cultură şi spiritualitate
Mi-a amintit zilele acestea că, la prohodirea din urmă cu ani buni de la Biserica Precista din Piatra Neamţ, părintele Rusu, cel care a fost în fruntea soborului slujitor al petrecerii din lumea aceasta a pictoriţei Iulia Hălăucescu, a cuvântat despre împăcarea cu sine şi cu semenii a celei trecute la veşnicie. Într-adevăr, nu foarte des ne e dat să vedem un om mort atât de senin şi parcă mulţumit că şi-a găsit, potrivit Scripturilor, calea. Priveam şi-mi aminteam tulburat chipul tatălui meu pe catafalc, la fel de liniştit şi de frumos, şi reflectam la această grăitoare ultimă expresie a unei fiinţe omeneşti aflată la hotarul dintre viaţă şi moarte. E poate, m-am gândit de multe ori, privilegiul oamenilor credincioşi şi dăruiţi de Dumnezeu cu puterea de a înţelege încă din viaţă că existenţa lor nu se sfârşeşte odată ce închid ochii pe pământ, ci continuă multă în ceruri. Coborâtoare din seminţii preoţeşti prin cele două ramuri familiale, paternă şi maternă, Iulia Hălăucescu a respirat într-un climat prielnic desluşirii acestor adevăruri existenţiale. Îndată ce s-a împărtăşit, cu puţin înainte de a muri, la capătul unor zile de suferinţe şi şi-a dat obştescul sfârşit, pe chipul Iuliei Hălăucescu, cum mi-a mărturisit cineva care i-a stat în preajmă în acele momente, s-au întipărit liniştea, împăcarea şi calda frumuseţe. Era poate chiar fericită că pleca să-l regăsească pe Luchi, jumătatea sa, de care se despărţise de aproape zece luni de zile. Se pregătise, aşa cum o fac cei credincioşi şi cu frica lui Dumnezeu, toată viaţa, inspirată fiind, de bună seamă, de admirabilul ei tată, părintele cărturar Gheorghe Verşescu, care-L slujise pe Domnul cu rugăciunea şi cu vorba înţelept semănată în suflete sau pe coala cea albă de hârtie.
Aidoma părintelui său în spirit, dar cu alte unelte, Iulia Hălăucescu s-a dăruit zămislirii frumosului întru bucurarea sufletelor omeneşti. A plăsmuit pe pământ frumuseţi paradisiace cu speranţa că va păşi, poate, în lumea de dincolo, în grădinile Raiului. Dumnezeu a hărăzit-o cu un talant din cel vrăjit şi, pe deasupra, a norocit-o cu puterea de a-l înmulţi şi nu-l risipi. Toată viaţa n-a făcut altceva decât să se cheltuiască spre înflorirea darului primit. N-a ajuns dintr-odată pe drumul sortit. Deşi în şcoală era premiantă cu coroniţă întru ale desenului şi mândria vestitei doamne profesoare Chelsoi, Iulia Verşescu a hotărât să urmeze Filosofia la Universitatea din Bucureşti. A fost chiar o studentă strălucită şi preţuită de falanga de mari dascăli ai facultăţii, ca Dimitrie Gusti, Mihai Ralea, Traian Herseni, Tudor Vianu. Schimbările din 1944, dezastruoase pentru ţară şi familia sa, au avut în privinţa ei şi partea lor bună. Au înclinat definitiv balanţa spre artă. Iulia şi-a dat seama imediat cu adâncul ei simţ de observaţie şi înţelegere şi puternicul său instinct că în domeniul filosofiei drumul se închidea şi nu-i rămânea decât să caute a continua pe poteca artei, de altfel nepărăsită nici o clipă. Corneliu Baba, aflat pe atunci în Iaşi, a îndemnat-o să urmeze Belle Artele şi ea i-a ascultat sfatul. A început o carieră mereu ascensională. A pendulat între ulei şi acuarelă, cu izbânzi notabile în ambele tehnici, dar a intuit repede că în arta culorilor de apă ar putea avea o contribuţie care să o singularizeze. Aşa s-a şi întâmplat. Plină de idei, cu un repertoriu tehnic bine stăpânit şi articulat, Iulia Hălăucescu a dat acuarelei româneşti, printr-o poetică originală, viziuni cutezătoare, printr-un subtil echilibru al poematicului cu epicul şi o cabrată, fugoasă şi puternică tuşă, mai degrabă masculină. O eclatantă, proaspătă, cu lungi şi profunde reverberaţii în istoria genului. Acuarelele sale au fluiditatea consacrată a acestei specii de artă, dar şi o consistenţă şi o îndrăzneală compoziţională ce concurează uleiul şi fresca.
A fost acesta rodul unei jertfiri şi al trăirii mistuitoare în artă şi pentru artă. S-a pregătit astfel pentru împăcarea cu sine şi cu semenii, cu care ne-a întâmpinat la ceasul plecării pe celălalt tărâm. Este marea lecţie pe care ne-a oferit-o artista, care, trăind o viaţă la Piatra Neamţ, a săvârşit miracolul marii arte. De asta, pesemene, a păşit spre lumea cealaltă mulţumită şi împăcată. A încercat-o, desigur, sentimentul datoriei împlinite.
Numar de steaguri: 273
Record vizitatori: 8,782 (3.04.2011)
16,676 (3.04.2011)
Steaguri lipsa: 33
1 stat are peste 700,000 clickuri (Romania)
1 stat are peste 100.000 clickuri (USA)
1 stat are peste 50,000 clickuri (Moldova)
2 state au peste 20,000 clickuri (Italia, Germania)
4 state are peste 10.000 clickuri (Franta, Ungaria, Spania,, Marea Britanie,)
6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Canada, )
10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia, Australia, Irlanda, Israel, Grecia, Elvetia , Brazilia, Suedia, Austria)
50 state au peste 100 clickuri
20 state au un click
1.EDITURA HOFFMAN
https://www.editurahoffman.ro/
2. EDITURA ISTROS
https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/
3.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI
https://www.editura.uaic.ro/produse/editura/ultimele-aparitii/1
4.ANTICARIAT UNU
https://www.anticariat-unu.ro/wishlist
5. PRINTRE CARTI
6. ANTICARIAT ALBERT
7. ANTICARIAT ODIN
8. TARGUL CARTII
9. ANTICARIAT PLUS
10. LIBRĂRIILE:NET
https://www.librariileonline.ro/carti/literatura--i1678?filtru=2-452
https://www.librarie.net/cautare-rezultate.php?&page=2&t=opere+fundamentale&sort=top
14. ANTICARIAT NOU
https://anticariatnou.wordpress.com/
15.OKAZII
https://www.okazii.ro/cart?step=0&tr_buyerid=6092150
16. ANTIKVARIUM.RO
17.ANTIKVARIUS.RO
18. ANTICARIAT URSU
https://anticariat-ursu.ro/index.php?route=common/home
19.EDITURA TEORA - UNIVERSITAS
20. EDITURA SPANDUGINO
21. FILATELIE
22 MAX
http://romanianstampnews.blogspot.com
23.LIBREX
https://www.librex.ro/search/editura+polirom/?q=editura+polirom
24. LIBMAG
https://www.libmag.ro/carti-la-preturi-sub-10-lei/filtre/edituri/polirom/
https://www.libris.ro/account/myWishlist
http://magiamuntelui.blogspot.com
27. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/
28.RADIO ARHIVE
https://www.facebook.com/RadioArhive/
29.IDEEA EUROPEANĂ
https://www.ideeaeuropeana.ro/colectie/opere-fundamentale/
30. SA NU UITAM
31. CERTITUDINEA
32. F.N.S.A
https://www.fnsa.ro/products/4546-dimitrie_cantemir_despre_numele_moldaviei.html
Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ
1. Radu Sorescu - Petre Tutea. Viata si opera
2. Zaharia Stancu - Jocul cu moartea
3. Mihail Sebastian - Orasul cu salcimi
4. Ioan Slavici - Inchisorile mele
5. Gib Mihaescu - Donna Alba
6. Liviu Rebreanu - Ion
7. Cella Serghi - Pinza de paianjen
8. Zaharia Stancu - Descult
9. Henriette Yvonne Stahl - Intre zi si noapte
10.Mihail Sebastian - De doua mii de ani
11. George Calinescu Cartea nuntii
12. Cella Serghi Pe firul de paianjen…
Creat de altmariusclassic Dec 23, 2020 at 11:45am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Ian 24, 2021.
© 2024 Created by altmarius. Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius