Meditatie - 15 februarie 2010

[altmariustotal ortodox]

Meditaţie-Luni din săptămâna a VI-a de peste an

Mereu mi-a plăcut acest început al Scrisorii sfântului Iacob: „Fraţilor, să socotiţi o mare bucurie faptul că vă aflaţi în diferite încercări”. De obicei, noi preferăm timpul liniştit, când nu întâlnim obstacole, şi orice obstacol îl considerăm ca o piedică în drumul nostru către Dumnezeu. Apostolul ne spune însă şi motivul acestei bucurii: „Doar ştiţi că încercarea credinţei voastre aduce răbdare, iar răbdarea vă duce la o viaţă desăvârşită; numai aşa veţi fi desăvârşiţi, nu vă va lipsi nimic”. În momentul încercării, Dumnezeu produce în noi virtutea, şi ea nu înseamnă înfrângere, ci progres în iubire; ne uneşte cu suferinţele lui Cristos şi cu victoria sa asupra răului şi a morţii. Doar prin credinţă putem citi în mod pozitiv „orice fel de încercări”: aşa au procedat toţi apostolii. În Scrisoarea întâi a sfântului Petru găsim un ecou al invitaţiei lui Iacob: „Fiţi plini de bucurie chiar dacă acum trebuie să fiţi pentru un timp atinşi de diferite încercări, deoarece valoarea credinţei voastre, mult mai preţioasă decât aurul, care, deşi destinat pieirii, totuşi este încercat în foc, să se întoarcă spre lauda, gloria şi cinstea voastră” (1Pt 1,6 ş.u.). În Scrisoarea întâi către Tesaloniceni, Paul recomandă: „Nimeni să nu se lase tulburat în aceste încercări. Voi înşivă ştiţi că suntem destinaţi pentru acestea… Fiţi mereu veseli…”. (1Tes 3,3; 5,16). Bucuria în încercări este o atitudine care vine de la Duhul Sfânt, este bucuria victoriei divine. Să-i cerem Domnului să ne dea mai multă lumină, să ne dea acea înţelepciune pe care sfântul Iacob ne spune să o cerem, pentru a şti să vedem în încercări chemarea Domnului în a progresa pe drumul spre el.