ușor, ci cu sufletul la gură. Narațiunea e densă, stratificată în episoade ce construiesc o viziune ”etnografică” a marilor evenimente din viață (în definitiv, suntem în spațiul lui Rebreanu): o șezătoare, un pețit, o nuntă, prima noapte de dragoste, uluirea, durerea, rușinea, frica, prima bătaie primită de la soț, primul copil, următorii până la doisprezece. Viața unei femei, așa cum a fost ea. Cititorul va întâlni cu emoție, de-a lungul romanului, diverse feluri de a-nțelege realitatea: orășelul Văralia, unde se petrec întâmplările din carte, are ceva din familiarul satului Prislop, din magia ținutului Macondo și din dramatismul vieții oamenilor în comitatul Yoknapatawpha, rămânând totuși un spațiu unic, nemaiîntâlnit, descris de autoare cu o iubire nesfârșită.   Tania Radu: ”Orice am face, acest roman făcut din carne și sânge se recită, nu se citește. Pagini de o mare frumusețe transmit că splendoarea suferinței stă în iertare și în rânduială.”   Marius Chivu: ” Lamento existenţial de gen („unde-i frumuseţea mea, cînd au prins să mi se stingă ochii? unde s-a fărîmat tinereţea?“), poem dramatic cu caracter etnografic, prin descrierea riturilor de trecere sau a celor gospodăreşti domestice, atins uneori de realismul magic popular, naraţiune densă, stratificată şi impecabilă în stilistica fluxului conştiinţei în lexic regional şi cu imaginar popular, Cartea Reghinei este cel mai bun roman de pînă acum al Ioanei Nicolaie.”   COSMIN PERȚA (n. 1982, Maramureș)  este un eseist, poet și prozator român. A absolvit Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Și-a continuat studiile în literatură la Universitatea din București, cu un master în literatura contemporană, obținând titlul de doctor cu o lucrare referitoare la literatura fantastică europeană. A publicat volume de eseuri, romane, povestiri și poezie. În 2012 a obținut premiul Tânărul prozator al anului. Fragmente din opera sa poetică au fost traduse în 11 limbi, iar cel mai recent roman al său este în curs de traducere integrală în patru țări. În prezent este lector de literatură la Universitatea Hyperion din București.   „Distopia lui Perța nu e despre o lume alternativă, e despre lumea noastră. Există, în această carte, mai mult decît oriunde în scrisul autorului, o obsesie a cruzimii, descrisă în ipostaza ei liminală. (…) Arșița e o carte despre sfîrșitul lumii. Lumea se va îneca în propriul rău, în propria oroare. Ultima scenă nu lasă loc interpretării: odată cu dispariția subită a armatei, răul nu se lasă izgonit. Ceața aceea violetă e toxică, oamenii descoperă că există „noi feluri de moarte“. În munți, unde plecase într-un simulacru de căutare a mamei copiilor, Teofil descoperă liniștea și împăcarea. Totul e ambalat într-o lumină curată, „o lumină care semăna cu ce își imaginase el că va fi cînd urma să apară Iisus pe nori pentru a aduce lumii judecata de apoi“. (…) Cosmin Perța a îndrăznit mult în Arșița și a reușit destule. Dens, poetic, crud, matur stilistic, romanul e unul care atacă, într-o manieră parabolică, teme mari. Atît de mari că nu prea mai sînt frecventate.” Bogdan Crețu, Masacrul inocenților, Observator cultural     MIRUNA RUNCAN este scriitoare și critic de teatru, profesor la Facultatea de Teatru şi Televiziune a Universității Babeș-Bolyai. Este membru al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru și al Federației Internaționale a Cercetătorilor Teatrali. De aceeași autoare: Odaia de asediu (Dacia, 1983), Hermandria (Cartea Românească, 1986), Introducere în Etica şi legislaţia presei (ALL, 1997), A patra putere. Legislaţie şi etică pentru jurnalişti (Dacia, 2001), Modelul Teatral Românesc (Unitext, 2001), Teatralizarea şi Reteatralizarea în Romania. 