Newsletter Agentia de carte - 20 noiembrie 2021

[altmariusbook]

“11 premianți ai Premiilor APLER, ediția a XXIII-a” plus 7 more

---

• 11 premianți ai Premiilor APLER, ediția a XXIII-a
• „Pinacoteca București” – un film documentar despre marea galerie de...
• „Dostoievski – 200”
• Mai multe documentare puternice, în selecţia Festivalului Filmului ...
• Editura ALL sărbătorește împlinirea a 30 de ani de la înființare
• Spectacolul Teatrului Bulandra, „O scrisoare pierdută”, cu distribu...
• Premiile literare „Cartea Discretă a Anului” și ” Cartea de poezie ...
• Conferința Cercetării Științifice din Academia Română

11 premianți ai Premiilor APLER, ediția a XXIII-a Posted: 19 Nov 2021 01:00 PM PST Vineri, 19 noiembrie 2021, într-un format on-line, a avut loc cea de-a XXIII-a ediție a Galei Premiilor APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România), cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii. Amfitrionul Galei a fost prof.univ.dr. Ioan Cristescu, președintele APLER. Juriul format din prof.univ.dr. Silviu Angelescu (președinte), Maestrul Mircia Dumitrescu și scriitorul Dan Mircea Cipariu a acordat 11 premii pentru anul editorial 2020. Laureații acestei ediții sunt: George Volceanov– Premiul Cartea anului 2020 pentru volumul “Întoarcerea la Marele Will sau Reconsiderarea canonului shakespearian”, apărut la Editura Tracus Arte; Premiul APLER Opera Omnia: Eugen Uricaru; Rodica Draghincescu (”Copilul cu piele de iarnă” Editura Tracus Arte) și Ioan Es. Pop (”un somn pe scaunul electric”, Editurile Tracus Arte și Charmides) – Premiul Cartea de Poezie a anului 2020; Emanuel Modoc (”Internaționala periferiilor. Rețeaua avangardelor din Europa Centrală și de Est”,  Editura Muzeul Literaturii Române) și Iulian Bocai (”Filologii. Instituționalizarea studiului literar în Europa”, Editura Tracus Arte) – Premiu  Cartea de critică literară a anului 2020; Andrea H. Hedeș pentru romanul  ”O întâlnire pe strada Hazard” – Premiul Cartea de proză a anului 2020; Editura Contemporary Literature Press a Universității din București, director: Lidia Vianu – Premiul Editura anului 2020; Petru Șoșa – Premiul Graficianul de carte al anului 2020; Poesis (Satu Mare), director: Dumitru Păcurar, art director: Oana Păcurar – Premiul revista anului 2020; Ioan Matiuț – Premiul special pentru poezie pentru volumul ”contraatacul de panică”, apărut la Editura Tracus Arte.  Cele 11 diplome APLER au fost concepute de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Partenerii media ai Premiilor APLER au fost Radio România Cultural și AgențiadeCarte.ro.   Evenimentul Galelor Premiilor APLER a fost deschis de prof.univ.dr. Ioan Cristescu, președintele APLER. Ioan Cristescu: ”Premiile APLER au o istorie și un conținut financiar de fiecare dată. Juriul a ales cu bun gust și cu dreaptă măsură și, ca întotdeauna, premiile APLER înseamnă ceva într-o societate cultural-artistică ”strâns unită” și dezbinată. Aș dori să începem într-un mod ”nefiresc”, cu Premiul Opera Omnia, pentru că premiantul a împlinit 75 de ani și a venit de la Cluj-Napoca,.     Premiul APLER Opera Omnia:  Eugen Uricaru Dan Mircea Cipariu: ”Noi toți de aici de pe zoom, dar și cititorii, cunoaștem foarte bine personalitatea d-lui Uricaru. Ni s-a părut firesc și un gest de omagiere să acordăm acest premiu marelui scriitor Eugen Uricaru”. Eugen Uricaru: ”Mulțumesc foarte mult! Vreau să spun că, într-adevăr, mă leagă ceva de APLER. În ceea ce privește premiul cred că el mi s-a oferit datorită juriului, nu datorită mie. Mulțumesc, încă o dată, foarte mult, juriului!”   Cartea anului 2020: “Întoarcerea la Marele Will sau Reconsiderarea canonului shakespearian” de George Volceanov, Editura Tracus Arte  George Volceanov: ”Doresc să mulțumesc juriului. Mă simt extrem de onorat, doresc să-l salut pe domnul Eugen Uricaru, de care mă leagă frumoase amintiri. În legătură cu cartea premiată, trebuie să spun că este o lucrare de care cultura română are nevoie.”     Cartea de poezie a anului 2020: ”Copilul cu piele de iarnă” de Rodica Draghincescu, Editura Tracus Arte  ”un somn pe scaunul electric” de Ioan Es Pop, Editurile Tracus Arte și Charmides      Rodica Draghincescu: ”Vă salut cu drag, mulțumesc pentru cuvintele elogioase! Am avut o perioadă de 18 ani de când nu am mai scris nimic în limba română și am revenit în 2018. Am fost impresionată că Editura Tracus Arte s-a implicat în confecționarea acestei cărți. Mulțumesc tuturor care au crezut în această carte!” Ioan Es Pop a recitat poemul ”Marele bolnav”, un text din cartea premiată.   Cartea de critică literară a anului 2020: ”Internaționala periferiilor. Rețeaua avangardelor din Europa Centrală și de Est” de Emanuel Modoc, Editura Muzeul Literaturii Române  ”Filologii. Instituționalizarea studiului literar în Europa” de Iulian Bocai, Editura Tracus Arte    Emanuel Modoc: ”Bine v-am găsit, vă mulțumesc foarte mult, mă onorează premiul primit!” Iulian Bocai: ”Cel mai greu lucru în România, cu atât mai mult dacă ești scriitor tânăr, e să faci lumea ori să dea atenție cărților tale, ori să afle că există în primul rând. Fie și dacă-ți aduce un cititor în plus, un premiu literar e binevenit cui vrea să se afirme. Mie mi-a adus deja, prin juriu, câțiva cititori noi, pe care-i stimez; unul dintre ei, domnul Angelescu, mi-a fost profesor în timp ce lucram la această carte, deși nu știu dacă i-am dat motive să mă țină minte. În orice caz, „Filologii” e o carte mai importantă pentru mine decât romanele pe care le-am scris, fiindcă se uită la fundamentele teoretice și originile istorice ale celei mai importante mișcări intelectuale din istoria culturală a României, și anume umanismul literat. Orice eveniment care încurajează această discuție e mai mult decât binevenit. Mulțumesc juriului că a crezut de cuviință că discuția merită purtată și că cine-a purtat-o merită un premiu.”         Cartea de proză a anului 2020: Andrea H. Hedeș ”O întâlnire pe strada Hazard”, roman, Ed. Neuma, 2020  Andrea H. Hedeș: ”Bună seara! Vă mulțumesc foarte mult, mulțumesc distinșilor membri ai juriului, am legături de prietenie și admirație cu membri ai juriului și cu participanții la această gală de premiere.”   Editura anului 2020: Contemporary Literature Press, director: Lidia Vianu   Dan Mircea Cipariu: ”Suntem bucuroși pentru că am înțeles că este primul premiu pe care doamna Vianu îl primește în România.”   George Volceanov: ”Mi se pare importantă contribuția editurii Contemporary Literature Press la studiul lui James Joyce. Îi urez doamnei Vianu putere de muncă și succes în continuare.”   