Newsletter Agentia de carte - 23 martie 2020

[altmariusbook]

“ACASĂ 2 – Cele mai frumoase audiobook-uri Humanitas – pe frecvențe...

---

• ACASĂ 2 – Cele mai frumoase audiobook-uri Humanitas – pe frecvențel...
• On-line: CONFERINȚELE TEATRULUI NAȚIONAL: 40 de conferințe din peri...
• Lumea boemă a lui Constantin Piliuţă

ACASĂ 2 – Cele mai frumoase audiobook-uri Humanitas – pe frecvențel... Posted: 22 Mar 2020 09:40 AM PDT Radio România Cultural lansează a doua etapă a Campaniei Acasă, împreună cu Editura Humanitas. Câteva dintre cele mai frumoase audiobook-uri din colecția Humanitas vor putea fi ascultate, începând de luni, 23 martie 2020, pe frecvențele naționale ale Radio România Cultural. Aproximativ 50 de audiobook-uri, citite de autori Humanitas și de actori precum Victor Rebengiuc, Răzvan Vasilescu, Marius Manole sau Mariana Mihuț, vor fi difuzate în a doua parte a emisiunii Scena și ecranul, de luni până vineri, de la ora 15,30, într-o selecție a realizatorului RRC, Eugen Lucan.  Fondatorul Editurii Humanitas, Gabriel Liiceanu, despre initiativa îmbrățișată de Radio România Cultural: Ne-am gândit cum am putea ca, împreună cu Radio România Cultural, să bucurăm lumea în aceste moment de depresie și de tristețe pentru mulți. Când americanii au lansat audiobook-ul pe piața lumii, l-au lansat sub lozinca ‘’dublează-ți timpul’’. Ceea ce transmite Radio România Cultural este un gest de comunitate, de întâmpinare, o dorință de a face ceea ce știi tu să faci cel mai bine, producând celorlalți o bucurie. La rândul său, managerul Radio România Cultural, Radu Croitoru, declară că, ascultând aceste audiobook-uri, românii vor putea păși pe o ‘’insulă’’ pe care nu pătrunde niciun virus: Radio România Cultural își dorește ca, în această perioadă dificilă, să fie un spațiu alternativ, în care întreaga familie să își diminueze anxietatea. După ce am introdus în grilă Teatru radiofonic pentru copii, am fost încântat de propunerea domnului Gabriel Liiceanu prin intermediul căreia deschidem împreună pentru toți românii o ușă spre o ‘’insulă’’ în care nu va exista niciodată coronavirus.   În primul episod al campaniei, publicul Radio România Cultural va putea afla cum ne vede pe noi, românii, Neagu Djuvara, ascultând audiobook-ul Șocul întoarcerii. Istoric și diplomat trimis în misiune la Stockholm chiar în dimineața zilei de 23 august 1944, Neagu Djuvara avea să rămână în exil. Când se întoarce după aproape o jumătate de veac, constată că România lui nu mai există. Nici oamenii nu mai sunt cum îi știa, nici măcar țăranii, categoria socială cea mai rezistentă la schimbare. Djuvara este în situația călătorului de altădată în Țările române, numai că el ne compară nu cu o altă țară, așa cum făceau acei vechi călători, ci pune față în față interbelica Românie, bogată, înfloritoare cu țara ternă, mohorâtă și cu oameni triști,  pe care o regăsește după decembrie 1989. E  semnificativă, revelatoare, această imagine oferită de un român care ne-a cunoscut pe noi, cei dinainte…Depărtarea face lucrurile mai clare. În fond, Matei Caragiale pune romanului său un motto din Raymond Poincaré, un  străin care ne-a  intuit bine: ” Que voulez-vous, nous sommes ici aux portes de l’Orient, où tout est pris à la légère”. Iar Eminescu își găsește inspirația când scrie Luceafărul în cartea unui călător german la noi.                   Număr de vizualizări :1http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/R7J6z7SBEi8?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