1920-1960 (Eikon, 2003), Pentru o semiotică a spectacolului teatral (Dacia, 2005), Fotoliul scepticului spectator (Unitext, 2007), Habarnam în orașul teatrului. Universul spectacolelor lui Alexandru Dabija (Limes, 2010), Bunjee-Jumping (Limes, 2010), Actori care ard fără rest (Cheiron/Fundația Camil Petrescu, 2011), Signore misterioso. O anatomie a spectatorului (Unitext, 2011), Critica de teatru: Încotro? (Presa Universitară Clujeană, 2015), Odeon 70 (OscarPrint, 2016), Club 70. Retro (Cartea Românească, 2017).   ”Teatru în diorame. Discursul criticii teatrale în comunism. Fluctuantul dezgheț 1956-1964”, de  Miruna Runcan, Editura Tracus Arte, 2019 ”În mod paradoxal, studiile de istorie a artelor performative nu par să se fi aplecat decât foarte rar asupra felului în care s-au dezvoltat discursurile critice; și asta în pofida faptului că materia de bază care servește istoriografilor dedicați artelor (din ce în ce mai puțini în mediul academic în care-mi desfășor eu activitatea) este reprezentată de discursurile critice: editoriale, eseuri, cronici, anchete, reportaje și interviuri dintr-o epocă sau alta. Foarte puțini cercetători par să-și fi pus întrebări serioase despre relația dintre creație (artistică, teatrală…) și discursurile critice menite s-o reprezinte și s-o evalueze. […] Discursurile criticii nu sunt dependente doar de esteticile (hegemonice sau emergente) și de modurile de producție teatrală ale spațiului și vremii în care au fost scrise, ci și, mai-nainte de toate, de peisajul ideilor politice dominante, de relațiile de putere în raport cu care sunt emise judecățile de valoare. Din acest punct de vedere, discursul critic, chiar și atunci când nu e (sau nu dorește să fie) în sine unul normativ, își deconspiră, voluntar sau nu, rădăcinile axiologice, ideologice, în paralel cu referințele estetice care stau la vedere, în scheletul și carnea argumentației critice.” Miruna Runcan     *** Juriul Premiilor AgențiadeCarte.ro pentru anul editorial 2019   Gabriela Toma (n. 1981) a debutat cu volumul Cântecul geamănului (Editura Humanitas, 2009). Din 2006 a călătorit și a explorat numeroase culturi din Europa și din America Latină. Spațiul cultural care a avut cel mai mare impact asupra sa a fost Mexicul, pe care l-a vizitat de trei ori și unde speră să se întoarcă. Aici, a realizat interviuri și a participat la ceremoniile prehispanice de cultură nahua din Mexicul actual. Este pasionată de educația non-formală, dialog intercultural și storytelling. În prezent, coordonează proiecte interculturale și de educație muzeală la MNLR, printre care Festivalul cultural latino-american și Atelierele Thomasinei. Lecturi publice: Cenaclul Euridice, Institutul Blecher, Noche Bohemia și Librăria La Ruenca de Gandhi (Xalapa, Veracruz), Primer Encuentro International de Mujeres Poetas en la Cuenca de Papaloapan (Tuxtepec, Mexic).   Dan Mircea Cipariu (născut la 7 septembrie 1972, București), licențiat al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale. A debutat în presa literară în 1988 (SLAST), iar editorial, în 1999, cu volumul Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara (editura Libra). În 2007, volumul său de poeme Tsunami (editura Brumar), 2006, a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. În 2008, a inițiat și coordonat proiectul ”Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent, proiectul „Maratonul de poezie și jazz”. Între, 2011 și 2019, de Ziua Culturii Naționale, a inițiat și coordonat proiectul „Gala Tinerilor Scriitori/ Cartea de poezie a anului”. Este fondatorul și președintele asociației Euro Culturart, ce deține o galerie dedicată tinerilor artiști vizuali din Europa – „Atelier 030202”, coordonată de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Este editorul www.agențiadecarte.ro, spațiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte și artă. Este președintele Opera Scrisă.Ro, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul său singurătatea vine pe facebook, publicat în anul 2012 la Editura Tracus Arte din București, este considerat de editorul Cosmin Perța „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 și nu numai”. În prezent, finalizează tema doctorală de cercetare „Tipare ale imaginii poetice”, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București.   