Premiul special APLER: ”contraatacul de panică” de Ioan Matiuț, Editura Tracus Arte  Ioan Matiuț: ”Mulțumesc maestrului Mircia Dumitrescu pentru minunata copertă! Mi-aș dori ca APLER-ul să capete tot mai multă forță. Vă mulțumesc încă o dată!”       Revista anului 2020:  Poesis, Satu Mare, director: Dumitru Păcurar Ioan Cristescu: ”În viața aceasta culturală, când esteticul merge în pas mai încet decât ideologicul, am simțit că cei de la Poesis își văd de propriul drum, fiind una din revistele care mențin nivelul ridicat al discursului literar, fără umbră de inflexiuni individuale.” Dumitru Păcurar: ”Într-adevăr, revista ”Poesis” acordă o mare atenție aspectului arhitectural. Eu pledez pentru un aspect grafic foarte bine ancorat în designul la zi. Acesta e unul din succesele revistei: e o revistă frumoasă.” George Vulturescu: ”Se cuvin mulțumiri celor care au facilitat această întâlnire. Mulțumim juriului! Există o continuitate și o legătură între noi și APLER. Mulțumim, Ioan Cristescu!”   Graficianul de carte al anului 2020: Petru Șoșa Mircia Dumitrecsu: ”Eu am învățat de la Petru Șoșa și am ajuns invidios pe el pentru că are o viziune grafică foarte specială. Vă sfătuiesc să vă apropiați mereu de copilărie, mereu aveți de învățat. Petru este un om care muncește enorm și are o forță nemaipomenită. Sper că plecăm din lumea comercială pentru a intra în lumea artei cu deplină semnificație.”     *** George Volceanov George Volceanov este un reputat anglist şi lexicograf, precum şi unul dintre cei mai apreciaţi traducători români ai momentului, cu peste şaizeci de volume traduse din limbile engleză şi maghiară. A iniţiat şi coordonat proiectul editorial „Un Shakespeare pentru mileniul trei”. A tradus, printre altele, Hamlet, Regele Lear, Măsură pentru măsură, Richard al II-lea, Henric al IV-lea, Partea întâi, Eduard al III-lea şi Doi veri de stirpe aleasă. A publicat trei monografii şi zeci de articole dedicate operei şi vieţii lui Shakespeare. Activitatea de traducător i-a fost încununată de numeroase premii acordate de Uniunea Scriitorilor, British Council, Muzeul Naţional al Literaturii Române etc.   „Acest volum reprezintă jumătatea teoretică sau, mai curând, istorică și explicativă a unui proiect mai amplu, ce își propune reconfigurarea noțiunii de „canon shakespearian” în România. Cealaltă jumătate, practică, „artistică”, constă într-o serie de traduceri literare recent apărute pentru prima oară în România: piesele The Two Noble Kinsmen (Doi veri de stirpe aleasă) de Shakespeare și John Fletcher (Editura Polirom, 2002) și Eduard al III-lea, fragmente din piesa Sir Thomas More și un epitaf, toate recent atribuite lui Shakespeare (Editura Paralela 45, 2003).” George Volceanov   „Cu George Volceanov am purtat discuţiile cele mai susţinute şi pe cele mai variate teme pe care le-am avut vreodată. Întoarcerea la Marele Will sau Reconsiderarea canonului shakespearian este o carte inovatoare, constituind o prezentare clară şi completă a modului în care au evoluat studiile critice shakespeariene după 1980.” Richard Proudfoot, King’s College, coordonatorul seriei The Arden Shakespeare „Traducerile lui George Volceanov demonstrează înţelegerea profundă a lumii teatrului în care a creat Shakespeare şi a practicilor teatrale ale lumii în care este jucat Shakespeare astăzi. Eseurile lui despre Doi veri de stirpe aleasă şi Eduard al III-lea sunt de cel mai înalt nivel (…), comparabile cu orice text critic scris de cercetătorii anglofoni nativi.” Michael Dobson, directorul Institutului Shakespeare, Universitatea din Birmingham „Întotdeauna mă impresionează la George Volceanov cunoştinţele lui vaste despre cultura şi teatrul din epoca elisabetană şi iacobită, înţelegerea profundă a limbajului dramatic shakespearian, ca şi formidabilul lui simţ al umorului.” J. Lawrence Guntner „George Volceanov şi-a propus – în vremuri grele pentru literatură – reconstrucţia istorică şi textuală (pentru civilizaţia românească de astăzi) a creatorului lui Hamlet. Un Shakespeare, altfel spus, al unei noi generaţii de anglişti (şi, în primul rând, un Shakespeare al lui Volceanov însuşi), cu nimic mai prejos decât Marele Will al promoţiilor anterioare.” Codrin Liviu Cuţitaru ”Cine este George Volceanov? Pentru cei care-l iubesc pe Shakespeare nu e un secret. Este coordonatorul ediției Shakespeare în 16 volume, într-o nouă traducere. Dincolo de această măreață inițiativă este, de asemenea, un foarte apreciat interpret al operei Marelui Will. L-am întâlnit pentru prima dată prin 2009 pe pagina de gardă a unui volum tradus de el și care mi-a rămas în memorie: John Updike, Întoarcerea lui Rabbit, Editura Humanitas, 2008. Mulțimea de traduceri din engleză și maghiară, premiile numeroase pe care le-a primit conturează profilul unui om de cultură „de stirpe aleasă”. Entuziast, dinamic, fără a fi grăbit, a completat munca de traducător cu aceea de lexicograf, oferind culturii române câteva dicționare, dintre care unul îmi stă permanent la îndemână: Dicționarul de argou al limbii române.” Ioan Cristescu, directorul general al Muzeului Național al Literaturii Române   Eugen Uricaru s-a născut în 1946 la Buhuşi. Debutează în revista Ateneu, în 1965. Fondează în 1968, împreună cu Marian Papahagi, revista Echinox. Între 1971 și 1989 este redactor la revista Steaua. Din 1990 este redactor-şef adjunct la Luceafărul (seria Laurenţiu Ulici) și consilier cultural în MAE la Atena şi Roma. Secretar de Stat în M.A.E. Director al Radio România Cultural. Din 1995 este secretar, apoi vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor, iar între 2001 și 2005 preşedintele acesteia. În prezent este preşedintele COPYRO. A fondat revista de studii Punctul Critic. În 2002 a înfiinţat Festivalul Internaţional „Zile şi nopţi de literatură“, Neptun. Este autorul a 19 volume de proză, printre care Supunerea (2006), Cât ar cântări un înger (2008), Plan de rezervă (2011), Beniamin (2014), apărute la Editura Cartea Românească, şi Permafrost (2017), Grădina Paradisului (2020), Ieșirea din Pustie (( 2021) apărute la Editura Polirom Viața unui fluture (nuvele, 2021) la Editura Ideea Europeană.. A publicat două volume de versuri la Editura Junimea Despre ce vorbim și Locuri părăsite. A scris două scenarii de film (Rug şi flacără – Marele Premiu la Santarém, Stare de fapt – Marele Premiu la San Marino). A tradus din Italo Calvino, Curzio Malaparte, Aleksandr Soljeniţîn. A primit de două ori Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor şi de două ori Premiul pentru roman „Ion Creangă“ al Academiei Române. Laureat al Premiului Național pentru proză ”Ion Creangă” și al Premiului Național ”George Bacovia”, Premiul Societății Editorilor din Balcani. Romanele sale au fost traduse în Franţa, Germania, Ungaria, Serbia, Macedonia, China, Vietnam, Italia, Rusia.   