Gândul zilei - 18 iulie 2019

[altmariustotal catolic]

18 iulie 2019 Să aveţi credinţă şi iubire faţă de Cristos  Din Scrisoarea către efeseni a sfântul Ignaţiu de Antiohia, episcop martir  (Nr. 13 – 18, 1: Funk 1, 183-187)  Străduiţi-vă să vă adunaţi mai des ca să-i aduceţi mul­ţumiri lui Dumnezeu şi ca să-l lăudaţi. Căci dacă vă adu­naţi deseori în acelaşi loc, puterile Satanei slăbesc şi, prin armonia credinţei voastre, este distrus răul pe care îl provoacă. Nimic nu este mai de preţ ca pacea, prin care este îndepărtat orice conflict cu cei din văzduh şi cu cei de pe pământ.  De nici unul dintre acestea nu veţi fi lipsiţi, dacă veţi avea în mod desăvârşit credinţa şi iubirea faţă de Isus Cristos, care sunt începutul şi împlinirea vieţii: începutul este credinţa, iar împlinirea este iubirea. Acestea două se unesc în unul singur, în Dumnezeu; toate celelalte vir­tuţi care îl conduc pe om la desăvârşire sunt o consecinţă a acestora. Nimeni nu săvârşeşte păcatul, dacă măr­turiseşte credinţa, şi nimeni nu urăşte, dacă are iubirea. Pomul se cunoaşte după fructul său (Mt 12,33); la fel, cei care mărturisesc că îi aparţin lui Cristos vor fi recunos­cuţi după faptele lor. Căci acum nu este vorba de mărturisirea credinţei, ci de a rămâne statornici în această credinţă până la sfârşit.  Este mai bine să rămâi în tăcere şi să fii, decât să vorbeşti şi să nu fii. Este bine să-i înveţi pe alţii, dacă faci ceea ce înveţi. Este un singur învăţător, care a spus şi s-a făcut (Ps 32,9); dar şi faptele pe care le-a făcut în tăcere sunt vrednice de Tatăl. Cine are cuvântul lui Isus poate să audă chiar şi tăcerea lui, ca să fie desăvârşit, ca să acţioneze prin cuvântul său şi să fie recunoscut prin tăcerea sa. Nimic nu este ascuns Domnului, chiar şi secretele noastre îi sunt cunoscute. De aceea, să facem toate lucrurile cu gândul că el locuieşte în noi, ca să fim templul său şi ca el să fie în noi Dumnezeul nostru, aşa cum este şi aşa cum se va arăta în faţa noastră, dacă îl iubim aşa cum se cuvine.  Să nu vă înşelaţi, fraţii mei. Cei care destramă familiile nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu (cf. 1Cor 6,9-10). Dacă cei care, după trup, au făcut aceasta au fost pedep­siţi cu moartea, cu cât mai mult nu va fi pedepsit cel care deformează credinţa lui Dumnezeu cu o învăţătură nelegiuită, credinţă pentru care Isus Cristos a fost răstig­nit? Cine s-a murdărit cu un asemenea delict va merge în focul cel veşnic; la fel şi cel care îl ascultă.  Domnul a primit ungerea pe capul său ca să reverse asupra Bisericii nestricăciunea. Să nu vă lăsaţi unşi cu doctrina urât mirositoare a principelui acestei lumi, ca să nu vă ducă în sclavie, departe de viaţa care vă este oferită! De ce să nu devenim cu toţii înţelepţi, primind cunoaşterea lui Dumnezeu, care este Isus Cristos? De ce să pierim în mod nesăbuit, nerecunoscând darul pe care Domnul ni l-a trimis cu adevărat?  Duhul meu este jertfa de ispăşire a crucii, care, pentru cei necredincioşi, este scandal, dar pentru noi este mân­tuire şi viaţă veşnică (cf. 1Cor 1,20-23).