On-line: CONFERINȚELE TEATRULUI NAȚIONAL: 40 de conferințe din peri... Posted: 22 Mar 2020 06:01 AM PDT Începând de luni, 23 martie 2020, Teatrul Național ”I.L.Caragiale” oferă spre vizionare online, pe canalul de youtube al TNB,  înregistrările live ale Conferințelor Teatrului Național, desfășurate în cadrul Programului TNB- Parateatral. Iniţiate cu aproape opt decenii în urmă de scriitorul Ion Marin Sadoveanu, Conferinţele Teatrului Naţional au reintrat în programul curent al TNB începând cu anul 2006,  oferind publicului, bilunar,  prelegerile unor personalitaţi marcante ale culturii române pe teme dintre cele mai diverse şi incitante. ”Pe canalul nostru de youtube, aflat la adresa, https://www.youtube.com/c/TeatrulNaţionalILCaragialeBucureşti vor fi difuzate în sistem de streaming live, următoarele 40 de  conferințe desfășurate la Teatrul Național, în perioada 2006-2019 :   Andrei Pleșu-Despre inimă- (data la care a fost susținută conferința : 22 octombrie 2006) Neagu Djuvara-Actor și interpret de poezie– (31 mai 2009) Neagu Djuvara-Războiul de 77 de ani- (12 martie 2006) Irinel Popescu-Transplantul de organe – o aventură a spiritului uman–  (8 decembrie 2013) Alexandru Andrieș-Autoportret – (9 noiembrie 2014) Emil Hurezeanu-Europa, între crizele de creștere și criza terminală– (25 ianuarie 2015) Cristian Pîrvulescu: Mai poate avea politica vreun sens? – (22 februarie 2015) Prof. Univ. Dr. Alexander Rodewald: Originea genetică a poporului român, între mit și realitate – (19 aprilie 2015) Prof. Dr. Vintilă Mihăilescu: Omul și tehnologia. O istorie antropologică a viitorului- (10 mai 2015) Matei Vișniec: Teatru și jurnalism -influențe reciproce- (17 ianuarie 2016) Vladimir Beliș: O jumătate de veac în serviciul medicinei legale– (31 ianuarie 2016) Nora Iuga: Domnul Beligan e de vină ca am devenit poet– (28 februarie 2016) Ion Pop: Tristan Tzara, dadaismul şi avangarda românească– (13 martie 2016) Lavinia Betea: Psihologia comunismului – (27 martie 2016) Pavel Șușară: Constantin Brâncuși sau despre sculptura fără istorie– (22 mai 2016) Dan Dungaciu: „Furtună perfectă” în Europa. Spre un nou model de înțelegere a crizei europene – (5 iunie 2016) Ana Blandiana: Orologiul fără ore – (20 Noiembrie 2016) General Dan Voinea: Adevărul juridic despre decembrie 1989 – (18 decembrie 2016) General Dan Voinea: Adevărul juridic despre mineriada din 13 – 15 iunie 1990 – (5 februarie 2017) Andrei Pleșu: Veselul Caragiale? – (19 martie 2017) Lavinia Betea: Ce facem cu „nebunul satului ? – (07 mai 2017) Gigi Căciuleanu: L`Om Gigi – Linii_Trasee_Semne_Sensuri – (14 mai 2017) Ștefan Cazimir: Scurtă istorie a Partidului Liber-Schimbist – (21 mai 2017) Emil Brumaru: Infernul feminin și îngerii lui Brumaru – (24 septembrie 2017) Conf. Răzvan Voncu: Trei aromâni: Bolintineanu, Anghel, Vinea – (12 noiembrie 2017) Acad. Ioan Aurel Pop – Cultura română – între Occidentul latin și Orientul bizantin– (26 noiembrie 2017) Silvia Colfescu: Povești din București – un oraș cu vocația supraviețuirii – (29 aprilie 2018) Prof. Mihai Zamfir – Demascarea naivităților curente – (13 mai 2018) Armand Goșu: Ce vrea Putin? Agenda liderului de la Kremlin pentru noul mandat– (27 mai 2018) Prof. Dr. Dumitru Borțun: România – o enigmă, un miracol și un paradox. Sarcinile următoarei generații! – (18 noiembrie 2018) Ana Blandiana: Centenarul, un