Rodica Draghincescu (n. 1962, în Buziaș, județul Timiș) este o poetă, prozatoare, eseistă și traducătoare stabilită în Franța. După încheierea studiilor de filologie la Universitatea de Vest din Timișoara și publicarea unor volume de poezie importante, care au reliefat prezența femininului în literatura generației ’90, precum Fiecare avem sub pat niște fotografii de care ne este rușine (1995), Obiect de lux ascuțit pe ambele părți (1997), Ah! (1998) și EU-genía (2000), Rodica Draghincescu devine scriitoare de limbă franceză. Îi apar în Franța, Luxemburg şi Canada francofonă câteva volume de poezie şi romane: La lune n’est pas un simple mouchoir, poezie în franceză, éditions L”Harmattan, Paris, 2001, Premiul Ilarie Voronca, Rodez, 2002; Distance entre un homme habillé et une femme telle qu”elle Est!,  roman tradus din română de Florica Courriol, éditions Autres Temps, Marseille, 2001; Fauve en liberté, poezie în franceză, éditions Des Forges, Montréal, 2003; A vau-l’eau, roman tradus din română de Florica Courriol, éditions ArHsens, Paris, 2005; Ra(ts), poezie în limba franceză, éditions Du Petit Pois, Béziers, 2012, cu gravuri de Marc Granier; Sag nie Spiegel wie spiegel!/Ne dis jamais Miroir comme miroir!, poezie în franceză şi germană, éditions Poietes, Luxemburg, 2012, Rienne, poezie în franceză, éditions de l’Amandier, Paris 2015, Premiul Societăţii Poeţilor Francezi, Paris, 2016; L’Adversaire de soie et de cendres, poezie în franceză, éditions Caractères, Paris. A fondat în 2010 webmagazinul multilingv şi pluridisciplinar Levure littéraire și a funcționat ca liant între mai multe culturi, traducând poeți polonezi, luxemburghezi, belgieni, italieni și francezi. În Germania îi apar cinci cărţi de poezie şi proză, traduse din română şi franceză. Iată câteva titluri recente: Sag nie wieder, volum de poezie, tradus din franceză de Rüdiger Fischer,  Schiller Verlag, Berlin, 2010; Du bist ich. Töte mich, antologie de poezie, tradusă din franceză de Christina Gumz,  Klak Verlag, Berlin, 2017. Tot în 2017 e publicat romanul tradus din română de Eva Ruth Wemme, Zâna dracilor, cu titlul Die Fee der Teufel, Klak Verlag, Berlin, cu o copertă semnată de Floarea Tuţuianu. În America îi apar volumele de poezie Words, under my Skin, traducere din franceză de Howard Scott, Finishing Line Press, Kentucky 2014; A Sharp Double-edget Luxury Object, traducere din română de Adam J. Sorkin şi Antuza Genescu, Cervena Barva Publishing House, Boston, 2014, cu o copertā de Devis Grebu. După o tăcere de 18 ani, Rodica Draghincescu revine în 2018 la scrisul în limba română, publicând volumul de poezie FRAHT, Casa de Editură Max Blecher. În 2020, i-a apărut, la Editura Tracus Arte, volumul de poezie Copilul cu piele de iarnă, cu un cuvânt înainte de Livius Ciocârlie și coperta de Suzana Fântânariu.   Ioan Es. Pop s-a născut la 27 martie 1958, în Vărai, Maramureș. Printre cărţile publicate: ieudul fără ieşire, Editura Cartea Românească (CR), 1994, Premiile pentru debut ale Uniunii Scriitorilor din România (USR) și din Republica Moldova; porcec, CR, 1996; pantelimon 113 bis, CR, 1999, Premiul Academiei Române, Premiul USR, Premiul pentru Poezie al Orașului București; petrecere de pietoni, Editura Paralela 45, 2003, Premiul USR; unelte de dormit, CR, 2011, Premiul „Cartea de Poezie a Anului 2011”, oferit de Fundaţia Naţională pentru Ştiință și Artă din București; Premiul Radio România Cultural; Premiul Asociaţiei Scriitorilor din București; 1983. marş/2013. xanax, Editura Charmides, 2013; arta fricii, Editura Charmides, 2016, Premiul „Scriitorul lunii iulie 2016” al USR – filiala Iași. A fost laureatul primei ediţii (2009) a Premiilor Niram Art de la Madrid. Radiodifuziunea Suedeză l-a desemnat Poetul Lunii August 2010. Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova i-a acordat, în 2012, Premiul „Primăvara Europeană a Poeţilor”. În 2016, la Veneția, Italia, i s-a decernat Premiul Ciampi Valigie Rosse, pentru volumul Un giorno ci svegliamo vivi. În octombrie 2019, a câștigat Marele Premiu „Cununa de Lauri” de la Alicante (Spania), la ediția a noua a Turnirului de Poezie organizat de Uniunea Scriitorilor din România. În 2020, i-a apărut volumul  ”un somn pe scaunul electric”, Editurile Tracus Arte și Charmides.   Emanuel Modoc (n. 1992), critic şi istoric literar. A studiat la Facultatea de Litere a Universităţii Babeş-Bolyai, unde a obţinut, în 2019, titlul de doctor. Face parte din colectivul Institutului de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu” din Cluj-Napoca De asemenea, este redactor al publicaţiei academice ”Metacritic Journal for Comparative Studies and Theory”. A publicat numeroase studii şi articole în reviste de specialitate şi în volume colective din ţară şi din străinătate. Internaţionala periferiilor reprezintă debutul său critic. „Cartea curajoasă cu care debutează acum tânărul cercetător clujean Emanuel Modoc are toate șansele să devină un titlu de referință în domeniul cercetărilor românești ale avangardei europene. Proiectul mărturisit al autorului este de a (re)pune în discuție raporturile dintre centrele-sursă ale unor idei novatoare și „periferiile” reprezentate de câteva culturi-țintă, în speță cele din Europa Centrală și de Est. Cu argumente solide, susținute de o amplă documentare și având în sprijin o bibliografie teoretică și critică de ultimă oră, studiul său propune o perspectivă transnațională și „rețelară” asupra mișcărilor de avangardă din această zonă, evidențiind nu doar procesul complex de receptare și de asimilare ale unor programe-model, ci mai ales replicile lor regionale prin care sunt „negociate” ele, făcând din spațiile considerate până acum marginale noduri creatoare în cadrul unor rețele de comunicare prin care specificitățile locale, de context cultural național, se integrează creator în circuitul internațional” – Ion Pop   Iulian Bocai (n. 1986): Prozator și cercetător, cu un doctorat summa cum laude în filologie la Universitatea București. A mai scris romanele Ciudata și înduioșătoarea viață a lui Priță Barsacu (2018) și Constantin (2019). În 2020, la Editura Tracus Arte, i-a apărut volumul ”Filologii (instituționalizarea studiului literar în Europa)”. Ce fel de gândire este gândirea filologică? e întrebarea de la care a pornit această carte. Care sunt locurile ei comune, domeniul şi descoperirile ei, practicile ei instituţionale, ce anume spun filologii despre ei înşişi că fac ca filologi, într-un cuvânt, dacă o critică a gândirii filologice este posibilă, atunci critica cărui tip de gândire va fi?  