Opera de litograf a lui Jean Al. Steriadi a fost mai putin studiata sau prezentata special ca un capitol aparte al creatiei sale. Prezenta expozitie ofera publicului o selectie de 38 dintre cele circa 45 de litografii realizate de artist in perioada 1918-1955. Lucrarile apartin exclusiv patrimoniului Cabinetului de Desene si Gravuri si provin in mare parte din fondurile fostului Muzeu Toma Stelian, din donatii si achizitii.
Presedinte al Societatii "Tinerimea Artistica", director al Muzeului Kalinderu, profesor de pictura, desen si gravura, membru de onoare al Academiei R.P. Romane, Jean Al. Steriadi a fost o personalitate marcanta a primei jumatati a secolului al XX-lea. Consacrat pictor, dar mai ales desenator, Steriadi a experimentat si tehnicile de imprimare, pe care le-a studiat la München in perioada anilor 1901-1903, cu precadere litografia.
Inventata la 1798 de germanul Alois Senefelder, litografia este o metoda de multiplicare bazata pe nonaderenta dintre apa si grasimi. Datorita posibilitatii lucrului direct pe piatra (tus, creion sau creta litografica), aceasta tehnica avea avantajul expresiei directe si rapide, fiind de altfel potrivita temperamentului sincer si vulcanic al artistului. Mare admirator al lui Nicolae Grigorescu, Jean Al. Steriadi a continuat traditia figurarii tipurilor pitoresti de evrei pe care ii prezinta in diferite atitudini meditative ("Cap de evreu batran", "Evreu motaind pe o scara", "Evreu cu umbrela").
Vocatia de portretist a lui Steriadi se afirma si in litografie unde realizeaza memorabile portrete de poeti sau pictori romani ("Portretul poetului Alexandru Macedonski", "Portretul poetului Alexandru Vlahuta", "Portretul lui Stefan Luchian, bolnav in 1912", "Portertul pictorului Pallady desenand"), oameni de cultura ("Istoricul Gheorghe Bratianu", "Profesorul G.Oprescu", "Dr. Mihai Ciuca in laborator", "Colectionarul K. Zambaccian citind"), sau ale unor persoane apropiate ("La patru maini", "Portretul mamei mele") etc.
Steriadi a fost unul dintre primii artisti care au sesizat farmecul Balcicului. Litografiile inspirate de micul orasel oriental de la tarmul Marii Negre se remarca prin efectele de lumina obtinute prin folosirea rafinata a valorilor estompate. ("Osman", "Turci batrani intr-o cafenea la Balcic", "Ulicioara la Balcic", "Cafenea la Balcic", "Veranda la Balcic").
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius