Newsletter Agentia de carte - 12 ianuarie 2021

[altmariusbook]

“Premiul pentru traducere Malinda A Markham Memorial: volumul ”Trib...

---

• Premiul pentru traducere Malinda A Markham Memorial: volumul ”Triba...
• „Nopțile lecturii” / „Les Nuits de la lecture”
• Prelungirea perioadei de vizitare a expoziției ”Leontina Văduva și ...
• Debut în forță pentru ANANSI în 2021: ”Hamnet” – romanul anului 202...
• De Ziua Culturii Naționale – maraton de spectacole lectură, la Teat...
• ”Alwarda” de Ruxandra Novac a primit Premiul Cartea de Poezie a anu...
• Ziua Culturii Naționale sărbătorită de Academia Română împreună cu ...
• Sub semnul seriozităţii
• Interviu cu Diana Sârbu – secretar PR al Companiei ”Liviu Rebreanu”...
• „Chiraleisa! Chiraleisa! Chiraleisa!”

Premiul pentru traducere Malinda A Markham Memorial: volumul ”Triba... Posted: 11 Jan 2021 07:18 AM PST Volumul de poezie Tribar, de Andra Rotaru, în traducerea în engleză a Ancăi Roncea, a fost desemnat câștigător al premiului pentru traducere Malinda A Markham Memorial, oferit de Saturnalia Books. Volumul va apărea în primăvara anului 2022 în America, la editura Saturnalia Books. Juriul a fost format din scriitorii Timothy Liu și Sarah Wetzel.  Despre Tribar:   Îmi place cum această carte poate fi citită ca un film care se derulează doar în mintea cititorului. Scenele (le citesc astfel) te poartă printr-un peisaj în schimbare, care poate fi amenințător, istoric, științific sau de-a dreptul violent – toate în legătură strânsă între ele, precum „conexiunile incorecte” ale tribarului. Sawako Nakayasu   Această carte conține multe lucruri ciudate, imprevizibile: „când nu ne auzim, doar obiectele mai pot avea organe”, spune o poezie, apoi recunoaște: „lucrurile frumoase nu sunt urgente în lumea asta”. Cum așa? Poate pentru că există un fel de cunoaștere prealabilă, un ecou al acelei idei vechi că „sufletele morților personifică spiritele de demult ale iernii”. Poate. Sau, poate, pentru că această poetă găsește misterul în claritate: „când se întinde în pat, fără ochelari, ochii ei par din nou limpezi.” Sau, poate, pentru că tandrețea există în detalii. (…) Ce lucrare minunată, imprevizibilă. Ilya Kaminsky   Andra Rotaru este o deschizătoare de drumuri. Maria Pilchin   Andra Rotaru (n. 1980, București) a realizat numeroase proiecte transdisciplinare în țară și străinătate: Lemur (dans și poezie), documentarul All Together, proiectul Photo-letter pairing etc. A coordonat proiectele Paul Celan 100: Language Mesh (ICR Bruxelles) și Paul Celan: Dialoguri Poetice (Goethe Institut București & Dlite). A susținut lecturi și prezentări în Europa și SUA. Cărți publicate: Într-un pat, sub cearșaful alb, 2005; En una cama bajo la sabana blanca, 2008, Spania; Ținuturile sudului, 2010; Lemur, 2012; Tribar, 2018. Volumul Lemur a apărut în America (trad. Florin Bican), la Action Books (2018). Volumul Tribar va apărea în Germania, la Elif Verlag, în traducerea lui Alexandru Bulucz (2021).   Anca Roncea scrie poezie în limba engleză și este traducătoare de poezie din română, franceză și neo-greacă în engleză. A crescut în Focșani și a locuit în București, Yangon, Iowa City, Los Angeles și New York. Prin ceea ce scrie explorează spațiul în care limbajul poate crea pivoți în senzația de dezrădăcinare, încorporând estetica lui Constantin Brâncuși și a artistelor din mișcarea Dada. Este absolventă a programului Iowa Writers’ Workshop, a MFA-ului de traduceri literare a Universității din Iowa și a MA-ului în studii culturale americane a Universității București. A publicat în Berkeley Poetry Review, Beecher’s Magazine, Omniverse, the Bare Life Review, Lana Turner, precum și în Asymptote. În toamna lui 2020 a început studiile doctorale în literatură comparată la Universitatea Washington din Saint Louis.   Mai multe: https://www.facebook.com/SaturnaliaBooks/photos/a.10150120362736023...   Număr de vizualizări :9http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/XPnswITrp-Q?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

„Nopțile lecturii” / „Les Nuits de la lecture” Posted: 11 Jan 2021 06:56 AM PST Ca în fiecare an, la sfârşit de ianuarie, Institutul Francez din România la Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara sărbătorește lectura în toate formele, raliindu-se la evenimentul internațional „Nopțile lecturii” / „Les Nuits de la lecture”. România participă la cea de-a 5-a ediţie a evenimentului organizat de Ministerul francez al Culturii în întreaga lume, printr-o serie de evenimente online: întâlniri cu scriitori, mese rotunde, ateliere de lectură în franceză şi română pentru cei mici, jocuri sau lecturi muzicale. Din 2017, „Les Nuits de la lecture”/„Nopțile Lecturii” sunt momente unice în care se celebrează pe tot globul, în același timp, plăcerea lecturii și accesul la carte. În contextul sanitar actual, lectura a devenit mai mult ca oricând o cale de evaziune pentru mulți oameni, dar şi un mod de a regândi, de a reevalua lumea în care trăim – de aici şi tema principală a acestei ediţii „Să recitim lumea”.  Evenimentele se vor desfăşura online, pentru a permite accesul tuturor persoanelor pasionate de lectură, indiferent de locul în care se află sau de orașul în care au loc „Nopțile Lecturii”. Programul complet a celor patru nopţi de lectură poate fi consultat în evenimentul Facebook: https://www.facebook.com/events/1137391786697062. Echipa Institutului Francez din România Timișoara vă invită să recitiți lumea împreună! Oriunde v-ați afla, înregistrați-vă citind un fragment de maximum 5 minute dintr-un autor român sau francofon și trimiteți filmulețul vostru până în 21 ianuarie la adresa de email: [e-mail]. Toate înregistrările primite vor fi postate pe paginile de Facebook și de Instagram ale Institutului în 23 ianuarie. Tot atunci, membrii echipei de la Timișoara și invitații lor vă vor citi online câteva dintre textele lor preferate, în română și în franceză, ca un dialog între culturi și vremuri. Lecturile vor fi acompaniate de interludiile muzicale ale pianistei Evelin Roman. Pentru cititorii mai mici, Institutul Francez la Timișoara a prevăzut o serie de lecturi pe rețelele de socializare, din 21 până în 24 ianuarie, dar și un atelier prin care aceștia sunt invitați „să recitească lumea basmelor”. Atelierul este destinat copiilor de 4-8 ani și se va desfășura în 22 ianuarie, la ora 18, pe Zoom, cu participare gratuită, pe bază de rezervare. Înscrierile se fac până în 21 ianuarie, la adresa de email [e-mail]. Printre numeroasele evenimente care vor avea loc în celelalte orașe din țară, nu rataţi masa rotundă „Recitind lumea la feminin” organizată de Institutul Francez din România la Iași în 23 ianuarie! Veți avea ocazia să întâlniți prezintă şase autoare francofone , care scriu cu prioritate în limba franceză și locuiesc în cea mai mare parte în ţări diferite de cele în care s-au născut. Este vorbă de ivoriana Tanella Boni, laureata Premiului Internaţional pentru Poezie 2009, franţuzoaica Catherine Cusset care a primit Premiul Goncourt al liceenilor în 2008, Lise Gauvin, din Québec, deţinătoare a Medaliei francofoniei, decernată de Academia Franceză, românca Liliana Lazar, laureată a Premiului celor cinci continente în 2016, Madeleine Monette, laureata Premiului Robert Cliché şi de Faouzia Zouari, franco-tunisiană, care trăiește la Paris și a primit în 2016 Premiul celor cinci Continente. Dialogul va fi moderat de Simona Modreanu, profesoară la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” din Iași. Înscrierile pentru participarea la eveniment se fac la: [e-mail]   Urmărind pagina de Facebook a Institutului Francez din România la Cluj, o veți putea întâlni pe scriitoarea Marianne Jaeglé care va prezenta cartea sa despre ultimii doi ani din viaţa lui Vincent van Gogh, contestând ideea, acceptată până acum, că acesta și-a pus capăt zilelor. Marianne Jaeglé va discuta cu traducătoarea cărţii sale în limba română, Sînziana Manta, şi cu scriitoarea Laura T. Ilea. Institutul Francez din România la Bucureşti îşi îndreaptă atenţia preponderent către publicul tânăr, cu ateliere de lectură, muzică şi jocuri. Număr de participanţi este limitat, aşa că publicul este invitat să se înscrie din timp.   