Istoria Eparhiei Greco-catolice de Gherla

[altmariustotal unit]

http://www.bru.ro/cluj-gherla/istorie/

Întemeierea Eparhiei de Gherla

Eparhia Greco-Catolică de Gherla (Armenopolis, Szamos-Újvár) a fost înfiinţată de către Papa Pius al IX-lea, prin Bula Pontificală Ad Apostolicam Sedem promulgată la 26 noiembrie 1853, în contextul ridicării Eparhiei de Făgăraş şi Alba-Iulia la rang de mitropolie, cu sediul la Blaj, (prin Bula Pontificală Ecclesiam Christi) şi a întemeierii Episcopiei de Lugoj (prin Documentul Apostolicum Ministerium). Primul Sediu Episcopal a fost oraşul Gherla din Principatul Transilvaniei, iar cel dintâi Episcop al Eparhiei de Gherla a fost Ioan Alexi (1854-1863).

La întemeierea ei, Eparhia de Gherla a fost alcătuită prin arondarea a 10 protopopiate, 144 parohii şi filii, cu 97.121 credincioşi greco-catolici, desprinse din dieceza ruteană greco-catolică de Munkàci, precum şi din 27 protopopiate, 629 parohii şi filii, cu 261.229 credincioşi proveniţi din Eparhia de Făgăraş, toate acestea însumând un total de 773 parohii şi filii, cu 358.350 credincioşi.

Eparhia de Gherla

Episcopul Ioan Alexi a avut de înfruntat dificultăţile începutului organizării Eparhiei la nivel pastoral-formativ, a fost un păstor activ şi cărturar vrednic.

În anul 1857 Eparhia era alcătuită din 633 de parohii arondate în 38 de protopopiate, având 2 mănăstiri ale Ordinului Sf. Vasile cel Mare şi un număr de 381.397 suflete în păstorire.

Episcopul Ioan Alexi întemeiază, în anul 1858, prima Academie de Teologie Greco-Catolică în oraşul sediu episcopal.

Episcopul care a urmat în scaunul episcopal al Gherlei, Ioan Vancea de Buteasa (1865-1869) a fost un teolog erudit şi un înţelept organizator. Mai târziu, ca Mitropolit al Blajului,a avut privilegiul de a participa la lucrările Conciliul Vatican I (22 noiembrie 1869 – 30 iunie 1870).

În perioada arhipăstoririi sale, conform Şematismului eparhial din 1867, Eparhia de Gherla avea 797 comunităţi bisericeşti organizate în 44 protopopiate, 525 parohii, 272 filii, cu 418.349 credincioşi, cuprinse în comitatele Solnoc-Dăbâca, Bistriţa, Năsăud, Sălaj, Maramureş şi Sătmar, ceea ce reprezenta o parte însemnată din nord-vestul Transilvaniei.

Mihail Pavel (1873-1879), cel de-al treilea Episcop de Gherla, a fost un bun administrator, plin de înţelepciune, cu dragoste faţă de credincioşi, de Biserică şi de şcoală. Este arhiereul care a finalizat biserica de zid a Mănăstirii Nicula (1875-1879), unde a fost depusă spre cinstire icoana făcătoare de minuni a Maicii Sfinte. După lăcrimarea acestei icoane din parohia Nicula, în 1694, la cererea autorităţii imperiale de la Viena s-a construit bisericuţa de lemn de la Nicula (1700-1712), în care a fost aşezată mai întâi spre venerare. Astfel a început tradiţia pelerinajelor anuale, acest loc devenind de-a lungul timpului un important centru de pelerinaj dedicat Preasfintei Fecioare Maria. Nicula a fost declarat loc de pelerinaj cu indulgenţă plenară prin documentul dat de către Sf. Părinte Clemente al XIII-lea în anul 1767 şi confirmat de Papa Pius al XI-lea în anul 1928.

