Intelepciunea araba in poezia si proza secolelor V - XIV

[Civilizatii]

,,Inteleptul e cel ce nu se desparte nicicind de seriozitate ; cel cu mintea intreaga nu face haz de vreo treaba . Cum ar fi un glumet intelept si treaz , cind e atit de mare distanta intre intelepciune si haz ? Mazh ' este anagrama lui hazm ' (,,gluma este anagrama seriozitati ) , semn ca sint opuse intradevar . De cite ori vorba neserioasa in ocean nu te-ongroapa , iar asupra fratelui tau nu varsa decit o cana de apa ! Daca e un om liber , al faci sa te urasca ; daca e rob , al faci sa te dispretuiasca . ,,A fost o gluma '' , spui , dar usor ti-era sa n-o zici nimanui ! Vai , tie glumet nefericit , daca ai sti ce a iesit ! ai asculta de cei ce spun limba sa-ti legi si n-ai mai gargarisi din gitlej .Te bucuri ca-ti faci auditoriul voios - dar nu stii ca-ti spun , cu dispret , ,,batrin carachios '' .Ori , asemenea cuvinte nu se spun decit prostilor fara minte .

Citat din cartea Intelepciunea araba in poezia si proza secolelor V - XIV
EDITURA UNIVERS - Bucuresti , 1988

Atwaq ad-dahab ( Cartea colierelor de aur )
Zamahsari

 

, Omul care poverile-si trage / le-ndura si pe-ale fiintelor drage . Daca trece de la dusmani la prieteni precum iapa ascultatoare / nu-i lovit de birfa si nici de mustrare . Cine nu-si pedepseste dusmanul desi rele-a-ndurat cu toptanul ,
acela e daruit de Allah ( Dumnezeu ) cu o inima fara ura , curata , si hatarare adevarata . Allah ( Dumnezeu )
sa taie vinele prin care-o inima e legata de raul hidos , pe care binele-aluneca-asemeni cernelii pe-un pergament uleios !


(Adevarul trebuie argumentat )

,,N-am vazut vreodata doi cai mergind cu mai mare asemanare decit adevarul alaturi de argumentare .Minunate-s
de le-ai avea drept insotitoare ! Nedespartite-s , ca doua coline sub soare . Cine le tine in friu primeste puterea lor
si taria ; cine aluneca de la ele-i mai rusinos ca rusinea si mai sarac decit saracia !

Allah sa fie multumit de toti credinciosii indeferent de religie!!!!