Regăsiți toate informațiile despre evenimente, precum și anunțuri de ultimă oră, pe paginile de Facebook: https://www.facebook.com/events/1137391786697062 https://www.facebook.com/InstitutulFrancezTimisoara https://www.facebook.com/InstitutulFrancez https://www.facebook.com/InstitutfrancaisdeCluj https://www.facebook.com/Institut-fran%C3%A7ais-Ia%C5%9Fi-225998407...   Număr de vizualizări :10http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/gcFDvWayf_I?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Prelungirea perioadei de vizitare a expoziției ”Leontina Văduva și ... Posted: 11 Jan 2021 06:47 AM PST Asociația pentru Muzică, Artă și Cultură, Muzeul Municipiului București și Muzeul Național „George Enescu” – cu patronajul Ministerului Culturii, Ambasadei Republicii Argentina în România, Ambasadei Republicii Austria în România, Forumului Cultural Austriac din București, Ambasadei Regatului Spaniei în România și Ambasadei Regatului Unit al Marii Britanii în România și în parteneriat cu Galeria Tiny Griffon din Nuremberg, Floria și Wagner Arte Frumoase și Povești, anunță prelungirea perioadei de vizitare a expoziției ”Leontina Văduva și marile scene ale lumii”. Astfel, lucrările realizate de artistul Florian Doru Crihană, cu ocazia aniversării, în decembrie 2020, a îndrăgitei soprane Leontina Văduva, vor putea fi văzute în foaierul Muzeului Municipiului București – Palatul Suțu (Bd. I.C. Brătianu nr. 2), una dintre cele mai frumoase clădiri din inima Bucureștiului, până la data de 8 martie 2021, dată la care va avea loc și finisajul acestei expoziții inedite. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului. „O expoziție-eveniment, dedicată sopranei Leontina Văduva la aniversare, se transformă, prin talentul și imaginația graficianului Florian Doru Crihană, într-o experiență multidisciplinară și multisenzorială, călătorie nostalgică în capitalele muzicale ale lumii și prilej pentru iubitorii de artă să descopere/redescopere cariera strălucitoare în operă, personalitatea artistică, rolurile preferate ale unei mari artiste lirice, originare din România. Succesele Leontinei Văduva la Paris, la Metropolitan Opera New York, Royal Opera House – Covent Garden, la Scala din Milano, Gran Teatre del Liceu din Barcelona, Teatro Colon Buenos Aires, Staatsoper din Viena sau La Fenice din Veneția sunt reinterpretate vizual de Crihană, de cele mai multe ori în lucrări-pandant, care omagiază pe de o parte rolurile reprezentative – Mimi, Manon, Leila, Mireille, Carmen, Antonia, Gilda, Norina, Susanna, Blanche, Violetta, și pe de altă parte celebrele clădiri și orașele-gazdă ale celor mai bune companii de operă din lume, pe scena cărora Văduva a urcat, cu remarcabil succes, de numeroase ori.” Cristina Simion – Curator și galerist Tiny Griffon Gallery, Nuremberg, Germania   *** Despre artiști: LEONTINA VĂDUVA: după studii la Conservatorul din București, sub îndrumarea profesoarei Arta Florescu, soprana Leontina Văduva a debutat pe plan internațional în 1986 la Teatrul Capitole din Toulouse în Manon de Jules Massenet. Rolul, devenit una dintre cele mai dragi cărți de vizită, a purtat-o spre debutul londonez de la Royal Opera House Covent Garden, etapă care i-a adus prestigiosul premiu Lawrence Olivier (1988). Stabilită în Franța, țară care a adoptat-o de la bun început, și care i-a acordat în 1999 titlul de Chevalier des Arts et des Lettres, iar câțiva ani mai târziu cel de Officier des Arts et des Lettres, Leontina Văduva a devenit rapid una dintre cele mai bune ambasadoare ale repertoriului francez interpretând magistral rolurile Micaëla, Antonia, Julieta și Mireille pe cele mai importante scene ale lumii. Rolul debuturilor în Statele Unite ale Americii (San Francisco, 1996, Metropolitan Opera, New York, 2000) a fost Mimi din Boema lui Puccini. Printre dirijorii cu care a colaborat de-a lungul timpului se numără James Conlon, Sir Colin Davis, Alain Lombard, Sir Charles Mackerras, Zubin Mehta, Riccardo Muti, Kent Nagano, Antonio Pappano, Michel Plasson și Carlo Rizzi. Discografia artistei include Carmen (1991) – dirijor Zubin Mehta, Rigoletto (1993) – dirijor de Carlo Rizzi, Povestirile lui Hoffmann (1996) – dirijor Kent Nagano, Boema (1996) – dirijor Antonio Papanno și recitalul Opera Arias (1997) – dirijor Plácido Domingo. Un capitol special în videografia artistei îl reprezintă DVD-ul cu Romeo și Julieta, înregistrat în 1994 la Royal Opera House Covent Garden din Londra, sub conducerea muzicală a lui Sir Charles Mackerras şi în regia lui Nicolas Jöel, devenit referința absolută pentru celebra operă a lui Gounod. De asemenea, mult mai târziu, Leontina Văduva lansează DVD-ul Chanter, ma raison d’être (2001) un film realizat de Fabrice Maze ce prezintă cariera artistei în perioada 1990-2001. Deosebitele sale calități artistice i-au adus numeroase distincții, printre care Medalia orașului Toulouse, premiul Royal Philarmonic Society of Music – Londra și Ordinul Meritul Cultural in grad de Mare Ofițer oferit de Președintele României. În ultimii ani soprana Leontina Văduva a fost prezentă pe scena Ateneului Român și a Sălii Radio din București în cadrul evenimentelor organizate de Asociația pentru Muzică, Artă și Cultură: Recitalul omagial Verdi–Wagner: Corespondențe (2013), Gala Aniversară “Viorica Cortez și Prietenii” (2014), Recitalul omagial “Enescu 60” (2015), Recitalul caritabil “Suflet în Culori”; Concertul aniversar “Ave: Leontina Văduva 30 de ani în muzică” în cadrul celei de-a II-a ediții a Vibrate! Festival; o ediție specială a întâlnirilor muzicale Opera FANtastica. Luminița Arvunescu în dialog cu Leontina Văduva, expoziția de costume LEONTINA VĂDUVA ON STAGE și Gala Aniversară LEONTINA VĂDUVA 30 (2016). În 2014 Leontina Văduva a lansat CD-ul Verdi–Wagner: Corespondențe, în 2015 a lansat calendarul aniversar 2016 Leontina Văduva 30, iar în 2016 i-a fost conferit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Naționale de Arte George Enescu din Iași. În prezent Leontina Văduva susține masterclass-uri pentru tânăra generație și predă la Conservatorul Claude Debussy din Paris și la HEMU – Haute Ecole de Musique din Lausanne. De asemenea, în ultimii ani, soprana Leontina Văduva, alături de pianista Alina Pavalache și regizoarea Anda Tăbăcaru Hogea, a susținut o serie de masterclass-uri la Tescani la Secţia „Dumitru şi Alice Rosetti Tescanu – George Enescu” a Muzeului Național George Enescu din București.   