Newsletter Agentia de carte - 24 iulie 2022

[altmariusbook]

“Ce rămîne din romanele scrise în obsedantul deceniu?” plus 1 more

---

Ce rămîne din romanele scrise în obsedantul deceniu? Posted: 23 Jul 2022 01:44 AM PDT Cristian TEODORESCU Adevărurile spuse doar pe jumătate pot fi mai periculoase decît minciunile. Iar cînd alături de adevăruri ciuntite se răsfață minciuni oficiale rezultatul e catastrofal. Asta face de necitit azi cea mai mare parte a producției de romane despre România anilor cincizeci, de la profund falsul roman propagandistic Mitrea Cocor al lui Mihail Sadoveanu, la cele mai multe dintre romanele cu dezvăluiri despre „obsedantul deceniu”. Viciul fundamental al acestor cărți e că de fapt ignoră ansamblul tragic al evenimentelor din România, că aruncă vina pentru cele întîmplate pe Uniunea Sovietică, ca și cum liderii locali n-ar fi contribuit cu nimic la regimul de teroare din România acelor ani. Mai mult chiar, în prezentarea situației din țară de atunci, istoria e falsificată fără jenă, iar reprezentații claselor sociale care au avut cel mai mult de suferit de pe urma totalitarismului comunist, burghezia, proprietarii de pămînt care se opuneau colectivizării, militarii care au refuzat să pactizeze cu noul regim sînt caricatural portretizați, din perspectiva „luptei de clasă”. Așa se face că tragicul experiment social al canalului Dunăre-Marea Neagră a apărut ca o mare victorie în romane ca Drum fără pulbere de Petru Dumitriu, iar rezistența anticomunistă din munți a fost înfierată oribil în Lupii, romanul de tinerețe al lui Constantin Țoiu sau în Scrinul negru de G. Călinescu, în care protagonistul rezistenței în munți e un colonel Gavrilcea, criminal de război și fratele tenebrosului legionar Gavrilcea căruia îi împărtășește opiniile politice. În Scrinul negru așa-zișii exploatatori sînt caricaturizați în numele luptei de clasă, iar sărăcia la care au fost condamnați și care-i face să-și vîndă și lucrurile din casă pentru a putea supraviețui e prezentată într-o lumină burlescă, de un cinism fără limite. Involuntar caricaturală e metamorfozarea ideologică a protagonistului, arhitectul Ioanide, al cărui cicerone într-ale materialismului dialectic e muncitorul-activist Dragavei, cel ce se mută într-o vilă „abandonată” de exploatatori cu tot cu mobilier și cu serviciul de masă complet, încît în pofida luptei de clasă se bucură fără probleme de conștiință de luxul burgheziei.   Setea, romanul colectivizării scris de Titus Popovici, elogiat și premiat la vremea sa, e un exemplu clasic de proză propagandistică mincinoasă în care sutele de mii de tragedii provocate de colectivizarea forțată sînt trecute sub tăcere, pentru a fi eroizați în schimb țăranii „conștienți”, cum li se zicea, care au trecut de partea regimului. În Facerea lumii de Eugen Barbu, roman care abundă în falsuri de tot felul, un exemplu între altele de mistificare a istoriei e episodul uciderii cailor de la hipodrom, atribuit unui „burghez reacționar”, un anume Manicatide. De altfel, Eugen Barbu falsifică gros și frenetic istoria și în alte romane ale sale – Șoseaua Nordului, Incognito – care astăzi sînt de necitit. Chiar și în Groapa, romanul său „curajos”, Barbu introduce un capitol al luptei de clasă, cu greva tramvaiștilor de la STB, căznit scris și ultragiind nerușinat adevărul istoric. Ce mai rămîne azi din această literatură a falsificării adevărului în care romancierul s-a transformat în propagandist al totalitarismului? Pagini bine scrise, capitole neatinse de ulcerațiile mistificării care se pierd însă printre celelalte care minează iremediabil întregul. Observația e valabilă și pentru romanele „curajoase” despre obsedantul deceniu în care dezvăluirile ororilor din acea perioadă, alternează cu „concesiile” făcute regimului, care trag spre maculatură și insulele de curaj ale autorilor. Cristian TEODORESCU Număr de vizualizări :106

Școala de vară a Academiei Române – ediția I Posted: 22 Jul 2022 09:21 AM PDT Academia Română organizează, în perioada 1-5 august 2022, prima ediție a Școlii de vară, cu tema „Sub semnul istoriei“, dedicată elevilor care vor primi în anul școlar 2022-2023 bursă de merit din partea Academiei Române. Prima ediție a Școlii de vară, coordonată de prof. univ. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române, va avea loc la Centrul de Dezvoltare Durabilă Țara Hațegului-Retezat, din localitatea General Berthelot, județul Hunedoara, entitate ce aparține Academiei Române. Pe parcursul celor 5 zile de conferințe și excursii tematice, cei 10 elevi participanți, câștigători ai burselor Academiei Române, au posibilitatea de a investiga repere istorice ale spațiului transilvan și de a explora identități culturale, definite deopotrivă de surse istorice și de legende locale. Programul Școlii de vară cuprinde vizite la Complexul arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa și Complexul de la Sarmizegetusa Regia, la Castelul Huniazilor din Hunedoara și în Cetatea Devei, la Cetatea Mălăiești, la Peștera Bolii din Petroșani, precum și la Biserica Densuș și la Mănăstirea Prislop. Elevii vor vizita, de asemenea, Rezervația de zimbri și Centrul de știință și artă din Hațeg. „Academia Română este un loc al excelenței, demonstrată deja de realizările membrilor ei dar și de cele ale cercetătorilor din institutele aflate în subordine. În același timp, Academia Română premiază excelența tinerilor care vor deveni savanții de mâine. Pentru prima generație de bursieri (și sperăm și pentru viitoarele) se va organiza această școală de vară prin care dorim să-i familiarizăm pe cei 10 tineri cu frumusețile naturale dar și cu patrimoniul istoric-cultural unic din județul Hunedoara. În fond, programul celor 5 zile va reprezenta o adevărată lecție de istorie și geografie deoarece participanții vor intra în contact direct cu elementele identitare reprezentative pentru români“, declară profesorul Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române, coordonatorul Școlii de vară. Școala de vară va beneficia, în deschidere, de un cuvânt al reputatului istoric acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, mentorul a generații de elevi și studenți, și de prezența acad. Ioan Dumitrache, specialist în automatică, secretarul general al Academiei Române. Astfel elevii, provenind din 10 colegii naționale și licee din Brașov, București, Câmpulung-Muscel, Cluj-Napoca, Drobeta Turnu Severin, Dorohoi, Fălticeni, Jibou și Tulcea, beneficiază de o formare culturală de nivel academic, bazată pe dialogul cu membri ai Academiei Române, precum și pe contactul direct cu izvoare documentare, demers obligatoriu în cunoașterea realităților istorice. Școala de vară „Sub semnul istoriei“ face parte dintr-un program mai amplu, intitulat „Academia Română în dialog cu tinerii“, inițiat în anul 2019 de acad. Ioan Dumitrache, secretar general al Academiei Române, având ca scop susținerea și promovarea tinerelor talente din școli și universități.Număr de vizualizări :123