Iulian Bocai ”Tema cărţii de faţă este una de istorie instituţională: o temă afină mai degrabă sociologilor şi istoricilor, nu literaţilor, care, oricum, au abordat-o mai rar. Este o temă situată la o răscruce multidisciplinară şi care pretinde, în plus, un orizont comparatist. Subiectul cărţii ne cantonează în secolul al XIX-lea, dar autorul îşi extinde cercetarea şi în epoca iluministă, iar, prin inevitabile referinţe, până la Reformă şi Renaştere; apoi, prin consideraţii de ordin metodologic, în secolul XX. Nu lipsesc nici predicţii verosimile pentru secolul XXI. Din punctul de vedere al acoperirii spaţiale, titlul riscă să pară dezangajant de vag, dar trebuie spus că, în fapt, se referă la starea studiilor literare din Germania, Anglia, Franţa şi România. Oricum, nu este deloc puţin… Dincolo de anvergura temporală şi spaţială a temei, ceea ce surprinde este însăşi alegerea ei de către un debutant. Departe de a fi pe placul tinerilor, o astfel de incursiune în istoria unei discipline mobilizează, de obicei, atenţia unor cercetători maturi care, ajunşi la dileme sau la concluzii proprii, simt nevoia unei retrospective asigurătoare. Iată însă că un tânăr cercetător ca Iulian Bocai decide să se afunde într-un trecut academic înfrângându-şi, probabil, o lesne de presupus aversiune faţă de academism şi de scolii.” Mircea Martin   Lidia Vianu, poetă, romancieră, critic şi translator, este profesor la Universitatea din Bucureşti, unde predă literatură britanică Modernistă şi contemporană, şi unde este director al Masteratului pentru Traducerea Textului Literar Contemporan, al editurii Contemporary Literature Press ((http://mttlc.ro) şi al revistei online Translation Café. A fost profesor Fulbright la University of California Berkeley şi SUNY Binghamton. A publicat peste 20 de volume de critică literară, printre care The AfterMode şi T.S. Eliot: An Author for All Seasons. A publicat manuale de predare a limbii engleze, printre care şi English with a Key şi a tradus peste 100 de cărţi din şi în limba engleză. Printre traduceri se numără şi Puntea de Marin Sorescu (împreună cu Adam J. Sorkin), apărută la Bloodaxe books în 2004—câştigătoarea premiului  Corneliu M. Popescu pentru traducerea poeziei europene (2005). A publicat atât în România cât şi în străinătate: v. Censorship in Romania (Central European University Press, 1997).   Dumitru Păcuraru (născut în 1955). Director al revistei ”Poesis”, al cotidianului ”Informația Zilei” și al postului de televiziune Informața TV, Satu Mare. Debutează cu volumul „Miere de Viespi”  (Editura Litera, București, 1988), urmate de: ”Spirit de haită”, poeme, ( Editura Dacia, 2002), ”Salutator universal”,  poeme (Editura Limes, Cluj, 2S008), ”Poeme din altă carte” (Editura Brumar, Timișoara, 2010), ”Aurel Popp, între două culturi”, monografie, album  (Editura RAO, 2017), ”Punctul de inversare a memoriei” (Casa de editură Max Blecher, București, Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2017); ”În atelierul lui Aurel Popp” (Tracus Arte, București, 2019), ”Măcelăria și alte poeme” (Tracus Arte, 2019).         Ioan Matiuţ (născut la 18 decembrie 1956 în Chişineu Criş, judeţul Arad) este scriitor, jurnalist şi editor. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al P.E.N. Club România. Este licenţiat al Universităţii „Aurel Vlaicu”, Facultatea de Jurnalism. Are o prezenţă apăsată în viaţa culturală a Aradului: lecturi publice, simpozioane, emisiuni TV, lansări de carte, articole în presa locală. Este redactor-şef la MONITORUL CULTURAL, redactor la revista ARCA şi conduce Editura MIRADOR unde publică volume ale unor scriitori valoroşi. Poeziile lui sunt traduse în engleză, franceză, germană, sârbă, slovenă, arabă, italiană, spaniolă, poloneză, chineză, slovacă şi maghiară. Ca poet, primeşte premii din partea Uniunii Scriitorilor din România, Asociaţiei Presei Literare şi a Editurilor din Romania (A.P.L.E.R.), Principesei Margareta a României, precum şi a revistelor Convorbiri Literare şi Semne. A publicat următoarele volume proprii de poezie: stâlpi de sare, editura Mirador (1996); umbre, editura Mirador  (1999); priviri, editura Mirador (2003); déjà vu, colecţia „Poeţii urbei” editura Dacia (2005); déjà vu, ediţie în limba maghiară, editura AB Art, Bratislava(2010); între ceruri, editura Brumar (2009); respiră să nu uiţi, editura Tipo Moldova (2011); fuga din urmă, editura Tracus Arte (2013), după perete, editura Mirador (2015), toate acestea, ediţie în limba chineză, editura Casa Româno – Chineză, (2016). A publicat poeme în mai multe antologii în ţară şi străinătate. În 2020, publică volumul de poezii ”contraatacul de panică”, Editura Tracus Arte.   Andrea H. Hedeș s-a născut la 23. 02. 1977 în Dej, județul Cluj. Este licențiată în Studii Culturale (Facultatea de Istorie a UBB Cluj-Napoca). În domeniul literar a debutat în 2002, în Revista Echinox, cu poezie. A publicat poezie, proză scurtă, povești, cronici literare. A obținut numeroase premii literare între care Premiul pentru debut al Editurii Limes – Cartea cu Fluturi, poeme, 2008; Premiul Revistei Luceafărul de Dimineață, 2012, pentru critică literară; Premiul Revistei Mișcarea Literară, 2014, pentru critică literară; Premiul Andrei Mureșanu al SSBN – Aritmii, poeme, 2015; Premiul ASARS (Asociația Scriitorilor și Artiștilor Români din Spania) și al Asociației Culturale Diverbium, 2017, pentru Aritmii, poeme. Este prezentă în antologii și dicționare. A avut rubrică de recenzii în numeroase reviste literare, iar în prezent în Revista Luceafărul de Dimineață. A fondat și conduce Editura Neuma.   