FLORIAN DORU CRIHANĂ s-a născut pe 7 aprilie 1958 la Galați, într-o familie de intelectuali, mama, Dorina Crihană – funcționară, iar tatăl, Vasile Crihană – militar cu grad de colonel la pompieri. A absolvit Școala generală nr. , Liceul de marină și Facultatea de Nave din Galați. Timp de 5 ani a lucrat ca inginer la Galați. Din 1991 devine artist liber, renunțând la cariera de inginer. Creația sa a avut un impact în lumea saloanelor de caricatură, în care a abordat mereu subiecte din societatea contemporană. Cele mai multe succese le-a obținut în Polonia, în Germania, în Turcia și Iran. Dieter-Burkamp – ziarist german, editor și colecționar de artă i-a influențat cariera pe 20 de ani și a publicat un album cuprinzător în Germania. Cu sprijinul lui Dieter Burkamp, Crihană a pătruns în colecții private și în muzee occidentale. După câștigarea a 80 de premii internaționale în saloanele de grafică satirică, Crihană a decis să se retragă în atelier, pentru a aborda istoria Europei, istoria lumii. Astfel, a realizat serii despre orașele: Berna (30), Bologna (40), Brăila (40), Bruges (40), București (10), Fribourg (35), Galați (46), Istanbul (13), Lausanne (5), Legnica (40), Ljubljana (9), New York (36), Nürnberg (31), Pordenone (30), Potsdam (100), La Réole (30), Sacile (30), Strasbourg (35), Veneția (80). În același timp a mai realizat următoarele serii: 21 de Secole și Sfârșitul lumii (40), Fericirea clasei Mijlocii (30), Don Quijote de la Mancha (40), Musca (28), Satiră dezbrăcată (30), Experimentul Philadelphia (8), Portrete (30), Inventarul de simboluri (40), Secole ale Sturionului la Dunăre (30), Titanic (40), Turnul Eiffel (40), Leontina Văduva și marile scene ale lumii (30), Federico Caffè (8), Valoarea sărăciei (30), Bănci (30), Plicuri (30), Steampunk (16). Majoritatea au intrat în colecții private: Colecția Burkamp (600), Colecția Tudor Ionescu (30), Colecția Elena Susanu (16) și Colecția Drăgușin (250) – Comandorul de marină Lucian Drăgușin fiind un devotat susținător al creației artistului începând cu 2012 – sau de stat: Colecția Facultății de Economie din Roma (8), Colecția de artă a Muzeului Brăilei Carol I (40) și Colecția Centrului Cultural Legnica – Polonia (70).   Organizatori: Asociația pentru Muzică, Artă și Cultură, Muzeul Municipiului București și Muzeul Național George Enescu Cu patronajul: Ministerul Culturii, Ambasada Republicii Argentina în România, Ambasada Republicii Austria în România, Forumul Cultural Austriac din București, Ambasada Regatului Spaniei în România și Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii în România Parteneri: Floria.ro, Galeria Tiny Griffon din Nuremberg și Wagner Arte Frumoase și Povești Parteneri Media: TVR Internațional, Radio România Muzical, Radio România Cultural, Radio România București, Radio Trinitas, Radio Clasic, Agerpres, Revista Tango – Marea Dragoste, Revista Femeia, Ediția de Dimineață, spotmedia.ro, Modernism.ro, Ziarul Metropolis, LiterNet.ro, Opera Charm Magazine, Revista Urbea mea, IQads – Smark, Urban.ro, Bookhub, Catchy, Literomania, Agentiadearte.ro, Verbs describe us, PRwave, SensoTV, Jurnalul de Afaceri, 4arte.ro, InOras.ro, Onlinegallery.ro, Bucureștii vechi și noi, Orasulmeu, Bucharest Cultural Events, Promenada Culturală, Bună dimineața București, B365.ro, ArtOut, Republika Kritica, Revista Actualitatea Muzicală a UCMR, Calendar Evenimente, Bună ziua Iași, Autentici.info, București City News, RoEvents, Ceașca de Cultură, România Pozitivă, Jurnal de București. Număr de vizualizări :13http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/BVFuXWhXWJQ?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Debut în forță pentru ANANSI în 2021: ”Hamnet” – romanul anului 202... Posted: 11 Jan 2021 06:38 AM PST Cea mai nouă colecție românească dedicată literaturii universale, Anansi. Word Fiction de la Editura Pandora M, începe în forță acest an. Șase titluri noi vor poposi în librăriile fizice și online din întreaga țară în primele două luni ale lui 2021 din cele aproape 40 aflate în plan pentru acest nou an.  „Dacă 2020 a fost pentru noi anul planurilor și al începutului, anul 2021 va fi esențial pentru a demonstra că Anansi. World Fiction este o colecție care se poziționează între primele trei din țară, atât din punctul de vedere al selecției, cât și din cel al ritmului de apariții. Mai mult decât atât, va fi anul în care colecția  Anansi va culege roadele, dat fiind că vom publica laureații celor mai mari premii internaționale decernate în 2020: Nobelul pentru Literatură, Booker, Goncourt, Women’s Prize for Fiction, Booker International”, a mărturisit Bogdan-Alexandru Stănescu, coordonatorul colecției.    # Romanul anului 2020, o poveste care îl are în centru pe unicul fiu al lui Shakespeare Cu siguranță, una dintre cele mai așteptate traduceri este romanul Hamnet de Maggie O’Farrell, recompensat cu prestigiosul Women’s Prize for Fiction 2020 și inclus în nu mai puțin de 15 topuri internaționale ale celor mai bune cărți ale anului trecut, „un roman curajos, frumos, sfâșietor”, în aprecierea îndrăgitei prozatoare britanice Tracy Chevalier. Hamnet este un portret plin de lumină al căsniciei și o portretizare de neuitat a unui băiat care a fost uitat de toată lumea, dar al cărui nume a dat titlul celei mai celebre piese de teatru din toate vremurile. Ediția în limba română apare în condiții grafice deosebite, traducerea purtând semnătura Mihaelei Buruiană.   # „Un debut genial!” în viziunea lui Ian McEwan: romanul Patrula djinnilor de Deepa Anappara Un nou titlu care va apărea în traducere în colecția Anansi este Patrula djinnilor, semnat de scriitoarea și jurnalista de origine indiană Deepa Anappara. Cartea, aflată și ea în competiția pentru Women’s Prize for Fiction 2020, spune cu uneltele ficțiunii povestea copiilor indieni care continuă să dispară. Acțiunea romanului îi poartă pe cititori prin cele mai periculoase locuri ale metropolei indiene de astăzi: bazarul pe timp de noapte și chiar capătul Liniei Purpurii de tren. Patrula djinnilor (traducere de Daniela Robobete), o dezvăluire a Indiei moderne și a multiplelor și complexelor ei probleme.   #  Romanul recompensat cu prestigiosul Premiu Goncourt 2020 La două luni de la anunțarea Premiului Goncourt, romanului Anomalia, semnat de Hervé Le Tellier, va apărea în traducere în limba română în colecția Anansi. Scrisă aproape ca un scenariu pentru un blockbuster hollywoodian, Anomalia este o carte despre angoasele existenţiale ale omului contemporan, el însuşi dedublat între ceea ce este şi între ceea ce vrea să fie. Un om tot mai des aspirat de o lume virtuală în care se simte bine, lume devenită a doua sa realitate, singura care îl împlinește. Publicat la prestigioasa Editură Gallimard înainte de izbucnirea pandemiei, Anomalia a fost considerat de mulți critici din Hexagon drept un roman profetic, vizionar. Ediția în limba română a cărții apare în traducerea Mădălinei Ghiu.   #  Unul dintre cele mai puternice romane est-europene ale ultimilor ani O carte așteptată de mult în România este Dosarele mamei mele de András Forgách, un volum inclus în cele mai importante dezbateri politice internaționale ale ultimilor ani. La trei decenii după căderea comunismului, în timp ce investiga trecutul familiei sale, András Forgách a descoperit un fapt îngrozitor: mama lui, de care-l legase o iubire autentică, fusese informatoare a regimului János Kádár; ea dăduse informații nu doar despre cunoștințe întâmplătoare, ci și despre prieteni, rude și chiar despre propriii copii. În Dosarele mamei mele, András Forgách îi dă cuvântul mamei dispărute, lăsând-o să-și asume trecutul, dar și dând viață unei zone a memoriei afective pe care politica și istoria nu au reușit să le umbrească. Negocierea mentală și emoțională a acestei revelații, renegocierea trecutului din perspectiva noii realități, într-un volum puternic, descris de criticii de la The Guardian drept „un basm cvasimitologic, pe care Forgách îl construiește sub forma unui amalgam de ficțiune, poezie și jurnalism, o poveste ce-și are rădăcinile în mâlul Războiului Rece”. Traducere din limba maghiară de Andrei Dósa.   # O nouă traducere din opera lui Joan Didion, autoarea bestsellerului Anul gândirii magice La patru ani după apariția ediției în limba română a mult-îndrăgitei cărți Anul gândirii magice, Joan Didion revine în atenția cititorilor cu o nouă carte. Este vorba despre Nopți albastre, o nouă carte-terapie, menită să exorcizeze singurătatea şi suferința, demonii cei mai cumpliți de după piederea fiicei iubite. Joan Didion vorbește despre pierderea Quintanei, la vârsta de 39 de ani. Cu o textură bogată, cu amintiri din propria copilărie, din viața de cuplu și din experiența de părinte, acest volum este o relatare intens personală și emoționantă a gândurilor, temerilor și îndoielilor sale cu privire la statutul de părinte, boală și îmbătrânire. O nouă călătorie prin ținutul sălbatic al durerii, o elegie profundă și o meditație despre trecerea timpului de la una dintre cele mai puternice voci ale literaturii internaționale. Ediția în limba română poartă semnătura Ioanei Văcărescu.   # Reeditarea unui volum esențial, una dintre cele mai pătrunzătoare analize ale perioadei medievale Lista noutăților din colecția Anansi include și o nouă ediție, revăzută, a volumului Amurgul Evului Mediu de Johan Huizinga (traducere din limba neerlandeză de H.R. Radian). Acest studiu clasic despre arta, viața și gândirea din Franța și Țările de Jos în secolele al XIV-lea și XV-lea este una dintre cele mai pătrunzătoare analize ale perioadei medievale. O capodoperă a genului, cartea demonstrează că dispariția cavalerismului a reflectat spiritul timpului și că eroii și evenimentele epocii nu au constituit un preludiu al Renașterii și nici n-au purtat semințele unei culturi pe cale de a lua ființă, ci au fost semnele epuizării celei vechi. Printre alte subiecte, autorul examinează violența vieții medievale, ideea de cavalerism, convențiile legate de iubire, viața religioasă, viziunea asupra morții, simbolismul ce se afla întrețesut în pânza vieții de zi cu zi și sentimentul trăirii estetice. Vedem Evul Mediu târziu prin intermediul psihologiei și gândirii artiștilor, teologilor, poeților, cronicarilor de curte, al prinților și oamenilor de stat ai vremii, devenind astfel martorii splendorii și simplității medievale. În 2021, în colecția ANANSI. Wold Fiction vor apărea în jur de 40 de cărți, lista incluzând majoritatea titlurilor recompensate cu cele mai importante premii literare în 2020: opera poetică a poetei Louise Glück, laureata Nobelului literar, va fi tradusă și publicată începând cu acest an, romanului The Discomfort of Evening semnat de scriitoarea olandeză Marieke Lucas Rijneveld, premiat cu The International Booker Prize, precum și romanul Shuggie Bain de Douglas Stuart, recompensat cu The Booker Prize 2020. ANASI. World Fiction este cea mai recentă colecție dedicată traducerilor din literatura universală de pe piața de carte din România. Noul proiect editorial, coordonat de scriitorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie 2020. Noua colecție, așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei.   Număr de vizualizări :23http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/5whWydULviI?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

De Ziua Culturii Naționale – maraton de spectacole lectură, la Teat... Posted: 11 Jan 2021 05:04 AM PST De Ziua Culturii Naționale (15 ianuarie), Teatrul Național Târgu-Mureș va găzdui un maraton de spectacole lectură (15 ianuarie, ora 00:00 – 15 ianuarie 2021, ora 24:00), eveniment desfășurat în cadrul proiectului Între! Conjunctură digitală pentru dialog cultural, inițiat și produs de către Asociația Pentru Teatru Liviu Rebreanu. Maratonul Ro.Drama constă într-o serie de spectacole lectură din dramaturgia românească din perioada 1865-1918 difuzate în live streaming, timp de 24 de ore fără întrerupere.  În cadrul acestui demers sunt incluse spectacolele „Răzvan și Vidra” de Bogdan Petriceicu Hașdeu, „O noapte furtunoasă”, „Năpasta” texte aparținând lui Ion Luca Caragiale. Continuăm cu scrierile istorice – Alexandru Davila „Vlaicu Vodă”, Barbu Ștefănescu Delavrancea „Apus de soare”, trecem prin Mihai Sorbul  „Patima roșie” și ne oprim la Camil Petrescu –  „Jocul Ielelor”. Sesiunea va consta în difuzarea live pe pagina de Facebook și pe site-ul teatrului, respectiv pe canalul de YouTube al Companiei Liviu Rebreanu, a acestui maraton de spectacole lectură pregătit de trupa de actori ai Teatrului Național Târgu Mureș – Compania Liviu Rebreanu împreună cu studenții de la actorie a Universității de Artă Târgu Mureș. De asemenea, vor fi transmise discuții pe temele majore ale textelor și a contextului istoric în care acestea au fost scrise, discuții ce sunt specifice repetițiilor pentru un spectacol de teatru, deschizând astfel accesul publicului în interiorul laboratorului de creație. Vom avea și un dialog cu doi specialiști: Miruna Runcan (scriitor, critic de teatru, profesor la Facultatea de Teatru și Televiziune a Universității Babeș-Bolyai) și Anca Hațiegan (scriitor, profesor la Facultatea de Teatru și Televiziune a Universității Babeș-Bolyai, licențiată în teatrologie și doctor în filologie). Astfel timp de 24 de ore nonstop, live, avem 6 scriitori importanți pentru istoria dramaturgiei românești – 7 texte lecturate – întreaga trupă de actori ai Teatrului Național Târgu Mureș, Compania Liviu Rebreanu, studenți la actorie, regie, teatrologie a Universității de Arte Târgu Mureș, specialiști în domeniul teatrologiei  Proiectul dedicat Zilei Culturii Române mai cuprinde o sesiune de Atitudini – corespondențe ale unor personalități ale culturii române – 13 video-uri/pastile (difuzate în perioada 16-28 ianuarie) precum și un program intitulat Dialog între generații prin care sunt realizate 3 întâlniri cu șase dintre regizorii care au marcat domeniul teatral din România. Întâlnirile vor fi în următoarele formule și tematici aferente: Cristian Ban și Alexandru Dabija – Planurile subterane ale teatrului popular Leta Popescu și László Bocsárdi – Universul interior al artistului și universul scenic Adi Iclenzan și Theodor Cristian Popescu – Misiunea regizorului. Teatrul viitorului Principalul obiectiv al proiectului Între! Conjunctură digitală pentru dialog cultural  constă în dezvoltarea unei serii de activități care să apropie și să stimuleze interesul pentru cultură prin promovarea și perpetuarea valorilor culturale de ieri și de azi prin adaptarea la lumea de mâine prin întâlniri, prin dialog. Inițiatorul proiectului Între! Conjunctură digitală pentru dialog cultural este  Asociația pentru Teatru Liviu Rebreanu, partenerul principal fiind Teatrul Național Târgu-Mureș. Proiectul este realizat cu sprijinul Ministerul Culturii. Link-uri utile: www.teatrunational.ro, https://www.facebook.com/tntgm, https://www.youtube.com/c/CompaniaLiviuRebreanuTNTGM    // anunță Asociația pentru Teatru Liviu Rebreanu.   Număr de vizualizări :9http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/OAAoHKhcLJA?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