Robert Şerban (1970) este scriitor și jurnalist. Președintele Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara, redactor al revistei Orizont, publicist-comentator al revistei Banatul Azi și realizatorul emisiunii culturale de televiziune „Piper pe limbă” (TVR Timișoara și TVR 3). Cărți publicate: Fireşte că exagerez (ed. Excelsior, poezie, 1994, Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din România), Odyssex (ed. Marineasa, poezie, 1996), Piper pe limbă (ed. Brumar, interviuri, 1999, Premiul Filialei Timişoara a USR), Pe urmele marelui fluviu (ed. Fundaţiei Pro, coautor, poezie şi proză, 2002), Timişoara în trei prieteni (Brumar, coautor, împreună cu Dan Mircea Cipariu şi Mihai Zgondoiu, poezie, 2003, Premiul Poesis), A cincea roată (ed. Humanitas, interviuri, 2004, Premiul filialei din Timişoara a USR), Barzaconii / Anus dazumal (ed. Hartmann, proză, 2005), Cinema la mine-acasă (ed. Cartea Românească, poezie, 2006, Premiul Observator cultural, Premiul Filialei Timişoara a USR; ediţia a II-a, ed. Tracus Arte, 2019), Athénée  Palace Hotel (Brumar, teatru, coautor, împreună cu Alexander Hausvater, 2007), Ochiul cu streaşină (ed. Tritonic, publicistică, 2007), O căruţă încărcată cu nimic/ Ein karren beladen mit nichts (Brumar, poezie, coautor, împreună cu Ioan Es. Pop şi Peter Sragher, 2008),  Moartea parafină (Cartea Românească, poezie, 2010, Premiul Luceafărul de dimineaţă, Premiul Filialei Timişoara a USR), Naraţiunea de a fi. Robert Şerban în dialog cu Şerban Foarţă (Humanitas, 2013), Gura păcătosului. Dialog cu Valeriu Armeanu (Brumar, 2014), Timișoara. [20] Artiști ai Generației ’80 (Fundația Interart Triade, critică de artă, 2015), Puțin sub linie (Cartea Românească, poezie, 2015, Premiul pentru poezie al Radio România Cultural, Premiul Ateneu, Premiul Filialei Timișoara a USR), Livius Ciocârlie. Uneori îmi vine să râd. Dialoguri de Robert Șerban (Brumar, 2015), La Tolce Vita. Robert Șerban în dialog cu Marcel Tolcea, (ed. Universităţii de Vest, 2016), Vorbesc în gând, cu voce tare. Dialog de un cristian (ed. Casa de Pariuri Literare, 2016), Ascuns în transprență (ed. Polirom, poezie, împreună cu Pavel Vereș – digital art, 2017), Prozator din silă. Viorel Marineasa în dialog cu Robert Șerban (Casa de Pariuri Literare, 2017), Tata, eu glumesc serios! – Tudor Șerban la vorbă cu Robert Șerban (Polirom, 2018), Cele patru aripi ale bunicii (ed. Cartier, 2018), Tehnici de camuflaj (Tracus Arte, poezie, 2018, Premiul pentru poezie agenţiadecarte.ro). Cărți de poezie publicate în străinătate: Heimkino, bei mir (Pop Verlag, Germania, 2009), Биоскоп у мојој куђи/ Cinema la mine-acasă (ed. Meridijani, Serbia, 2010), Illatos koporsó (ed. L’Harmattan, Ungaria, 2012), Feintod (Pop Verlag, Germania, 2018),  Nah an der Gürtellinie (Pop Verlag, 2018), Ein plötzlich erlöster Glücksritter (Pop Verlag, 2018), Azbest (ed. Agora, Serbia, 2019). În 2015, a publicat, în limba franceză, La mort parafinne (Vinea Editions, ediţia a II-a, 2019). Număr de vizualizări :450http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/j11evEOhjTU?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