Petru Şoșa este de profesie grafician, absolvent al Universităţii de Artă Bucureşti, în anul 2001, secţia Grafică, clasa Prof. Dr. Mircia Dumitrescu. Născut în anul 1976, în orașul Băicoi, Prahova, își urmează înclinarea către artă moștenită de la bunicul și de la mama sa absolvind Liceul de Artă din Ploiești, în anul 1994. Cum nu reușește din prima intrarea la Facultatea de Arte, se angajează pentru o scurtă perioadă ca referent cultural la Casa de Cultură Băicoi și colaborează cu studioul de teatru Equinox ca grafician, scenograf și light designer. După terminarea facultății lucrează mai întâi la o tipografie, apoi pe posturi de grafician, tehnoredactor și art director la Muzeul Național de Artă al României (2002-2011), Oops Media (2002-2006), Romaqua Group BORSEC – Departamentul Marketing (2005-2013), iar din 2008 își deschide propriul butic de grafică și publicitate, Sho-Sha Advertising, având în același timp colaborări pe drepturi de autor cu diferite instituții și firme din țară și din străinătate, precum Muzeul Național al Literaturii Române, Muzeul Național de Artă al României, ICR, Atlantic Council (USA), Palatul Brâncovenesc Mogoşoaia. A realizat expoziții personale la Palatul Culturii Ploieşti (1995), Muzeul Judeţean de Artă Prahova (2001), Galeria IX – Budapesta, Ungaria (2007) și a expus, în special în zona de carte bibliofilă, alături de colegi și alți artiști la Galeriile de Artă Ploieşti (1994), Muzeul Judeţean de Artă Prahova (1998), Sala Dalles (1999), Palatul Brâncovenesc Mogoşoaia (1999, 2000), Muzeul de Artă Braşov (2001), Bienala Internaţională de Gravură Contemporană „Iosif Iser” Ploieşti (2001), Biblioteca Academiei Române (2005), Galéria IX, Budapesta (2005), Centrul Cultural al Republicii Ungare din Bucuresti (2005), Muzeul Kalinderu (2006), Casa de Cultura a Sindicatelor, Miercurea Ciuc (2007), Cité Internationale des Arts, Paris (2008), National Foundation of Art, Bucharest (2008), Round Tower, Copenhaga (2009), Espace Jean Legendre – Theatre de Compiegne, Compiegne – Franța (2009). Participă și expune la târguri internaționale de carte (Frankfurt, Paris, Ierusalim, Geneva, Bologna, Budapesta, Bucureşti). Lucrări în colecții: Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Bucureștilor, Rundetaarn / The Danish Arts Foundation, Copenhagen, National Library of France, Biblioteca Nazionale Centrale di Firenze, Muzeul de Artă Ploiești, alte colecții particulare. Printre altele, primește împreună cu alți artiști „Premiul Special al Juriului” la Târgul Internaţional de Carte Bucureşti, în anul 2000, pentru volumul bibliofil colectiv „Corbul” de Edgar Allan Poe, apoi „Diploma de Merit” – 1999, pentru activitate şi cercetare în domeniul ilustraţiilor şi a construcţiei de carte, acordat de Fondul Literar din România. În anul 2004 este premiat cu Medalia „Ciucurencu”, pentru activitatea din cadrul Muzeului Naţional de Artă al României, acordată de Ministerul Culturii şi Cultelor.   *** Președintele APLER   Ioan Cristescu (n. 1965) este directorul Muzeului Național al Literaturii Române din București, profesor univ. dr. la Universitatea Hyperion din Bucureşti, specializat în Istoria teatrului universal, fondator al Editurii Tracus Arte, președintele Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România. Coordonator al mai multor proiecte culturale, literare și artistice de anvergură națională și internațională: „Teatru la Muzeu” – producţie de spectacole pe texte de Matei Vişniec – regia Mircea Marin; Ioan Flora – regia Alexandru Dabija; Drumul spre Momfa, în colaborare cu Teatrul Naţional din Cluj, regia Mihai Măniuţiu; Neguţătorul de ochelari, regia Dan Tudor; coordonator al „Serilor de poezie şi muzică ale MNLR” – lecturi publice ale poeţilor contemporani însoţite de muzică – 60 de ediţii; director al Festivalului anual de jazz „Jazzy Spring”, Bucureşti – 3 ediţii –, împreună cu Mircea Tiberian; realizatorul proiectului „10 ani de la vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România” – expoziţie vernisată în 15 oraşe din România; realizatorul proiectului „Comedia românească” – momente şi schiţe: realizator de expoziţii de anvergură naţională şi internaţională „Paul Celan – dimensiunea românească”, „Marin Sorescu, Şcoala ardeleană – iluminismul românesc” etc. Coproducător al Maratonului de Poezie şi Jazz; inițiatorul Festivalului Internațional de Poezie București; coordonatorul Festivalului Capitalelor Centenare. A debutat editorial cu volumul Dramaturgia lui Radu Stanca, Editura Muzeul Literaturii Române (2011), volum distins cu Premiul de debut al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. În pregătire: Resurecţia oratoriei şi antiteatrul.   *** Juriul APLER pentru anul editorial 2020   Silviu Angelescu s-a născut la 24 ianuarie 1945, în București. Folclorist, etnolog, antropolog, teoretician literar, eseist şi prozator, eminent profesor al Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti. Studii: Facultatea de Filologie a Universității din București, între 1967 și 1972. Doctor în filologie, în 1983, cu o teză despre portretul literar. Profesor universitar la Catedra de Etnologie și Folclor, Facultatea de Litere a Universității București; a fost directorul Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române. Lucrări publicate (selectiv): ”Portretul literar”, Editura Univers (1985) – Premiul „G. Călinescu” al Academiei Române pentru critică literară; ”Calpuzanii”, Editura Cartea Românească (1988) – Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române; ”Mitul și literatura”, Editura Cartex (1995), ediția a II-a, Editura Univers (1999); ”Legenda”, Editura Cartex (1995).   Dan Mircea Cipariu s-a născut la 7 septembrie 1972, București. Este licențiat al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării. Este scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale. A debutat în presa literară în 1988 (SLAST), iar editorial, în 1999, cu volumul Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara (Editura Libra). În 2007, volumul său de poeme Tsunami (Editura Brumar, 2006) a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. În 2008, a inițiat și coordonat proiectul ,,Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent, proiectul „Maratonul de Poezie și Jazz”. Între 2011 și 2021, de Ziua Culturii Naționale, a inițiat și coordonat proiectul „Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului”. Este fondatorul și președintele asociației Euro CulturArt, ce deține o galerie dedicată tinerilor artiști vizuali din Europa – „Atelier 030202”, coordonată de artistul vizual Mihai Zgondoiu.  