Mai târziu, în anul 1905, Episcopul Ioan Sabo (cel mai longeviv Episcop in sede, 1879-1911, 32 de ani!), înţelept teolog, blând păstor, ctitor a numeroase lăcaşuri de cult, a adăugat faţada cu două turnuri la biserica de zid a Mănăstirii Nicula. Între anii 1905-1907, acelaşi Arhiereu a edificat noua Catedrală a Eparhiei de Gherla cu hramul „Intrarea în biserică a Preacuratei Fecioare Maria„. În cripta catedralei au fost mai târziu aşezaţi doi dintre episcopii Eparhiei de Gherla, ctitorul însuşi, Ioan Sabo şi Vasile Hossu.

Al cincilea episcop de Gherla, Vasile Hossu (1911-1916), mare iubitor de Biserică şi neam, propovăduitor şi apărător al credinţei, a fost o personalitate proeminentă a vremii, care s-a remarcat atât pe plan pastoral cât şi pe plan teologic. A fost unul dintre cei mai culţi ierarhi ai Bisericii noastre care a redactat foaia „Unirea”, numeroase manuale şcolare şi a reprezentat cu demnitate interesele Bisericii şi ale poporului credincios.

Eparhia de Cluj-Gherla

Prin Constituţia apostolică Solemni Conventione, promulgată de Papa Pius al XI-lea, la 5 iunie 1930, datorită înfiinţării Eparhiei de Maramureş cu reşedinţa la Baia-Mare, a fost rearondată Eparhia de Gherla. Astfel, în timpul arhipăstoririi Episcopului Iuliu Hossu, Eparhia de Gherla a cedat 151 parohii, din care 82 parohii au intrat în cadrul Eparhiei de Oradea-Mare şi 69 de parohii în Eparhia de Maramureş. Totodată, a primit 150 de parohii de la Arhieparhia de Făgăraş şi Alba-Iulia, printre care şi Protopopiatul Cluj, care a devenit noua reşedinţă episcopală. Prin acelaşi document numele Eparhiei devine Eparhia de Cluj-Gherla, având 628 comunităţi bisericeşti, parohii şi filii, arondate în 19 protopopiate, pe teritoriul judeţelor Alba, Bistriţa Năsăud, Cluj, Mureş, Sălaj şi Maramureş, cu 400.673 de credincioşi. Această organizare teritorială a rămas în vigoare până în anul 1948.

Din 1930, conform documentului pontifical amintit, noua Catedrală Episcopală este biserica cu hramul „Schimbarea la Faţă”, construită de Ordinul Franciscanilor Minori între anii 1775-1779 şi dăruită, în 1924, Bisericii Române Unite, de către Papa Pius al XI-lea. Catedrala din Gherla rămâne cu titlul de cocatedrală. Academia de Teologie a fost mutată şi ea în noul sediu de pe str. I. C. Brătianu, nr. 52, un edificiu finalizat în 1934 sub arhipăstorirea Episcopului Iuliu Hossu. Personalitate marcantă a vieţii spirituale şi culturale, sociale şi politice româneşti, eminentul Arhiereu, doctor în filosofie şi teologie la Universitatea De Propaganda Fide din Roma, preot militar în timpul Primului Război Mondial, a fost unul dintre iluştrii ierarhi care au luptat pentru propăşirea Bisericii Greco-Catolice şi a neamului românesc. Timpul episcopatului său în tronul eparhial (1917-1948) a reprezentat perioada de glorie şi de maximă dezvoltare spirituală, pastoral-organizatorică a Eparhiei de Cluj-Gherla. Fapt dovedit prin datele Anuarului Pontifical din 1948, în care Eparhia de Cluj-Gherla avea 573 biserici şi capele, 387 case parohiale, 419 preoţi parohi şi un număr de 421.652 credincioşi greco-catolici, fiind cea mai numeroasă eparhie din BRU!.

După pseudo-sinodul (necanonic) de la 1 octombrie 1948 din Cluj, organizat sub presiunea regimului comunist, prin Decretul 358 de la 1 decembrie 1948, întreaga Biserică Greco-Catolică este scoasă în afara legii. La 28 octombrie 1948 întregul episcopat a fost arestat şi au început măsurile represive asupra preoţilor, persoanelor consacrate şi credincioşilor greco-catolici. Bunurile patrimoniale au fost confiscate de Statul Român şi în parte date în uzul Bisericii Ortodoxe Române din zonele corespunzătoare (catedrale, biserici parohiale, capele, mănăstiri, case parohiale, etc).