”Alwarda” de Ruxandra Novac a primit Premiul Cartea de Poezie a anu... Posted: 11 Jan 2021 12:28 AM PST Luni, 11 ianuarie 2021, juriul Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2020 a anunţat public nominalizările pentru Gala Tânărului Scriitor, ediția a XI-a, precum și acordarea Premiului Cartea de Poezie a anului 2020 volumului ”Alwarda” de Ruxandra Novac, carte apărută la editura Pandora M. Pentru secțiunea Premiul Tânărul poet al anului 2020 sunt nominalizate cărți semnate de Andrei Dósa, Dumitru Fanfarov, Radu Nițescu, Deniz Otay și Olga Ștefan. Pentru secțiunea Premiul Tânărul prozator al anului 2020 sunt nominalizate cărți semnate de Lavinia Bălulescu, Bogdan Coșa și Cosmin Leucuța. Pentru secțiunea Premiul Tânărul critic literar al anului 2020 sunt nominalizate cărți semnate de Iulian Bocai, Roxana Eichel și Emanuel Modoc. Programul Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2020 celebrează cea de-a unsprezecea ediţie a Zilei Culturii Naţionale, vineri, 15 ianuarie 2021,  de la ora 16.00, în cadrul unui eveniment transmis de Radio România Cultural. Juriul Galei este format din trei critici literari (laureaţi ai ediţiilor 2012, 2014 şi 2015): Bianca Burţa-Cernat, Andreea Răsuceanu şi Cosmin Borza. Artistul vizual Mihai Zgondoiu va realiza afişele şi diplomele Galei Tinerilor Scriitori.  Gala Tinerilor Scriitori se va desfăşura în cadrul unui eveniment multiart, avându-i ca invitaţi speciali pe Mike Godoroja & Blue Spirit. Gala Tinerilor Scriitori va fi transmisă în direct de către Radio România Cultural. Producător: Anamaria Spătaru. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. Coproducător: Radio România Cultural. Laureaţii de până acum ai  Premiului Cartea de poezie a anului sunt Ion Mureşan (2011), Ioan Es Pop (2012), Liviu Ioan Stoiciu (2013), Dan Sociu (2014), Octavian Soviany (2015), Teodor Dună (2016), Nora Iuga (2017), Dan Coman (2018), Romulus Bucur (2019) și Angela Marinescu (2020). Organizatorii Galei sunt Primăria Municipiului București prin Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti şi asociaţia EURO CULTURART. Programul cultural Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2020 este realizat cu sprijinul Ministerului Culturii. Parteneri: APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) și Opera Scrisă.ro-societate de gestiune a drepturilor de autor. http://www.agentiadecarte.ro/wp-content/uploads/2021/01/Promo-Gala-...   Nominalizări Gala Tinerilor Scriitori 2021     Tânărul poet al anului 2020 Andrei Dósa, Expectativa luminoasă, OMG Dumitru Fanfarov, Stepă și transă, Casa de Editură Max Blecher Radu Nițescu, Satao, Casa de Editură Max Blecher Deniz Otay, Fotocrom Paradis, OMG Olga Ștefan, Civilizații, Paralela 45   Tânărul prozator al anului 2020 Lavinia Bălulescu, Steinhardt. Bughi mambo rag, Polirom Bogdan Coșa, Cât de aproape sunt ploile reci, Trei Cosmin Leucuța, Cum te vei îmbrăca la sfârșitul lumii?, Casa de pariuri literare   Tânărul critic literar al anului 2020 Iulian Bocai, Filologii. Instituționalizarea studiului literar în Europa, Tracus Arte Roxana Eichel, Critica regăsirii. Matei Călinescu, Virgil Nemoianu, Toma Pavel – dialogul contextelor românești și transnaționale, Humanitas Emanuel Modoc, Internaționala periferiilor. Rețeaua avangardelor din Europa Centrală și de Est, Muzeul Literaturii Române     Cartea de poezie a anului 2020: Ruxandra Novac, Alwarda, Edtura Pandora M   Ruxandra Novac (n. 1980, la Făgăraș). Considerată astăzi unul dintre vârfurile de lance ale grupării „Fracturi”, care a dominat producţia literară a începutului de mileniu, Ruxandra Novac a început să scrie poezii în perioada liceului. A debutat public la Cenaclul „Interval” din Brașov, în 1997. Ruxandra Novac a absolvit Facultatea de Litere a Universității din București și a debutat în volum cu ecograffiti. poeme pedagogice. steaguri pe turnuri (Editura Vinea, 2003; ediția a II-a, 2005). În 2018, cartea a fost reeditată de Editura Tracus Arte. Textele ei au fost incluse în diferite antologii din România și din străinătate (Generația 2000, Poezia antiutopică, Instruktia dlea pobega (Moldova), The Vanishing Point that Whistles (SUA), No longer Poetry (UK). Al warda este prima sa carte scrisă după o lungă perioadă de „tăcere”. În prezent, Ruxandra Novac trăiește în Germania.   ”Cel mai așteptat come back din poezia română contemporană.“ Mihai Iovănel   ”Noutatea acestui volum e radicală. Ruxandra Novac abreviază și dezvoltă fragmente de limbaj, asumă și externalizează senzații, propune și revocă simboluri spontane cu aceeași naturalețe. Nu-mi amintesc, în ultimele decenii, vreun alt nume care să fi dat, în poezia noastră, sentimentul acut că pune la cale o lume. Nu un artefact, nu o butaforie, nu un terariu. O lume.” Cosmin Ciotloș   ”Ruxandra Novac descrie, în Alwarda, spațiul care concurează azi pentru atenția noastră, perpetuu spectacularizat pentru a ne atrage în afara propriei interiorități, fiind expuși eroziunii vieții recente. Foucault, parțial schimbat, mi s-ar părea din nou potrivit: trăim în interiorul unui vid care s-ar putea colora într-un simulacru cu diferite umbre și lumini, „trăim înăuntrul  unui  ansamblu  de  relaţii  care  definesc amplasamente ireductibile unele la altele şi absolut nesuperpozabile“. Este vorba despre spații care reprezintă, într-un anumit sens, rețele de relații cu multiple alte spații, dar care estompează ansamblul raporturilor care sînt oglindite prin intermediul lor, heterotopii reale și imaginare deopotrivă cît timp, pentru a fi percepute, trebuie să treacă printr-un punct virtual. În acest context, limbajul poetic este un proces care generează ceea ce aș numi o heterotopie de criză, loc privilegiat și rezervat acelor indivizi care se află într-o stare de criză în raport cu această amplă configurație socială, politică și umană pe care am descris-o. Limbajul poetic în această accepțiune (a schizo-analizei), a glitch-ului care virusează re­țeaua, a virusului poetic-nevrotic care bulversează o întreagă cibernetică a controlului, devine o miză esențială. Ca orice sistem de control, și cel de azi încearcă să neutralizeze crizele sau să le interiorizeze pentru a le putea controla. Este lumea structurilor de iterație și de repetiție, psihologia împietrită, fixată în codul binar, peisajul aseptic contemporan, în care naturalul și tehnologicul devin indiscernabile. Deși nu există trimiteri explicit postumaniste, „codul“ ontologic al acestui spațiu este imediat recognoscibil: „Orașul iradiază, împrăștie lumină, pădurea intră în/ mare. Am stabilit ce avem în comun:// ura de sine/ animalele/ părul blond decolorat mizerabil/ buclele la marginea șoselelor/ șoselele de fapt, spălate cu perhidrol, acoperite cu piele/ lunile de dispariție/ mecanismele utile pentru că te duc departe/ și abandonate acolo, devenite rugină.