Dan Mircea Cipariu este un apreciat comentator de artă contemporană, cu cronici apărute în revista “Arta” (revista Uniunii Artiştilor Plastici din România), “Cultura”, “Luceafărul”, “Altitudini” şi AgenţiadeCarte.ro. A fost curatorul unor expoziţii la Bucureşti şi New York semnate de câţiva dintre cei mai importanţi tineri artişti vizuali din România: Mihai Zgondoiu, Francisc Chiuariu, Cristian Răduţă, Albert Sofian, Irina Tănase, Florin Tomescu, Bogdan Raţa, Miruna Moraru, Adrian Sandu, Anamaria Şerban, Daniel Brici, Virgil Scripcariu, Aurel Tar, Adrian Alexandru Ilfoveanu, Peter Madaras şi Dan Vişovan. Este directorul www.AgențiadeCarte.ro, spațiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte și artă. Este președintele Opera Scrisă.Ro, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul său singurătatea vine pe facebook, publicat în anul 2012 la Editura Tracus Arte din București, este considerat de editorul Cosmin Perța „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 și nu numai”. În decembrie 2002 a obținut titlul de Doctor în Filologie pentru tema doctorală de cercetare „Tipare ale imaginii poetice”, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București.   Mircia Dumitrescu. Născut în 1941, 3 iulie, la Căscioarele, Ilfov, fiul Bălaşei (născută Dospina) şi al lui Atanase Dumitrescu. Între anii 1955-1959 urmează ciclul gimnazial la Liceul „Ion Neculce“ din Bucureşti. În perioada 1959-1965 urmează cursurile Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“. Profesori: Vasile Kazar, Eugen Schileru, Horia Teodoru, Gheorghe Ghiţescu, Stelian Panţu, Petre Achiţenie. Din 1965 până în 1978 este profesor de desen la Liceul Nr. 6 din Bucureşti, luându-şi definitivatul în 1968, gradul II în 1971, şi gradul I în 1975. În 1967 devine membru stagiar al Uniunii Artiştilor Plastici din România şi în 1969 – membru definitiv. În 2006 devine membru al Uniunii Gravorilor şi Litografilor Maghiari, Budapesta, Ungaria. Între anii 1975-1990 este secretar al secţiei de grafică al U.A.P. din România. Din anul 1979 până în anul 1989 – desenator artistic la Editura Sport-Turism din Bucureşti. Din 1990 – lector universitar la Academia de Artă din Bucureşti, catedra de grafică. Între anii 1991-1993 – conferenţiar şi din 1993 până în 2011 – profesor universitar titular. În anul 2005 devine doctor în arte vizuale, cu lucrarea Invenţia oculocentrică sau ispitirea Sfântului Antonie. În perioada 1990-2008 este şeful catedrei de grafică şi membru al Consiliului Profesoral al Facultăţii de Arte Plastice al Universităţii Naţionale de Arte din București şi al Senatului. În anul 2005 colaborează cu Academia Română la proiectul lansat de academicianul Eugen Simion pentru salvarea manuscriselor eminesciene, proiect iniţiat de Iorga, Perpessicius, Călinescu şi Noica. Propune pentru reeditarea acestora o formulă inovatoare de tipărire, realizată şi cu ajutorul unor tehnici digitale, prin care reproducerea manuscriselor lui Mihai Eminescu devine, în sfârşit, posibilă, instituind un reper cultural prezervat viitorilor cercetători şi colecţionari. În luna aprilie 2013 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, secţia Arte, Arhitectură şi Audiovizual.   *** Art Director Premiile APLER   Mihai Zgondoiu (n. 1982) este artist, curator și galerist independent cu studii doctorale în domeniul artelor vizuale. Începând cu anul 2014 predă la Universitatea Națională de Arte din București, iar din 2018 (în paralel) la Facultatea de Arte și Design din Timișoara. De asemenea, Mihai Zgondoiu a fost iniţiator şi coordonator al galeriei Atelier 030202 din București (2009 până în prezent), co-curator al galeriei geamMAT a Muzeului de Artă din Timișoara (2012 – 2014) și Co-Curator al proiectului „Atelier în tranziție” (2009-2013). A câștigat Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din România pentru „Artă în spațiul public” (2017), și Premiul JCE Contemporary Art Bienalle – selecția românească (2019). În 2018 a curatoriat expoziția „Urban Steps” la Muzeul Național de Artă Contemporană – București, iar în 2019 expozițiile „Young Blood” din Pavilionul Supercontemporan Art Safari- București și „Electrecord – Romania in vinyl covers” din cadrul Festivalului de Artă Europalia – Bruxelles. Cele mai recente expoziții în care a participat sunt: „Re-Conception”, Triennials of Extended Media, Pavilion Cvijeta Zuzoric, Belgrad (2019), “The Uslan International Woodcut Biennale”, Uslan (2019), “JCE Contemporary Art Bienalle”, The Belfry – Montrouge, “Fragments”, BOZAR Centre for Fine Arts, Brussels (2019), “HIT” – Kanal Centre Pompidou, Brussels (2019), și “Bucharest Artworlds at The Wrong Biennale #4”, Rezidența 9, București (2020).         Număr de vizualizări :52

„Pinacoteca București” – un film documentar despre marea galerie de... Posted: 19 Nov 2021 06:37 AM PST Muzeul Municipiului București lansează filmul documentar „Pinacoteca București” în care este dezvăluit în premieră complexul proiect al configurării marii galerii de artă în centrul vechi al Capitalei. Dr. Elena Olariu, director adjunct Secția Artă, Restaurare, Conservare și drd. Angelica Iacob, șef Secție Artă – Muzeul Municipiului București vă oferă o amplă prezentare a întregului complex arhitectonic în care se pregătește funcționarea Pinacotecii București și istoricul Palatului Dacia-România, precum și informații în premieră despre viitoarea galerie de artă a Capitalei, ce anume o va diferenția de celelalte muzee și galerii din București, de ce va deveni ea foarte atractivă nu numai pentru turiștii români, ci și pentru cei străini.  Palatul Dacia-România este situat în centrul istoric al Bucureștiului, pe strada Lipscani nr. 18-20. Monument istoric de valoare națională, înscris în Lista Monumentelor Istorice, face parte din „Ansamblul de arhitectură Strada Lipscani”. Clădirea ocupă colțul dintre străzile Lipscani, Smârdan și Stavropoleos, având o fațadă mai lungă pe strada Stavropoleos. Istoria acestei clădiri se îngemănează cu istoria Capitalei României. Vizionând filmul documentar „Pinacoteca București” veți afla detalii despre extraordinar de importantul patrimoniu de artă al Capitalei României, în prezent în depozite, care abia așteaptă să fie expus într-un spațiu propice și special, dedicat promovării unor opere de o valoare inestimabilă pentru cultura românească. În prezent, proiectul Pinacotecii București este finalizat. Primăria Municipiului București urmează să restaureze clădirea pentru a se deschide aici o galerie de artă modernă, așa cum merită Capitala României. Până la acel moment, publicul este invitat să viziteze expozițiile anuale în care patrimoniul orașului este promovat în cele două săli special rezervate din incinta Palatului Suțu (Bdul Ion C. Brătianu, nr 2). Noul film documentar se adaugă seriei realizată și oferită gratuit publicului de Muzeul Municipiului București. Sunt filme care transpun conținut relevant despre proiecte expoziționale de referință, despre istoria și patrimoniul Capitalei. Informații noi, utile, imagini din trecut sau de actualitate sunt oferite de experții muzeului în interviurile pe care le-au acordat. Filmul filmul documentar „Pinacoteca București” poate fi vizualizat accesând ->  https://youtu.be/wjSqgkTDJqI Toate filmele documentare realizate de MMB sunt accesibile aici -> http://muzeulbucurestiului.ro/filme-documentare.html   Număr de vizualizări :44

„Dostoievski – 200” Posted: 19 Nov 2021 06:33 AM PST În perioada 25-26 noiembrie 2021, Centrul de Cultură „George Apostu” din Bacău organizează o serie de activități consacrate unuia dintre cei mai apreciați scriitori ai literaturii universale, Feodor Mihailovici Dostoievski, manifestările fiind integrate programului cultural aniversar intitulat – „Dostoievski – 200”. Venit pe filiera unor relații instituționale conturate cu mulți ani în urmă, programul „Dostoievski – 200” este rodul unei colaborări stabilită între Centrul de Cultură „George Apostu”, în calitate de organizator, și partenerii săi în demersul de omagiere a operei și personalității marelui scriitor rus – Centrul Rus de Știință și Cultură la București și Filarmonica „Mihail Jora” din Bacău.  Pretextul acestei încercări de a-l (re)aduce în atenția opiniei publice pe cel care a creditat Frumusețea cu puterea „de a salva lumea” este unul dublu – raportat la Dostoievski, 2021 este deopotrivă un an aniversar și comemorativ, anul acesta împlinindu-se 200 de la naștere, dar și 140 de ani de la moartea sa; pentru organizatori, motive suficiente pentru a promova una dintre cele mai valoroase opere literare plăsmuite de spiritul uman de-a lungul timpului, pentru a reliefa actualitatea sa tematică. Dincolo de orice partizanat sau ideologie, dincolo de orice apartenență etnică sau națională, Centrul de Cultură „George Apostu” își asumă programul ca pe o obligație morală, văzând în Dostoievski prototipul „omului-universal”, care ajunge să accepte suferința ca pe o cale spre mântuire, ca pe o oportunitate de a pătrunde în tenebrele sufletului și minții umane, de a radiografia conștiințele fracturate, chinuite de povara libertății și măcinate de incertitudinea existenței lui Dumnezeu, pentru a putea împărtăși întregii lumi, prin intermediul cuvântului scris, frânturi de geniu și de înțelepciune rezultate din această experiență abisală. „Crimă și pedeapsă”, „Idiotul”, „Frații Karamazov”, „Demonii”, „Însemnări din subterană” sunt exemple edificatoare în acest sens, creații de o valoare inestimabilă, cu o tematică mereu actuală; Programul cultural aniversar „Dostoievski – 200” se va derula după următorul calendar:   Joi, 25 noiembrie 2021,   ora 17.00, Muzeul de Artă Contemporană „George Apostu”  – Deschiderea programului cultural „DOSTOIEVSKI – 200” – Expoziția „Viața și creația lui Feodor Dostoievski” a Muzeului „Dostoievski” din Sankt Petersburg Prezintă: Mikhail Vladimirovich Davydov, director al Centrului Rus de Știință și Cultură la București. Ion Fercu – ,,Temeiuri ale contemporaneității lui Dostoievski cu viitorul”   Vineri, 26 noiembrie 2021 ora 11.00, Centrul de Cultură „George Apostu” Colocviul „Dostoievski-200” Alocuțiuni: – conf. univ. dr. Camelia Dinu, Universitatea din București, coordonator al volumului „Recitindu-l pe Dostoievski. 200 de ani de la naștere”, editura Litera, 2021 – Ion Fercu – „Lectura hermeneutică a operei dostoievskiene”; autor al volumului „Prin subteranele dostoievskiene”, editura Junimea, 2018, Premiul Academiei Române (2020) – Daniel Ștefan Pocovnicu – „Alt exercițiu de admirație: Dostoievski”   ora 18.30, Sala Ateneu a Filarmonicii „Mihail Jora” Ion Fercu: ,,Dostoievski și vrăjitorii armoniilor muzicale”   Concert de gală „Dostoievski-200”: Orchestra Filarmonicii „Mihail Jora” Leonard Boga – dirijor Eduard Kunz (Rusia) – pian   În program: Rachmaninov – Concertul nr. 2 pentru pian Prokofiev – „Romeo și Julieta”, selecțiuni din Suitele nr. 1 și nr. 2   Cultură, istorie, documente de arhivă, destine excepționale (reale și imaginare), prelegeri, invitați de seamă și nelipsitul moment muzical, asigurat de Orchestra Filarmonicii „Mihail Jora” alături de Eduard Kunz, unul dintre cei mai buni pianiști ai școlii muzicale ruse din ultimul deceniu, toate acestea vă sunt oferite în cadrul programului cultural „Dostoievski-200”. Accesul publicului se face cu respectarea normelor în vigoare privind combaterea răspândirii virusului SARS-CoV-2. Parteneri media: Radio România Actualități, EuroTV, Radio România Iași, Radio Moldova, TVR Iași, Deșteptarea. Pentru anul 2021, programul cultural al Centrului de Cultură „George Apostu” se desfășoară sub genericul „IDENTITATE ȘI DIVERSITATE – FERESTRE DESCHISE”.     Număr de vizualizări :33

Mai multe documentare puternice, în selecţia Festivalului Filmului ... Posted: 19 Nov 2021 06:13 AM PST Viaţa grea din Gaza, violenţele asupra palestinienilor din teritoriile ocupate, agresiunile asupra femeilor în lumea arabă sau problema refugiaţilor se numără printre subiectele tratate de o serie de documentare care completează programul ediţiei din acest a Festivalului Filmului Palestinian. Ediţia a patra va fi una hibrid – în perioada 25 – 28 noiembrie 2021, filmele vor putea fi văzute de publicul bucureştean la Cinema Muzeului Ţăranului Român, apoi, în intervalul 2 – 5 decembrie 2021, o mare parte din selecţie va fi disponibilă online, pe platforma Eventbook.  Programul propune mai multe documentare puternice, selectate la mari festivaluri în ultimii doi ani şi prezentate în premieră în România. „Festivalul Filmului Palestinian își propune să ofere publicului din România şansa de a descoperi atât vitalitatea cinematografiei palestiniene – reprezentată de cineaşti răspândiţi în întreaga lume, cât şi realităţile socio-culturale şi istoria palestinienilor prin reprezentarea cinematografică și prin întâlniri cu cineaști. Îndeamnă la dialog și empatie, provoacă la analiză și deschidere.”, a declarat Ionuț Trandafirescu – directorul Festivalului Filmului Palestinian în România.  