PREMIERĂ. România, cu zece artiști pe scena de artă vizuală din Pra... Posted: 02 Sep 2020 08:27 AM PDT O expoziție de grup va arăta lumii lucrări realizate de artiști români în ultimele luni de distanțare socială, la Galeria lítost, în perioada 5 septembrie – 16 octombrie 2020. Evenimentul se va defășura cu ocazia ”SUMO Praga – The Odd Year 2020”, o inițiativă de cooperare între galeriile de artă, prin care zece galerii internaționale de artă contemporană sunt invitate să expună artiști în Praga, găzduite de galerii locale. Astfel, Galeria Anca Poterașu urcă pe scena scena internațională de artă vizuală din Praga opere semnate de Aurora Király, Olivia Mihălțianu, Alexandru Solomon, Megan Dominescu, Adelina Ivan, Dragoș Bădiță, Irina Botea Bucan, Iulian Bisericaru, Matei Bejenaru și Sebastian Hosu. Cei zece invitați prezentați de galeria bucureșteană sunt primii artiști români ce expun sub modelul Friend of a Friend, în cadrul ediției 2020 a SUMO Praga, organizat de Alianța Galeriilor de Artă Contemporană Cehă. Participarea lor este susținută de Institutul Cultural Român din Praga.   Titlul expoziției are în limba engleză un dublu înțeles, The Odd Year [Anul ciudat / Anul cu număr par, 2020], lucrările exprimând un jurnal de pandemie prin explorări artistice recente, cu abordarea unor teme precum izolarea și raportarea la limitările impuse de propriul corp, prin fotografie, pictură, artă textilă și video. Operele reflectă atât impulsul de a găsi refugiu în atelierele de lucru, cât și relaționarea continuă a artiștilor la lumea înconjurătoare și contexte ce par din ce în ce mai absurde.   Friend of a Friend (FOAF) este modelul de evenimente lansat în Varșovia în 2018 prin care galerii prietene internaționale sunt invitate de galerii locale să expună în spațiile lor. Alianța Galeriilor de Artă Contemporană Cehă (ACCAG) lansează anul acesta cea de-a treia ediție de astfel de evenimente în Praga sub titlul SUMO – The Odd Year, urmărind dezvoltarea relațiilor dintre galeriile de artă internaționale și realizarea schimbului social și cultural dintre profesioniștii din mediul cultural: artiști, curatori, critici de artă și colecționari. Evenimentul este susținut de Grantul pentru artă și cultură acordat de primăria orașului Praga și Ministerul Culturii din Republica Cehă. // anunță ICR.   Explicație foto: Aurora Király, Soft Drawings: Subconscious Narratives, Days Passing By, 2020, felt, cotton, mesh, 49 x 60 cm             Număr de vizualizări :34http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/AmPUJAyUjrk?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

HISTORY difuzează în exclusivitate ultimele 3 sezoane Top Gear, cu ... Posted: 02 Sep 2020 08:24 AM PDT HISTORY® difuzează, în premieră și în exclusivitate în România, din 3 septembrie 2020, în fiecare joi, de la ora 21:00, ultimele sezoane ale emisiunii Top Gear, găzduite de trio-ul renumit, format din Jeremy Clarkson, Richard Hammond și James May și completat de legendarul ‘The Stig’. Din Noua Zeelandă, până în Spania, din Ucraina până în Abu Dhabi sau din Sankt Petersburg până în Canada, fiecare din cele 3 serii difuzate de HISTORY România vor oferi telespectatorilor aventuri care fac înconjurul lumii, test drive-uri memorabile pentru toți pasionații de „motoare”, toate completate de umorul englezesc al legendarilor Jeremy Clarkson, Richard Hammond și James May. Sezonul 20 va oferi o mulțime de aventuri, printre care și o cursă între o mașină și un iaht pe coasta Noii Zeelande, o călătorie în Scoția care își propune să găsească cel mai rapid taxi din lume și un experiment prin care cei 3 vor încerca să construiască o mașină care se poate transforma într-un hovercraft. În sezonul 21, Jeremy, Richard și James retrăiesc zilele de glorie ale anilor ‘80 în trei hatchback-uri clasice și conduc în premieră, de-a lungul unei țări care a fost închisă pentru vestici în ultimii 40 de ani: Birmania (actualmente Myanmar), oferind o călătorie unică telespectatorilor. Iar în sezonul 22, Jeremy Clarkson, Richard Hammond și James May pot fi urmăriți într-o călătorie de peste 2500 de km prin Patagonia până în cel mai sudic oraș din lume, dar și într-o întrecere  în Sankt Petersburg, încercând să construiască ambulanțe