Primul purpurat al neamului românesc, Episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, Dr. Iuliu Hossu, după 5 ani de închisoare şi 16 ani de domiciliu obligatoriu, a primit numirea de Cardinal din partea trimisului special al Papei Paul al VI-lea, Mons. Giuseppe Chelli, în martie 1969 la Mănăstirea ortodoxă Căldăruşani, unde se afla încă în domiciliu obligatoriu.

Se cuvine să fie amintit aici şi Episcopul Ioan Chertes (1970-1992), erudit teolog, suflet de mare profunzime spirituală, pilduitor maestru prin exemplul vieţii sale, trecut prin „proba de foc” a închisorilor şi păstor al «Bisericii în catacombe», care a fost consacrat Episcop în clandestinitate (în domiciliu obligatoriu la Mănăstirea Căldăruşani). De asemenea, trebuie amintiţi, cu reverenţă, toţi acei înţelepţi păstori rânduiţi de episcopi să cârmuiască, fără toiag şi tron arhieresc, cu înţelepciune şi prudenţă turma cuvântătoare a Eparhiei de Cluj-Gherla, în perioada detenţiei arhiereilor: can. Nicolae Pura, ierom. Silvestru Augustin Prunduş, osbm, Mons. Eugen Popa şi Mons. Tertulian Langa, prelat papal.

Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, a fost trecută în legalitate şi repusă formal şi teoretic în drepturi prin Decretul-Lege nr. 9 din 31 decembrie 1989 şi apoi prin Decretul-Lege 126 din 24 aprilie 1990, fiind abrogat Decretul 358/1948, dar nu şi efectele lui.

Cel dintâi Arhiereu de după 1990, încununat şi el cu „coroana de spini” a mărturisitorilor pentru credinţă, căruia i-a revenit dificila sarcină de refacere şi reorganizare a structurilor Eparhiei de Cluj-Gherla, a fost Episcopul George Guţiu, hirotonit la 17 iunie 1990 pe Stadionul Municipal din Cluj-Napoca (deoarece nu exista nici un locaş de cult greco-catolic restituit!). Astfel, începe o perioadă dificilă de refacere şi reorganizare a structurilor bisericeşti, precum şi de recuperare a patrimoniului.

Prima biserică restituită în 1995 a fost biserica cu hramul „Învierea Domnului”, construită de către Episcopul Ioan Bob (1784-1830), între anii 1801-1803 (prima biserică românească intra muros din Cluj). La 13 martie 1998 a fost recuperată pe cale juridică Catedrala Episcopală din Cluj cu hramul „Schimbarea la Faţă”. Prin dialog local cu Biserica ortodoxă, au fost restituite un număr de 8 biserici (din cele 573 existente în 1948!) şi 4 case parohiale (din cele 387!). Au rămas însă nerestituite multe biserici şi bunuri, (între care biserica Cocatedrală din Gherla şi Mănăstirea Nicula).

În anul 2001, Eparhia de Cluj-Gherla avea 158 de parohii, 150 de preoţi, 46 de biserici şi capele, 10 case parohiale, cu aproximativ 60.000 de credincioşi.

La 18 iulie 2002, Papa Ioan Paul al II-lea a acceptat cererea de retragere a IPS George Guţiu, Arhiepiscop ad personam (din 1994) şi a numit ca Eparh pe PS Florentin Crihălmeanu (episcop auxiliar din 1997), prin Bula Pontificală Pascendi Dominici gregis.

La 14 decembrie 2005, Papa Benedict al XVI-lea a ridicat Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, la rangul de Arhiepiscopie Majoră, prin documentul Ad totius Dominici gregis şi Întâistătătorul BRU a primit titlul de Arhiepiscop Major.

Data de 18 februarie 2012 va rămâne înscrisă cu litere de aur în istoria BRU ca fiind momentul în care PF Lucian Mureşan a fost ridicat la demnitatea de Cardinal-preot al Bisericii Catolice, devenind astfel al treilea purpurat al Bisericii noastre. Eminenţa Sa a primit titlul de Sf. Atanasie cel Mare, ca Biserică titulară din Roma, iar ceremonia de intronizare a avut loc la 8 octombrie 2012.

Eparhia de Cluj-Gherla la 160 de ani

La aniversarea a 160 de ani de la întemeierea ei (1853-2013), Eparhia de Cluj-Gherla (Claudiopoli-Armenopoli, Romenorum) are 10 protopopiate, 157 parohii, 176 preoţi, cu 39.500 credincioşi, având 89 biserici şi capele, 46 case parohiale şi 8 mănăstiri, pe teritoriul ei.

În anul 2013, Eparhia de Cluj-Gherla are în construcţie, (din 1992), Catedrala dedicată „Martirilor şi Mărturisitorilor sec. al XX-lea” din piaţa Cipariu (Cluj-Napoca), 14 alte biserici, case parohiale, două edificii şcolare şi o clădire pentru Asociaţia Caritas Eparhial.

Pe plan pastoral desfăşoară acţiuni propuse de Biroul pastoral eparhial şi coordonate de Birourile pastorale protopopiale, acordând o importanţă sporită familiilor prin Departamentul «Familie şi viaţă», copiilor şi tinerilor prin Departamentul de tineret şi catehezei prin Departamentul de cateheză şi religie. În domeniul social se desfăşoară numeroase activităţi caritabile şi socio-educative prin asociaţiile şi grupurile de laici ale Eparhiei. Între acestea pot fi amintite: Asociaţia Caritas eparhial, Asociaţia Uniunea Creştină din România, Centrul de zi «Sf. Maria» pentru persoane cu dizabilităţi, Policlinica fără plată «Familia Sfântă», grupul de rugăciune «Triumful Inimii Neprihănite» şi Reuniunea Mariană. Prin Asociaţia ASTRU se organizează în continuare numeroase activităţi pastoral-educative cu copii şi tineri. În domeniul formării, pe teritoriul eparhiei există un orfelinat al Surorilor Congregaţiei Surorilor Maicii Domnului, o grădiniţă a Surorilor Ordinului „Sfântului Vasile cel Mare”, Liceul Greco-Catolic Român-Unit „Inocenţiu Micu”, Seminarul Eparhial „Sf. Ioan Evanghelistul”, Facultatea de Teologie Greco-Catolică din cadrul Universităţii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca. Eparhia de Cluj-Gherla are studenţi bursieri la Roma, trimişi la Colegiul Pontifical Pio Romeno, precum şi preoţi misionari pentru pastoraţia credincioşilor greco-catolici români din străinătate (Spania, Italia, Franţa, SUA).

Actualul Episcop de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu, la ceas aniversar pentru Eparhia de Cluj-Gherla şi totodată în Anul Credinţei pentru întreaga Biserică Catolică, adresează credincioşilor pe care îi păstoreşte (din anul 2002) îndemnul de a-şi trăi şi mărturisiri credinţa în Dumnezeu: „Încurajaţi de cuvintele Mântuitorului „nu te teme, turmă mică, pentru că Tatăl vostru a binevoit să vă dea vouă Împărăţia” (Lc 12, 32), să păstrăm în sufletele noastre modelul vieţii Arhipăstorilor de pioasă amintire ce s-au succedat, de-a lungul acestor ani, la tronul Eparhiei de Gherla şi apoi de Cluj-Gherla şi să învăţăm de la ei să-L punem în centrul vieţii noastre de credinţă pe Hristos, «Lumina lumii». Fie ca luminaţi de această Lumină a credinţei să putem urma Calea în Adevăr spre Viaţă, astfel încât prin viaţa noastră să putem mărturisi lumii contemporane şi generaţiilor viitoare, împreună cu cel dintâi Cardinal al românilor, IPS Iuliu Hossu: «credinţa noastră este viaţa noastră!»„.