exerciţiu de exorcizare– (2 decembrie 2018) Sever Voinescu: Visul lui Pavel. O intuiție despre viitorul Europei – (16 decembrie 2018) Cristian Pîrvulescu:România la porțile liberalismului. Mai este posibilă democrația astăzi? – (27 ianuarie 2019) Toni Grecu: Să fim veseli ca să nu fim trişti – (24 februarie 2019) Andrei Oișteanu: Evreii din România în context european: asemănări și deosebiri– (7 aprilie 2019) Adrian Cioroianu: Nici viitorul nu mai e ce-a fost – (21 aprilie 2019) Ioan Stanomir: România, 1989 / 2019 – O fotografie, după treizeci de ani – (5 mai 2019) Dan Dungaciu: Europa după furtună. Ce vor, de fapt, europenii?-(2 iunie 2019) Marian Voicu: Tezaurul României de la Moscova – o problemă istorică, politică sau de drept internațional? – (16 iunie 2019) Silvia Colfescu- La povești cu Anamaria Smigelschi – (8 decembrie 2019).   Aceste materiale vor fi difuzate, zilnic, începând de luni, 23 martie 2020, de la ora 14.00, pe canalul de youtube, pe pagina noastră de facebook și preluate, de asemenea,  pe pagina de internet. * Vor fi difuzate câte 2 conferințe pe zi, într-o ordine ce va fi actualizată zilnic pe site-ul TNB.         Vă invităm, de asemenea,  să accesați și  Turul virtual interactiv al Teatrului Național ”I.L.Caragiale” din București, existent pe site-ul nostru, la adresa https://www.tnb.ro/TNB_vr/index.html Grație unei aplicații web din care se poate intra în fiecare dintre cele aproximativ 310 panorame sferice și 5 gigapanorame care prezinta clădirea TNB și cele mai interesante spații ale TNB, puteți vizita ”virtual” întregul sediu al TNB, de la ateliere la foaiere, spații expoziționale, săli și scene,  putând vizualiza și câteva din cele mai spectaculoase scenografii ale spectacolelor noastre, precum  și filmulețe din timpul repetițiilor și din alte momente ale activității noastre,  păstrate în format virtual. Ineditul acestui tur panoramic este acela că permite o incursiune în trei perioade diferite din istoria clădirii : conform instrucțiunilor afișate, dând click pe butoane diferite, puteți vizualiza același loc din clădirea teatrului așa cum arăta el înaintea reconstrucției din perioada 2011-2015, așa cum arăta el în perioada șantierului de reconstrucție și așa cum arată el în prezent.  Prin acest mod de abordare, turul virtual al TNB capătă excepționale valențe de material documentar!  Vă invităm să vă convingeți singuri, veți avea surprize nebănuite ! Proiectul acestui tur virtual a fost conceput de artistul Mihai Bodea-Tatulea, grafician şi operator de imagine, fotograf, cu amplă experiență în realizarea proiectelor de  “new media”, ca realizator de conţinut şi concept (Galeria digitală Braşov, Ateneul Român, Muzeul Satului “Dimitrie Gusti”, Muzeul Ţăranului Român, Cărturesti la ICR, Delta Dunării la Zaragoza 2008, Muzeul de Istorie Braşov etc). Întreprindem, totodată, diligențele necesare pentru a obține acordul tuturor autorilor implicați în realizarea spectacolelor din repertoriul TNB, pentru difuzarea on-line a unui număr de spectacole existente sub formă filmată în arhiva noastră digitală.   Așadar, notați următoarele adrese unde ne puteți urmări online : – canalul nostru de youtube-https://www.youtube.com/c/TeatrulNaţionalILCaragialeBucureşti   – pagina de facebook a TNB- https://www.facebook.com/TNB.Ro/ – website-ul TNB, www.tnb.ro, pe o pagină care va fi special creată pentru aceste  transmisii online.”- anunță TNB.         Număr de vizualizări :28http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/TSBElnlsTcc?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Lumea boemă a lui Constantin Piliuţă Posted: 22 Mar 2020 01:09 AM PDT De fiecare dată, când pictorul Constantin Piliuţă (1929 – 2003, București) avea un vernisaj, lumea dădea năvală. De la „pişcotari” până la cele mai alese feţe ale Cotroceniului, oamenii se îmbulzeau ca la sfintele moaşte pentru a fi acolo, la eveniment. Bodyguarzii cu ceafa groasă îmbrânceau în stânga şi-n dreapta pentru a face loc Preşedintelui, scriitorii şi artiştii aşteptau să treacă „furtuna” pentru a-l felicita pe maestru, ziariştii se băgau în seamă, iar „pişcotarii”, gătiţi cu cravată şi costume ponosite, îşi făceau loc cu coatele pentru a ajunge primii la „trataţie”. Acesta era Constantin Piliuţă. Un pictor iubit de toţi. De la vlădică până la opincă. Aşa era şi este şi acum lumea acestui Bucureşti cosmopolit, bizar, pestriţ, zgomotos şi făţarnic, în care oamenii se topesc ca într-un malaxor. Din când în când, unii fac istorie. Iar dintre ei unul s-a ales să fie Constantin Piliuţă.     Fostul elev al lui Ciucurencu, botoşăneanul Constantin Piliuţă , a fost şi este unul dintre cei mai reprezentativi pictori români contemporani. Notorietatea sa pe plan naţional şi internaţional a făcut ca operele artistului să aibă o cotă ridicată, nu însă cea reală, binemeritată. Creaţia, axată pe naturi statice, peisaje, nuduri, flori, cai, balerine, beţivi, lăutari etc., ce reflectă o realitate stilizată, romanţată a lumii, s-a conturat în aria figurativului interpretat. Această lume înseamnă lumină, culoare, atmosferă, sensibilitate. Beţivii, nudurile voluptoase, carnale, lăutarii expresivi, dansatorii, ambianţa cârciumei sunt proiecţii ale unei realităţi transfigurate din care fac parte prieteni, cunoscuţi şi chiar artistul însuşi. Ei sunt surprinşi în diverse atitudini expresive, în instantanee de viaţă, sau sunt pretextele unor formulări compoziţionale speciale. Tablourile degajă misterul armoniei calme, regeneratoare, ca în naturile statice cu flori, peisajele cu zarzări înfloriţi, cu dealul înzăpezit din care ţâşnesc copaci firavi ca ţepii unui obraz nebărbierit, ori ca în cele în care perechile de balerini sau cai albi se topesc sub un soare alb. Majoritatea uleiurilor – flori, peisaje, nuduri – dar şi desenele din cârciumă sau cafenea transmit un uşor sentiment de vulnerabil şi fragil, de ingenuitate şi sinceritate, elemente ce definesc, în fapt, creaţia sa. Împreună, ele evocă un temperament liric şi un univers plastic plin de căldură şi emoţie. Premiat, cu lucrări în colectii de stat şi particulare, din ţară şi străinătate, celebru, iubit, Constantin Piliuţă a fost un mare artist, dar şi un om deosebit. Un boem şi un prieten. Artiştii lui Jerca Un vechi amic povestea că lui Constantin Piliuţă îi plăcea să meargă în piaţă, dimineaţa devreme, pentru a privi spectacolul trezirii la viaţă al oraşului. „Ce faci aici, maestre?”, l-a întrebat acesta, în timp ce tăia Piaţa Amzei pentru a ajunge la serviciu. Piliuţă îi mărturisea cât de bine se simte să vină aici, să stea şi să-i admire pe ţăranii care-şi descarcă marfa, să privească tarabele, forfota, legumele, fructele, seminţele, florile, în multitudinea lor de culori. Artistul era deosebit de cald şi prietenos. Din această cauză, cunoscuţii îl copleşeau cu prezenţa lor în atelier, unde pictorul avea întotdeauna un vin bun. Când nu