mai bune. Cele 3 serii continuă să prezinte mașini inovatoare, hybrid, unicat sau care au format istoria industriei automobilelor, precum: Alfa 8c Disco Volante, Porche 918,  RenaultSport Clio 200, Peugeot 208 GTI, Ford Fiesta ST, BMW M6 Gran Coupé, Bentley Continental GT v8 sau Nissan GT-R. De asemenea, fiecare serie găzduiește și invitați celebri în test-drive-uri devenite emblematice în televiziune, precum: Ed Sheeran, Steven Tyler, Tom Hiddleston, Benedict Cumberbatch sau Hugh Jackman. Trailerul oficial al show-ului TOP GEAR poate fi urmărit aici. Despre HISTORY®  HISTORY® este unul dintre cele mai cunoscute și îndrăgite branduri TV internaționale. HISTORY® reprezintă o sursă de divertisment și informare pentru milioane de oameni de pe tot globul prin poveștile inspiraționale, uneori extravagante ale unor personaje extraordinare din viața reală ale căror experiențe sunt adesea mult mai spectaculoase decât ficțiunea. HISTORY® provoacă și duce mai departe noțiunea tradițională de „istorie”, oferind spectatorilor o perspectivă alternativă. Gama variată de emisiuni difuzate dezvăluie modul în care poveștile umane sunt modelate de fapte fascinante și adesea surprinzătoare.HISTORY® a fost lansată în 1995 și ajunge la peste 300 de milioane de locuințe din întreaga lume, în peste 150 de teritorii, fiind tradusă în 37 de limbi. HISTORY® reprezintă principalul canal din portofoliul A + E Networks.Televiziunea HISTORY® este disponibilă în România din octombrie 2008 pe toate platformele majore de cablu IPTV și DTH din țară, inclusiv: Akta-DCS, Digi, Orange TV , Telekom și UPC Vodafone. Pentru mai multe detalii, puteţi accesa site-ul oficial HISTORY România, pagina de Facebook HISTORY România sau canalul local de YouTube.   Număr de vizualizări :34http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/-1TIw5ZDuD4?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Nolwenn Guiziou și Ana Agopian, traineri ai LIM | LESS IS MORE Posted: 02 Sep 2020 07:37 AM PDT Prima ediție a rezidenței LIM | Less is More –creative pre-writing din România se va desfășura în perioada 18 – 23 octombrie 2020 și le va avea ca traineri pe Nolwenn Guiziou (consultant de scenarii, Franța) și Ana Agopian (scenarist, România). LIM|Less is More: Creative Pre-writing se adresează tuturor cineaștilor români aflați la primul sau al doilea lung metraj sau a căror filmografie cuprinde unul sau mai multe scurt metraje, cât și artiștilor din alte domenii, scriitorilor sau jurnaliștilor pasionați de dezvoltarea și scrierea unui scenariu. Faza de alegere a subiectului este una vitală. Astfel, rezidența de creație LIM|Less is More: Creative Pre-writing își propune să ofere un cadru necesar pentru testarea ideilor, la finalul celor 5 zile de lucru intensiv, participanții având 3 idei structurate, clare și solide pentru un viitor film, realizabil în limitările unui buget foarte mic. Workshop-ul va fi susținut în limba engleză. Locul în care se va desfășura (într-o locație izolată, mergând pe tipicul workshop-urilor LIM, care sunt organizate în zone și spații cât mai rupte  de agitația urbană) urmează să fie stabilit, în funcție de evoluția situației actuale din România în raport cu Pandemia COVID-19, care poate duce și la implementarea workshop-ului în varianta online. Cei 12 participanți, selectați în urma înscrierilor, vor lucra alături de două specialiste în domeniu, care vor aplica metodologia atent studiată a profesioniștilor de la Le Groupe Ouest (scenariști și consultanți) – inițiatorii acestui tip de workshop, unic în Europa.  Tehnicile de “pre-writing” folosite de trainerii rezidenței își propun să îi sprijine pe participanți în procesul inițial de cercetare, explorare și generare de noi idei, oferind posibilitatea unei explorări infinite de baze de pornire pentru un proiect de film de lung metraj.  