// La cîțiva ani după maturitate am înțeles că vom avea/ întotdeauna o sensibilitate modernă,/ cu obiecte care lovesc și unifică, cu pielea atît de permeabilă“. Diferența dintre lumea fixată în ecograffiti… și cea din Alwarda este că, deși în ambele cazuri spațiul social și privat sînt văzute ca un fel colonii penitenciare, în lumea cea mai recentă strategiile de disimulare s‑au rafinat. Opresivul lumii actuale și-a rafinat limbajul, s-a tradus într-o funcție discursivă, care camuflează inumanul și cosmetizează monstruosul. Aici mi se pare a fi și miza filonului postumanist din poezia românească recentă. Diferența față de demersuri poetice de tipul celor impuse de Vlad Moldovan sau de Gabi Eftimie și cel din acest volum este că Ruxandra Novac nu mai are ca miză să recunoască această relație de intimitate cu tehnologicul și să insereze atît de multe mărci ale tehnologicului în limbajul poetic, ci pare să aibă ca referință un postumanism tîrziu: teritoriu al creatului-creator, în care simulacrul substituie termenul simulat, în care tehnologicul devine invizibil, devine Lumea.” Cezar Gheorghe (Observator cultural)   ”Foarte interesant mi se pare modul în care Ruxandra Novac se joacă în acest vo­lum cu timpul, coordonata verticală a cadrului spaţio-temporal. Pentru că avem, pe de o parte, toţi acei ani marcaţi (2000, 2002, în eccografitti, 2008, 2009 etc. în Alwarda), iar pe de altă parte avem trimiteri spre perioada dinaintea naşterii sau cea de după moarte, spre un timp al nonexistenţei: „Înapoi în copilărie, apoi şi mai în spate, în infra, în ţesuturile moi, simultan în aer şi în corpul din maşină, în pudra de gheaţă, în defecţiuni“. Şi pentru ca lucrurile să se complice şi mai mult, nu doar anii sunt marcaţi, ci şi orele din zi şi din noapte, care vin fiecare cu atmosfera ei specifică, cu o anumită lumină şi temperatură, ceea ce transformă axa verticală a timpului, pînă la urmă, într-o spirală: „A fost o noapte cu totul greşită, distrusă, aş vrea să nu fi fost. Ne-am distrus. […] Nu 4 am, seringa dimineţii, ci duminica la amiază, nu întunericul auriu, dimineţile sîngeroase, nici serile polare, duminica la amiază, cînd puterile te părăsesc, duminica la amiază, oxidată, corpul topit peste inimă“. În acest sens, avem de a face în Alwarda cu un jurnal capricios, care înregistrează, la modul foarte vag, o istorie personală continuă şi discontinuă în acelaşi timp, cu elemente biografice presărate ici‑colo, lăsate să fie înghiţite de stările intense pe care le provoacă. De altfel, faptul că toate poemele din acest volum sînt, fără excepţie, poeme de stare, dar şi faptul că această stare nu se schimbă aproape niciodată (vocea nevrotică despre care vorbeam goes on and on), singura poveste care se încheagă cît de cît fiind cea de la nivelul macro al volumui, constituie şi principala lui limită. În acest sens, dinamica, care nu lipseşte totuşi, este dată exclusiv de ritmul imprimat discursului (muzical şi nervos în acelaşi timp), dar şi de efectele vizuale puternice: „Ești în pădure de acum, orașul e departe acum, la suprafață, și mergi în jos, cu toată viteza“. Cristina Ispas, (Observator cultural)       Număr de vizualizări :586http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/PY5M0ALM-tc?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Ziua Culturii Naționale sărbătorită de Academia Română împreună cu ... Posted: 11 Jan 2021 12:26 AM PST Vineri, 15 ianuarie 2021, Academia Română sărbătorește Ziua Culturii Naționale în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu“. Despre importanța acestei sărbători culturale și despre rolul ei simbolic în păstrarea și cultivarea identității naționale vor vorbi acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, acad. Eugen Simion, președintele Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române și inițiator al Zilei Culturii Naționale, și acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române și președintele Secției de Arte, Arhitectură și Audio-Vizual. Alocuțiunile vor fi urmate de un concert susținut de Filarmonica „George Enescu“, sub bagheta dirijorului Horia Andreescu. În program: Ludwig van Beethoven, Uvertura Egmont; George Enescu, Patru piese inedite pentru vioară și orchestră de coarde (solist: Rafael Butaru); Doru Popovici, Codex Caioni; Constantin Silvestri, Trei piese pentru orchestră de coarde; Béla Bartók, Dansuri românești; Dan Dediu, Codex Brasoviensis. Date fiind actualele condiții impuse de criza sanitară și imposibilitatea de a invita publicul în eleganta sală a Atheneului, evenimentul va fi înregistrat și difuzat în data de 15 ianuarie 2021 la Televiziunea Română, pe postul TVR 3, începând cu ora 19, și la Trinitas TV, începând cu ora 20. Radio România Muzical va difuza concertul la aceeași dată, ora 15:30. Academia Română îndeplinește în fiecare an misiunea de onoare de a serba Ziua Culturii Naționale, sărbătoare cu statut național pe care Academia Română a inițiat-o și propus-o spre legiferare Parlamentului României în anul 2010, confirmată legislativ prin Legea nr. 238/2010. Datorăm stabilirea Zilei Culturii Naționale în data de 15 ianuarie, când este aniversată ziua de naștere a poetului Mihai Eminescu, academicianului Eugen Simion, care a dorit să aducă un omagiu permanent personalităţii emblematice a poetului național. Astfel, începând cu anul 2010, România și românii de pretutindeni sărbătoresc în data de 15 ianuarie, laolaltă, cele două evenimente. Academia Română și Filarmonica „George Enescu“ marchează festiv pentru a treia oară împreună Ziua Culturii Naționale, sărbătoare ajunsă anul acesta la a 11-a ediție.   Număr de vizualizări :8http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/poU4isnw_cY?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Sub semnul seriozităţii Posted: 11 Jan 2021 12:26 AM PST La Editura Coresi, a apărut recent autobiografia unui dublu campion mondial la handbal, Petre Ivănescu – Am vrut să ating stele. Este o carte scrisă cu sinceritate despre perseverenţă şi curaj, trăsături de caracter ale autorului. Am primit cartea de la îngrijitoarea ei, doamna Elena-Ruxandra Petre, şi m-am bucurat pe parcursul lecturii de a fi în intimitatea unui mare handbalist. Scrisă la o vârstă potrivită memoriilor, cartea domnului Petre Ivănescu ilustrează convingerile sale ca om, jucător şi antrenor de handbal. Este un exerciţiu de reflecţie asupra modului în care reuşeşti pe diferite planuri (fie profesionale, fie personale), o îmbinare între emoţie şi cunoaştere, motivaţie şi experienţe personale, dezamăgiri şi îngrijorări. Din această carte ca experienţă de viaţă unică, am învăţat despre lecţia calmului şi a concentrării maxime în plin stres. Psihologii au scris mereu despre dorinţa omului de a-şi găsi vocaţia, iar domnul Petre Ivănescu o găseşte graţie încrederii în sine şi în performanţă. La acestea se adaugă marile întâlniri din viaţa sa. Una dintre ele este cea cu profesorul Oprea Vlase care-i testează limitele fizice şi psihologice, alta vine din întâlnirea cu teatrul şi cu Florin Piersic de la care a înţeles ce înseamnă transa în meci, adică un consum de energie fizică şi mentală, dăruirea cu întreaga fiinţă, făcând abstracţie de manifestările publicului, şi conştientizarea valorii, gestionarea emoţiilor şi concentrare: Analizându-mă acum, din depărtarea timpului, cred nu că am fost un jucător spectaculos, deşi făceam adesea “show” cu pase neobişnuite pe care nu le-am mai văzut la niciun jucător de handbal. Eram însă eficient: marcam goluri în situaţii de stres maxim, chiar cu adversari în faţă.  