Selectat la Berlinale şi CPH:DOX, „Aşa cum vreau” („As I Want”, 2021), realizat de regizoarea palestiniană Samaher Alqadi, urmăreşte protestele din 2013 ale unor femei din Egipt, exasperate din cauza agresiunilor sexuale care au avut loc în Piaţa Tahrir în timpul manifestaţiilor organizate pentru a marca doi ani de la Revoluţia de la Cairo. „Despre pământ şi pâine” („Of Land and Bread”, 2019) este un documentar de montaj răscolitor, realizat din zeci de înregistrări făcute de palestinieni cu intimidările şi umilirea cu care se confruntă în fiecare zi. Regizat de Ehab Tarabieh, din partea organizaţiei de apărare a drepturilor omului B’Tselem, filmul a fost inclus în selecţia a trei dintre cele mai importante festivaluri de documentare – IDFA, Ji.hlava şi Visions du Réel. În emoţionantul documentar „Încă o săritură” („One More Jump”, 2019), regizorul italian Manu Gerosa redă suferinţa şi frustrarea tinerilor palestinieni din Fâşia Gaza din perspectiva unei echipe de parkour. Filmul a avut premiera mondială la Festivalul Visions du Réel. Festivalul Filmului Palestinian aduce de asemenea în atenţie doi tineri documentarişti, extrem de promiţători. Mohamed Jabaly a devenit cunoscut cu documentarul de lungmetraj „Ambulanţă” („Ambulance”, 2016), selectat la CPH:DOX, IDFA şi Ji.hlava. În vara 2014, regizorul s-a alăturat unui echipaj de pe ambulanţă în încercarea de a-i salva pe cei răniţi în Războiul din Gaza. Filmul va putea fi văzut la Bucureşti împreună cu cel mai nou scurtmetraj al lui Mohamed Jabaly, „Gaza mea online” („My Online Gaza”, 2020). Al doilea tânăr regizor din programul FFP este Mohammed Almughanni, prezent cu două documentare de câte 30 de minute. În „Falafala” (2019), cineastul urmăreşte destinul misterios al unui palestinian din Danemarca, unde a ajuns în anii `70, când era copil. În „Fiul străzii” („Son of Streets”, 2020), protagonist este un băiat din tabăra de refugiaţi palestinieni Shatila din Beirut. Festivalul se va deschide şi se va închide cu două filme de ficţiune, „200 de metri” („200 Meters”, 2020), de Ameen Nayfeh, şi „Străinul” („The Stranger”, 2021), de Ameer Fakher Eldin, ambele selectate la Veneţia şi anunţate deja. Biletele şi abonamentele sunt disponibile pe platforma Eventbook. FFP își propune să ofere publicului din România șansa să vadă în premieră cele mai apreciate filme palestiniene recente și să îi cunoască pe cei mai importanți cineaști palestinieni. Festivalul este organizat de Centrul Cultural Palestinian „Mahmoud Darwish”, în parteneriat cu Ministerul Culturii din Palestina și cu Ambasada Statului Palestina la București. Centrul Cultural Palestian Mahmoud Darwish este o organizație non-guvernamentală, neafiliată politic, care promovează cultura și valorile străvechi palestiniene în spațiul public românesc și își propune să crească interesul publicului din România pentru moștenirea culturală palestiniană prin organizarea mai multor evenimente și activități. Organizat de Centrul Cultural Palestinian În parteneriat cu Ministerul Culturii din Palestina și Ambasada Statului Palestina în București Parteneri și sponsori Brands International, El Unico, S.T. Dupont, La Aurora, La Casa del Habano, Cinema Muzeul Țăranului, Muzeul Național al Țăranului Român, One World Romania, Nabulsi Soap, Grupul Filos, Alternative-Culture.com, Librăriile Cărturești Văzut de Radio Guerrilla Parteneri media Music Channel, Zile și Nopți, Cinemagia, AGERPRES, IQads, Ziarul Metropolis, Observator Cultural, Liternet, Scena9, The Institute, Spotmedia, Film Menu, F-Sides Cineclub, MovieNews, PRwave, Iqool, CriticEyez, Munteanu, SMARK. www.palestinianfilmfestival.org social media: @festivalulfilmuluipalestinian   Număr de vizualizări :33

Editura ALL sărbătorește împlinirea a 30 de ani de la înființare Posted: 19 Nov 2021 06:09 AM PST În luna decembrie a acestui an, Editura ALL împlinește 30 de ani de existență în lumea cărților, cu peste 6000 de titluri publicate în sute de colecții și peste 15 milioane de exemplare vândute. În fiecare bibliotecă din casa unui român se află cel puțin o carte apărută sub sigla ALL.      Dat fiind contextul actual, sărbătorim în mediul virtual primii 30 de ani de activitate. Timp de 30 de zile, în perioada 18 noiembrie – 17 decembrie 2021, cititorii noștri se vor putea bucura de o serie de oferte speciale, concursuri, cadouri și surprize pe www.all.ro și pe pagina oficială a editurii https://www.facebook.com/editura.all.   Pentru a rememora momente-cheie ale acestui parcurs îndelungat, nu de puține ori marcat de provocările inerente industriei de carte autohtone, am adunat mărturii și urări emoționante de la autori și traducători, parteneri de afaceri și colaboratori, foști și actuali angajați, oameni dragi care ne-au fost alături în această călătorie, pe care le vom publica zilnic pe pagina oficială de Facebook a editurii. De asemenea, din 18 noiembrie, vizitatorii site-ului nostru vor găsi secțiunea „Oferta zilei ALL 30”, în care adăugăm zilnic cele mai populare titluri cu 50% reducere. Orice comandă de peste 150 de lei pe www.all.ro va fi însoțită de un cadou special – bestsellerul ROAR. 30 de femei. 30 de povești, semnat de scriitoarea irlandeză Cecelia Ahern, o carte despre esența fragilă, dar durabilă și perseverentă a naturii umane, cu al cărei mesaj ne identificăm acum, în momentul bilanțului.   Editura ALL a fost fondată în 1991 de Mihail Penescu, actualul Președinte și Director General al Grupului Editorial ALL, alături de partenerii săi de la acea vreme, devenind astfel prima editură privată cu profil academic și universitar. În doar câțiva ani, portofoliul de titluri cuprindea deja cărți de drept, economie, medicină, calculatoare, matematică, fizică, chimie, istorie, filosofie, psihologie, biologie, precum şi literatură. Introducerea manualelor alternative a însemnat o oportunitate pentru ALL, care a ajuns liderul pieței de manuale și de carte şcolară din România.   Apărută inițial în 1994, Îngrijirea sugarului și a copilului, de Dr. Spock, un volum de referință pentru generații întregi de părinți, se regăsește și astăzi în topul vânzărilor Editurii ALL, fiind tipărită până acum în zeci de tiraje. De același succes îndelungat se bucură și versiunea în limba română a unei adevărate biblii în domeniul dezvoltării personale – Cele 7 deprinderi ale persoanelor eficace, de Stephen R. Covey, pe care o retipărim deja cu succes de 26 de ani. Începând din 2013, romanele Fantasy Pisicile Războinice, care se regăsesc pe lista de bestselleruri New York Times, și-au făcut loc și în topul vânzărilor ALL din toate timpurile.   Editura ALL și-a păstrat specificul academic, o treime dintre cărțile publicate astăzi adresându-se medicilor, asistenților medicali și studenților la medicină. De asemenea, din oferta noastră fac parte titluri de excepție ale unor autori distinși cu cele mai prestigioase premii literare, bestselleruri internaționale, cărți care au schimbat mentalități și destine în domeniile lor: istorie, diplomație, antropologie, dezvoltare personală, literatură, ficțiune pentru copii.