se întâlneau în atelier, se adunau în cârciumă, „La Jerca”. Bodega se afla pe strada Ana Ipătescu şi era celebră la vremea ei datorită şefului Jerca, un cârciumar vizionar, un mandatar care a ştiut să facă avere la timpul său, profitând de prezenţa artiştilor permanenţi. Un fel de Capşa a scriitorilor, Şarpele Roşu al actorilor sau restaurantul din sediul Uniunii Scriitorilor, unde Nichita Stănescu, Marin Preda, Fănuş Neagu ş.a. dezbăteau marile teme şi evoluţii ale literaturii, la un pahar de votcă sau de vin, seară de seară. Acum cred că o parte din averea lui Jerca se datorează şi lucrărilor lăsate drept plată de clienţii lui pictori. Desigur, unul dintre ei era generosul maestru Piliuţă, căruia îi plăcea să fie în preajma confraţilor  pictori, scriitori, actori sau a lăutarilor care-i cântau de dor şi inimă albastră. Când artiştii rămâneau cu buzunarele goale, îi plăteau cu desenele lor lui Jerca, iar cele mai multe lucrări lăsate gaj erau ale lui Piliuţă şi Apostu. Acum, acest Jerca sau moştenitorii lui poate că aprind lumânări din când în când pentru cei doi mari artişti români care i-au făcut cârciuma celebră. Odată, după primirea unui prestigios premiu naţional, bonomul pictor a celebrat cu prietenii până la ziuă, până nu i-a mai rămas niciun sfanţ din premiu, continuând să deseneze pe şerveţele pentru a-i putea achita lui Jerca nota de plată şi a opri clipa şi timpul din goana lor  furibundă. Aşa era omul Constantin Piliuţă, un artist abandonat total clipei efemere. Iubea viaţa şi prietenii buni. Vine o vreme, însă, când te trezeşti dintr-o dată singur, vechii camarazi s-au dus la cele veşnice, iar cei noi nu ştiu să trăiască total, fără rest, nu cred în camaraderie „şi nici măcar nu ştiu să bea”, spunea el. „Adevăraţii băutori de vin au dispărut şi oamenii sunt parcă din ce în ce mai trişti”. Lucrările sale cuprind întreagă această lume fastă a bodegilor şi iubirii de oameni, a copilăriei petrecute la ţară, ilustrată şi rememorată de peisaje luminoase, de copacii înfloriţi din curtea casei părinteşti, satul unde în poarta unei case stau o căruţă şi un cal, de vasele cu flori, dansatorii, violoniştii ori beţivii. Ludic şi  nonconformist, raţional si cerebral, Pil, cum îi spuneau prietenii, reproduce o lume a emoţiei şi artei trăite, conducându-se atât în viaţă cat şi în pictură după valori autentic umaniste. Iar picturile sale vorbesc direct sau sugerat despre modul cum poate fi esenţializată viaţa şi interpretate valorile şi principiile după care trăim.  Generozitatea, înţelegerea pentru omul simplu, altruismul, credinţa se regăsesc cu prisosinţă în lucrările sale, înconjurate parcă de un „halou” poetic, sentimental, ce razbate din întregul tablou. El era convins că desenul, linia sunt mult mai relevante în a capta sufletul, lumea launtrică, decât vibraţiile culorii. Iar pictorul le-a folosit pe amândouă cu măiestrie, dezvăluind cu candoare şi evlavie tainicele frumuseţi sufleteşti.   „Meseria de artist se gândeşte mereu; la fiecare vârstă te apropii de ea într-un alt mod, pentru că misiunea artistului, a pictorului în mod special, este aceea de a intra în casele oamenilor şi de a învăţa copiii să crească în spiritul bucuriei culorilor.” (Constantin Piliuţă)   „… a rămas inubliabilul portretist şi peisagist al unei lumi necăjite, periferice, provinciale, frecventând  bolgiile unde nefericiţii îşi găsesc în alcool un straniu paradis.” (Eugen Barbu).   Maria Dobrescu