Uneori, în viaţă, întâlneşti oameni care-şi asumă rolul de mentor; alteori, este nevoie să-ţi cauţi singuri modelele, iar domnul Petre Ivănescu mărturiseşte cu siceritate: Am furat tactici de joc şi din turnee. Dar, fiind vorba despre un sport de echipă, în cadrul căruia contezi pe sprijinul celui din apropierea ta, am învăţat din cartea dumnealui ce înseamnă să fii un lider în sport din următoarea afirmaţie: Am fost un susţinător moral pentru băieţii din echipă şi un bun conducător de joc. Din cartea domnului Ivănescu nu lipsesc căutările până la întâlnirea cu handbalul sau cu performanţa sportivă. Este vorba despre un drum anevoios pe fundalul unui context istoric dificil: războiul, instaurarea comunismului, iluzia libertăţii din anii ‘60, pendularea între Occidentul care părea magic şi realitatea românească în care erau lipsuri, dar avea alături familia şi prietenii. Despre momentul în care a ales să rămână în Germania, domnul Ivănescu îşi dezvăluie durerile, frământările, îndoielile, dorul. Însă caracterul unui mare sportiv s-a construit şi s-a călit în climatul românesc prin acceptarea temporară a unor posturi umile, prin prietenii şi răbdare, semn al aşteptării unei oportunităţi. Viaţa în Germania l-a adus în faţa unei alte realităţi: Trebuia să lupt pentru o viaţă nouă. Şi această nouă experienţă de viaţă nu avea să fie uşoară: învăţarea unei limbi dificile (Luam dicţionarul şi mă străduiam să compun fraze pentru explicarea antrenamentelor. M-am rezumat la comezi scurte şi când nu-mi găseam cuvintele, demonstram.), construirea altor relaţii (Acordam atenţie fiecăruia şi asta a însemnat enorm pentru acei sportivi. Am făcut antrenamente cot la cot, executând pase imprevizibile.), recunoaşterea valorii sale ca antrenor (Trebuia să construiesc o echipă adevărată, nu-mi ieşeau decât acţiunile individuale.). Din experienţa de profesor în Germania a domnului Ivănescu, am reţinut o frază asupra căreia se poate purta o discuţie amplă: Nu trebuie să confund lumea curată a copiilor cu cea dură, a sportului de performanţă. Este vorba despre o greşeală frecventă din realitatea românească în motivarea copiilor de a face sport. Important este să-i atragi treptat pe copii, să le placă, să se obişnuiască să joace împreună, să-şi formeze mentalitatea de joc şi apoi să fie ghidaţi spre performanţă. Cartea are multe fotografii din arhiva autorului, dar una mi-a plăcut în mod deosebit. Se află sus, pe manşeta a doua. Antrenorul Petre Ivănescu se află la centrul terenului şi priveşte spre stânga. Este privirea omului sigur, a profesionistului pregătit să intervină, să explice, să demonstreze, să remedieze greşeala. Este imaginea omului hotărât şi implicat care trăieşte pentru handbal. Titlul volumului este “Am vrut să ating stelele”, dar mesajul cărţii domnului Ivănescu nu rămâne doar la nivelul intenţiei de a face performanţă. Dumnealui a avut un zbor înălţător, pentru că a înţeles dictonul lui Socrates: Labor omnia vincit improbus (Munca stăruitoare învinge toate.).   Gabriela Gîrmacea   Număr de vizualizări :103http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/0-6Rdm4NuNc?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Interviu cu Diana Sârbu – secretar PR al Companiei ”Liviu Rebreanu”... Posted: 11 Jan 2021 12:24 AM PST 24 de ore nonstop – live, 7 scriitori importanți pentru istoria dramaturgiei românești – 7 texte lecturate – întreaga trupă de actori ai Teatrului Național Târgu Mureș – Compania Liviu Rebreanu, studenți la actorie, regie, teatrologie a Universității de Arte Târgu Mureș, specialiști în domeniul teatrologiei, istorici și critici de teatru cu intervenții filmate. Despre acestea și multe altele aflăm dintr-un interviu realizat cu coordonatoarea proiectului Între! Conjunctură digitală pentru dialog cultural – Diana Sârbu (secretar PR –Compania Liviu Rebreanu a teatrului Național Târgu-Mureș).  D.M.: De Ziua Culturii Naționale, Teatrul Național Târgu-Mureș găzuiește un eveniment inedit atât prin formă cât și prin amploarea lui. Despre ce este vorba? Într-adevăr, ne-am gândit ca în acest an să marcăm Ziua Culturii Naționale printr-un șir de activități cu specific teatral, dar nu numai. Având experiența proiectului RO Drama, (inițiat și coordonat de regizorul Adi Iclenzan), proiect prin care Compania Liviu Rebreanu a Teatrul Național Târgu-Mureș a realizat deja anul trecut trei spectacole lectură pe texte din dramaturgia românească, în regim de streaming live, ne-am gândit că ar fi extrem de potrivit ca în ziua de 15 ianuarie să realizăm un maraton de spectacole lectură, 24 de ore. În acest interval vor fi susținute live nu mai puțin de 7 spectacole de acest gen. D.M.: Care sunt titlurile incluse în acest maraton și cine sunt cei care vor fi prezenți 24 de ore live streaming în acest tur de forță teatral online? În cadrul acestui program sunt incluse textele „Răzvan și Vidra” de Bogdan Petriceicu Hașdeu, „O noapte furtunoasă”, „Năpasta” texte aparținând lui Ion Luca Caragiale. De asemenea, avem scrierile istorice – Alexandru Davila cu „Vlaicu Vodă”, Barbu Ștefănescu Delavrancea cu „Apus de soare”, trecem prin Mihai Sorbu  „Patima roșie” și ne oprim la Camil Petrescu –  „Jocul Ielelor”. În acest program sunt implicați majoritatea actorilor Companiei Liviu Rebreanu, împreună cu studenții de la actorie a Universității de Artă Târgu Mureș. Fiecare astfel de spectacol are un coordonator de scenă dintre colegii noștri, beneficiind de consilierea artistică a inițiatorului proiectului, regizorul Adi Iclenzan. Este un eveniment extrem de solicitant mai ales în condițiile pandemiei. Fiind vorba de o transmisie maraton de 24 de ore, am încercat să facem în așa fel programul încât colegii implicați să aibă fiecare timp pentru odihnă iar intervalurile de dezinfecție și aerisire a sălii să fie folosite conform normelor în vigoare. D.M.: Dincolo de lecturile propriu-zise vor fi și dezbateri, discuții legate de texte și autori, conform formatului deja știut al RO Drama… Aceasta este latura de istorie și antropologie teatrală a acestui proiect care vine să completeze lectura textelor. Așa cum și-a dorit încă de la început inițiatorul proiectului (regizorul Adi Iclenzan), ne dorim să facem o incursiune în dramaturgia românească de la începutul ei dar să aducem și un element de plus valoare prin contextualizarea acestor texte și prin oferirea unor informații legate de autorii textelor. Și în programul maraton din 15 ianuarie vor fi transmise discuții pe temele majore ale textelor și a contextului istoric în care acestea au fost scrise, discuții ce sunt specifice repetițiilor pentru un spectacol de teatru, deschizând astfel accesul publicului în interiorul laboratorului de creație. În plus, vom avea și un dialog înregistrat cu doi specialiști: Miruna Runcan (scriitor, critic de teatru, profesor la Facultatea de Teatru și Televiziune a Universității Babeș-Bolyai) și Anca Hațiegan (scriitor, profesor la Facultatea de Teatru și Televiziune a Universității Babeș-Bolyai, licențiată în teatrologie și doctor în filologie).  