cultură şi spiritualitate
https://www.catholica.ro/2020/07/31/dupa-11-ani-in-romania-pr-javie...
31.07.2020, București (Catholica) - După 11 ani de activitate pastorală în România, pr. Javier Quesada a primit o nouă misiune din partea Prelaturii Opus Dei și luni, 27 iulie 2020, s-a întors la Barcelona, în Spania. Înainte de a se întoarce în țara natală, părintele i-a acordat un interviu Cristinei Grigore, pentru Biroul de Presă al Arhidiecezei Romano-Catolice de București. Pr. Javier vorbește, în acest dialog, despre activitatea sa și a Prelaturii în România, și relatează cu deschidere și umor experiențe și amintiri, povestește cum a învățat limba română și ce îi place din gastronomia românească. Vă oferim acum prima parte a interviului.
– V-ați întors de curând din Moldova, unde ați fost în pelerinaj.
– A fost o mare bucurie și, în același timp, o suferință, pentru că am parcurs Cammino de Santiago din Județul Bacău.
– Am văzut însă că dumneavoastră v-ați întors pe 10 iulie, iar ceilalți au mers mai departe.
– Am avut de celebrat un Botez în Comunitatea spaniolă.
– Am crezut că v-ați întors pentru ziua de naștere.
– Nu. Aceasta a fost luni [13 iulie – n. red.]. A fost o aniversare rotundă [50 de ani – n. red.] și am sărbătorit-o luni. Dar m-am întors la București pentru Botez, însă i-am mulțumit Domnului că a trebuit să vin mai devreme, pentru că eram deja terminat: aveam răni la picioare și arsuri. Ceilalți au mai continuat pelerinajul, 15 km, dar drumul a fost greu, pentru că era foarte cald și au mers pe asfalt. Trebuie căutate alte trasee, la umbră, pe cărări de pământ, pentru că atunci când mergi pe asfalt e prea obositor.
– Acum ați stabilit traseul?
– Da. Doar că acum îl trasăm mai amănunțit. E o primă versiune.
– Deci testați traseul înainte.
– Da, numai că acum trebuie să rectificăm. Dar, în mare parte, traseul este stabilit.
– Dar vestea plecării din România când ați aflat-o?
– A fost recent: acum câteva săptămâni. Și a fost o veste proastă, ca să zic așa, pentru că eu mă simt, practic, român, dar, în același timp, și o mare bucurie, pentru că în Spania acum pandemia se agravează și chemarea mea în țară a fost un fel de chemare la ajutor. În aceste sens, a fost o bucurie, pe lângă faptul că voi fi aproape de familie.
– Mai trăiesc părinții dumneavoastră?
– Mama, care va face în curând 80 de ani. Și mai am un frate preot.
– Este și el în Prelatură sau e diecezan?
– Este în Prelatură, dar e acasă, la mama. Pentru că sunt mai multe feluri de preoți în Prelatură: unii stau la ei acasă, alții stau la Centre. Eu sunt dintre cei care stau la Centre, iar el stă la casa lui, cu mama.
– Și celebrează în parohia din zonă?
– Sigur că ajută foarte mult în parohia respectivă, dar are o numire din partea Prelaturii și este și capelanul unei școli.
– Am văzut în biografia dumneavoastră că înainte de a intra în Prelatură ați studiat farmacie.
– Eu sunt farmacist, ca formare. Tatăl meu era infirmier și mi-a plăcut domeniul medical, dar am ales farmacia pentru că ești mai aproape de oameni la farmacie, decât la spital, e un ambient mai prietenos. În Prelatură, de obicei, preoții fac înainte studii universitare, fac o experiență în câmpul muncii și mai apoi urmează studii de teologie și sunt sfințiți preoți. Adică suntem hirotoniți târziu [râde].
– Anul acesta ați împlinit 14 ani de preoție.
– Da. A fost frumos, dar sunt încă la început: 14 ani sunt aproape nimic.
– Studiile de teologie le-ați făcut la Roma.
– La Universitatea Santa Croce, condusă de Prelatură. Și a fost o perioadă îndelungată, pentru că am făcut studii de licență, master și doctorat.
– Și tot la Roma ați fost sfințit preot.
– Da, m-a sfințit Prelatul precedent al Prelaturii; se numește Javier, ca mine [Javier Echevarría Rodríguez – n. red.]. Apoi m-am întors în Peninsula Iberică, la Barcelona, unde am stat trei ani, iar apoi am venit aici, în România.
– Era prima misiune a dumneavoastră în străinătate.
– Prima a fost în Italia și a durat mai mult timp, doar că nu am fost preot.
– Și cum vi s-a părut limba română?
– Limba română este o limbă minunată, într-adevăr, pentru că este un amestec de limbă latină cu limbi slave etc. Dar în același timp este o limbă pe care am putut să o învăț cu plăcere: nu m-am simțit blocat, a fost ceva încurajator.
– V-a ajutat și faptul că știați italiana?
– Da, și catalana. Eu vorbesc și catalana. Adică vorbeam bine și sper că limba română nu mi-a șters catalana din creier [râde]. Acum, că mă întorc în Spania, sper să mi-o amintesc. În ce privește limbile străine, nu mă împac prea bine cu limba engleză sau germană, de exemplu, în schimb sunt familiar cu limbile latine: franceza, italiana, româna, catalana.
– Nu știu dacă e o informație falsă, dar am auzit că dumneavoastră l-ați fi ajutat pe Nunțiu să învețe limba română.