LIM|Less is More: Creative Pre-writing oferă o experiență rară, prin modul unic de abordare al începutului unui proces de dezvoltare de scenarii de lung metraj. Prin teorie și exerciții practice, rezidența îi ajută pe participanți să își întărească ideile și direcțiile de interes legate de posibilul subiect ales pentru viitorul film. Născută în 1977, în Bretania, cu un Master în Modern French and English Litterature (Universitatea Western Brittany, Brest, și Universitatea Wales, Swansea), Nolwenn Guiziou a studiat, de asemenea, și scenografia și construcția de decor la Larkin Art School (Dublin). In 2004, în Dublin, a pus bazele companiei de teatru de stradă The Pirate Puppet Company, alături de care a călătorit într-o lungă serie de turnee în Irlanda, Anglia, Spania sau Portugalia. In 2018 a scris și a regizat propriul serial de televiziune, An Dorioù, un proiect care utilizează tehnica stop motion. A realizat un scurt metraj folosind tehnica stereoscopică 3D, TxanTxangorri, creat cu actori și marionete, iar în prezent dezvoltă Birds of a feather, un film de lung metraj în aceeași tehnică. A început colaborarea cu Le Groupe Ouest în 2014 și, datorită experienței sale variate în materiate de arte creative și performative, Nolwenn este unul dintre consultanții LGO concentrați și dedicați, în special, workshop-urilor de pre-writing, implementate cu succes în multe țări din Europa. Ana Agopian a absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică din București (UNATC) și European College of Liberal Arts (ECLA), Berlin. Din 2018 este Doctor în Filologie în cadrul Universității București. Ana a semnat, alături de Iulia Rugină și Oana Răsuceanu, mai multe scenarii de scurt și mediu metraj (printre care Bună Cristina! Pa Cristina!, Captivi de Crăciun, Să mori de dragoste rănită, Skugos) și trei lung metraje – Love Building (2013), Alt Love Building (2014) și Breaking News (2017). Cel mai recent lung metraj semnat de Ana, Breaking News, a avut premiera la Festivalul Internațional de Film Karlovy Vary (Competiție Oficială)  și a fost recompensat cu o Mențiune Specială a Juriului pentru actrița Voica Oltean. Scurtmetrajul E.T a fost aici reprezintă debutul ei în regia de film. În calitate de scenarist a colaborat, de asemenea, cu Media Pro Pictures și HBO România. În prezent susține cursuri și workshop-uri de scenaristică (pentru amatori și profesioniști deopotrivă), iar din 2009 predă scenaristică în cadrul UNATC, în prezent fiind lector universitar. Cei interesați să aplice la prima ediție a rezidenței LIM|Less is More: Creative Pre-writing trebuie să trimită următorul set de materiale:  Scrisoare de intenție (1 pagină, în limba engleză) Descrierea unui potential subiect / premisă pentru un film de lung metraj cu buget limitat (1 pagină, în limba engleză) CV  sau Biografie Link către minim 1 film reprezentativ (scurt sau lung metraj) sau un scenariu de scurt sau lung metraj Materialele vor fi trimise pe adresa de email [e-mail], până la data de 20 septembrie 2020.  LIM|Less is More: Creative Pre-writing este co-finanțat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN). Susținut de Creative Europe – Programul MEDIA al Uniunii Europene, LIM|Less is More: Creative Pre-writing este inițiat de Le Groupe Ouest (Franța) și dezvoltat alături de Asociația Culturală Control N (România) și Festivalul Internațional de Film Transilvania – TIFF (România) prin platforma unlimited.tiff.ro. *Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finațării. Mai multe detalii despre acest proiect și alte proiecte ale Asociației Culturale Control N pot fi aflate la numărul de telefon [phone] sau pe site-urile și paginile de Facebook ale organizatorilor. www.controln.ro http://www.groupeouestdeveloppement.com/ https://lim-lessismore.eu/   https://www.facebook.com/pg/controlN  // anunță Asociația Culturală Control N.