De la Universitatea de Arte din Târgu-Mureș vor participa studenți teatrologi și regizori coordonați de lect. univ. dr. Raluca Blaga, care for face documentare pentru textele incluse în program. Acestora li se vor alătura colegii noștri actori, implicați în spectacolele lectură și regizoarea Leta Popescu. D.M.: Dincolo de Maratorul RO Drama, programul este mult mai complex și se desfășoară și după 15 ianuarie… Principalul element al proiectului este sesiunea  de lecturi din 15 ianuarie care constă în difuzarea live pe pagina de Facebook și pe site-ul teatrului, respectiv pe canalul de YouTube al Companiei Liviu Rebreanu, a acestui maraton de spectacole lectură. Această sesiune face parte dintr-un proiect mai amplu pe care la inițiat și produs Asociația pentru Teatru Liviu Rebreanu în parteneriat cu Teatrul Național Tîrgu-Mureș. Acest proiect se numește Între! Conjunctură digitală pentru dialog cultural și este realizat cu sprijinul Ministerului Culturii. Proiectul mai cuprinde o sesiune de corespondențe ale unor personalități ale culturii române sub forma a 13 video-uri/pastile ce for fi difuzate în perioada 16-28 ianuarie 2021 pe paginile de facebook ale Teatrului Național Târgu-Mureș și ale Asociației pentru Teatru Liviu Rebreanu. Aceste filmulețe au la bază scrieri, corespondențe, file de jurnal, eseuri ale unor personalități care au marcat istoria culturii naționale cu tema cultura, cultura națională, identitate națională și societate. Ce credeau, ce își spuneau, ce întrebări și probleme ridicau oamenii de cultură de ieri și/sau de astăzi despre cultură. Cum se raportau și care le era atitudinea față de cultură.             D.M.: Și, nu în ultimul rând, este vorba despre dialogul dintre generații… Ne-am gândit că, în acest cadru, posibilitatea unui dialog deschis pe teme importante ale teatrului contemporan, între generația matură și viitorii creatori care vor modela viitorul teatrului românesc, considerăm că e mai mult decât necesară și benefică. Astfel, vor fi realizate trei întâlniri cu șase dintre regizorii care au marcat domeniul teatral din România. Astfel, regizorii Cristian Ban și Alexandru Dabija vor discuta despre Planurile subterane ale teatrului popular. Leta Popescu și László Bocsárdi vor analiza împreună Universul interior al artistului și universul scenic iar Adi Iclenzan și Theodor Cristian Popescu vor analiza Misiunea regizorului și Teatrul viitorului. Fiecare cuplu de regizori a fost ales considerând că cei doi protagoniști, făcând abstracție de diferitele forme de expresie abordate, împărtășesc un nucleu comun în relația pe care o dezvoltă cu actul de creație. Pandemia prin care trecem  ne-a obligat să găsim forme și soluții de a ajunge la public, de a putea comunica unii cu ceilalți, fie că vorbim de spectatori sau oameni de teatru. În orice condiții teatrul presupune existența unui dialog.  Principalul obictiv al proiectului Între! Conjunctură digitală pentru dialog cultural constă în dezvoltarea unei serii de activități care să apropie și să stimuleze interesul pentru cultură prin promovarea și perpetuarea valorilor culturale de ieri și de azi prin adaptarea la lumea de mâine prin întâlniri, prin dialog.   Interviu realizat de Dan Mărăcineanu   Număr de vizualizări :2http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/H3VK_UsTawk?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

„Chiraleisa! Chiraleisa! Chiraleisa!” Posted: 11 Jan 2021 12:22 AM PST În seara de dinainte de Ajunul Bobotezei, bătuse un vânt nervos, ducând fulgii de zăpadă de colo-colo, ca pe nişte copii ce alergau pe derdeluş. Până dimineaţa, curtea şi uliţele satului erau pline de nămeţi, spre bucuria noastră şi a mulţimilor de sănii cu care ne dădeam pe malul de la Oaia Tinchii. Ne-am pregătit traistele de cu seară, pentru că dimineaţa urma să colindăm cu popa Florian, din casă în casă, strigând Chiraleisa.  De cu zori, mama strânsese cenuşa din sobă şi gunoiul din casă pentru a le presăra peste răsaduri, ca să dea rod bun la primăvară. Până la sosirea preotului, nu se atingea nimeni de mâncare (ce de bunătăţi! – pomana porcului, mămăligă, tobă, caltaboş, murături, piftie!), din care, după stropirea ei în cruce cu agheasmă şi busuioc, ne închinam, luam repede un dumicat şi plecam mai departe cu părintele, la altă casă, pentru aceeaşi slujire liturgică. După ce ne întorceam vesele din procesiune, mâncam bucatele sfinţite, dar, din ele sau din resturi, trebuia să dăm şi animalelor pentru ca duhul sfânt să le ajute să fete mai uşor şi să fie sănătoase. Blânduşa, vaca noastră cu botul întotdeauna umed, era atât de bucuroasă când ne vedea la ea în grajd! Noi, fetele, nu aveam voie să ne certăm şi să ne batem, pentru că trebuia să fim curate când mergeam cu popa care aghesmuia casele, oborul oilor, animalele şi curtea. Chiraleisa! Chiraleisa! Chiraleisa! („Fie-ţi milă, Doamne!”; „Doamne miluiește!”), strigam noi de trei ori, avant la lettre, pentru a vesti sosirea preotului „cu Crucea”. Femeile nu aveau voie să dea nimic cu împrumut, căci trebuia binecuvântat orice lucru cu agheasma şi busuiocul din căldăruşa bătrânului Florian. Noi, copiii, primeam de la gazde, asemeni colindatului din Moş Ajunul Crăciunului, mere, colaci şi nuci, iar părintele era răsplătit cu bani. Toată ceremonia, în replica ei din ianuarie şi de pe vremea gerului Bobotezei, semăna cu sărbătoarea Crăciunului. Veselia şi strigătele copiilor, care se adăugau grupului nostru pe drum, se auzeau de departe, pe uliţele satului, Chiraleisa! Chiraleisa!,  căci noi ne mai hârjoneam bătându-ne cu bulgări de zăpadă. Părintele venea agale în urma noastră de teamă să nu cadă şi să nu se verse apa din căldăruşă. Ba, pe uliţa lui Mihai a lu’ Bleandă, chiar a alunecat în fund, dar cu mâinile în sus ţinând   neclintită căldăruşa cu agheasmă.   Mama avea multă treabă a doua zi, de Bobotează. În casă, afară, cu animalele şi curăţenia, şi ne trimitea pe noi două, înfofolite cu fulare şi căciuli, cu o sticlă curată la slujba de la biserică, pentru a lua agheasmă şi busuiosc, pe care măicuţa noastră le agăţa în colţurile camerei de zi. Popa Florian îi ştia pe toţi copiii din sat, ca urmare, nu puteam chiuli de la liturghia care ne ţinea ţepene de frig în faţa bisericii, în gerul Bobotezei. Îngheţarea tradiţională a mâinilor şi picioarelor nu era deloc o legendă şi mai băteam step, ne suflam în pumni, dar bietul părinte nu putea îndrăzni nicidecum la un asmenea adjuvant laic. Mai ales că el făcea cruci cu mâna prin apa rece, în butoaiele mari şi stropea cu busuiocul ud credincioşii. Astfel, sfinţirea şi curăţirea spirituală de păcate şi fărădelegi erau binecuvântate. Apoi, cu această agheasmă adusă acasă, mama stropea şura și animalele, pomii din livadă, casa, şi ne dădea să bem câte o gură mică, dimineaţa, pe stomacul gol, sau când eram bolnavi.   Afară, Dumnezeu trăsese plapuma de omăt peste sat, decorând-o cu vrăbii, sticleţi şi ciori şi cu copii sfinţiţi.   Maria Dobrescu