– Nu, nu l-am ajutat eu, ci un alt preot din Prelatură: pr. Manuel.
– Dar dumneavoastră cum ați cunoscut Prelatura?
– Prin intermediul unui unchi, din partea mamei mele. Era cultivator. În orașul meu natal [Jaén, în sudul Spaniei – n. red.] sunt milioane de măslini, e „țara măslinilor”: munți și dealuri cultivate în proporție de 90% cu măslini. El a cultivat măslini toată viața și a cunoscut Prelatura prin intermediul preotului din parohie, care le-a vorbit despre Opera lui Josemaría Escrivá de Balaguer. A fost ceva interesant, pentru că preoții diecezani nu pot aparține Prelaturii, aceasta fiind în sine o structură ierarhică, cu jurisdicție asupra propriilor preoți. Dar preoții diecezani pot primi de la Prelatură un ajutor spiritual, o îndrumare pentru viața lor spirituală.
Iar acest preot din parohie era în legătură cu Prelatura, în sensul îndrumării spirituale, și le-a vorbit credincioșilor despre Operă. Astfel, unchiul meu a aflat că poți avea o viață spirituală mai intensă, poți primi îndrumare spirituală prin Prelatură și să îți continui viața, munca, acolo unde te afli. După câțiva zeci de ani m-am născut eu, iar când am mai crescut am mers în vacanță la unchiul și am aflat despre Opus Dei. Mai apoi am participat la un Club pentru tineri, unde am și cunoscut Prelatura, iar când am terminat liceul am cerut să fac și eu parte din Opus Dei. Am mers mai departe la facultate, nu am schimbat nimic din viața mea: era doar ceva cu caracter spiritual.
– Mai aveți și alți frați, surori?
– Da, suntem patru frați: cel mai mare e preot, apoi alți doi căsătoriți – patru băieți. Întâi a intrat fratele meu în Prelatură. Eu am mers la seminar mult mai târziu, la Roma: mai întâi am terminat facultatea, am lucrat la farmacie, la o școală, am făcut și serviciul militar în Africa, la Ceuta, un oraș autonom din nordul Africii.
– Și la ce armă ați făcut armata?
– Eram la logistică. Fiind farmacist, am lucrat în armată ca infirmier: exista și unitate farmaceutică, dar nu mai era post disponibil și m-au repartizat la infirmerie. Era de muncă, pentru că erau mii de soldați, dar erau probleme medicale obișnuite. Însă a fost frumos faptul că am intrat în legătură cu multe persoane diferite din întreaga Spanie și am legat o prietenie frumoasă. Unul dintre soldați a devenit preot mai târziu: acolo a făcut pregătire pentru Mir – am ajutat și eu un pic -, iar mai târziu a decis să devină preot. Acum este preot diecezan în Dieceza de Toledo. Apoi ceilalți erau majoritatea persoane fără studii și pentru prima oară departe de casă, așa încât erau deschiși să discute și ne-am apropiat; apoi erau interesați de vaccinuri, iar eu eram farmacist și le puteam da informații.
– Dar, la vremea aceea, aveați în gând să deveniți preot?
– În Prelatură, pentru cei care trăiesc un celibat apostolic laic există această deschidere, dar până când nu se concretizează chemarea și până când nu te conduce viața până acolo, degeaba vrei tu. Apoi Prelatul e cel care te cheamă și te întreabă dacă vrei să mergi la seminar. Dar am avut această predispoziție pentru preoție. În Prelatură, majoritatea sunt laici: avem doar 2 mii de preoți și circa 100 de mii de laici, căsătoriți. Iar Prelatura nu te schimbă din parohie, nu te mută cu familia, îți oferă doar un sprijin pentru a-l urma mai îndeaproape pe Cristos, să te rogi în fiecare zi mai mult, să participi la Liturghie zilnic, să fii un mai bun tată de familie, să fii mai bună acasă, cu copiii etc.
Sursa: Angelus.com.ro
Numar de steaguri: 273
Record vizitatori: 8,782 (3.04.2011)
16,676 (3.04.2011)
Steaguri lipsa: 33
1 stat are peste 700,000 clickuri (Romania)
1 stat are peste 100.000 clickuri (USA)
1 stat are peste 50,000 clickuri (Moldova)
2 state au peste 20,000 clickuri (Italia, Germania)
4 state are peste 10.000 clickuri (Franta, Ungaria, Spania,, Marea Britanie,)
6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Canada, )
10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia, Australia, Irlanda, Israel, Grecia, Elvetia , Brazilia, Suedia, Austria)
50 state au peste 100 clickuri
20 state au un click
1.EDITURA HOFFMAN
https://www.editurahoffman.ro/
2. EDITURA ISTROS
https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/
3.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI
https://www.editura.uaic.ro/produse/editura/ultimele-aparitii/1
4.ANTICARIAT UNU
https://www.anticariat-unu.ro/wishlist
5. PRINTRE CARTI
6. ANTICARIAT ALBERT
7. ANTICARIAT ODIN
8. TARGUL CARTII
9. ANTICARIAT PLUS
10. LIBRĂRIILE:NET
https://www.librariileonline.ro/carti/literatura--i1678?filtru=2-452
https://www.librarie.net/cautare-rezultate.php?&page=2&t=opere+fundamentale&sort=top
14. ANTICARIAT NOU
https://anticariatnou.wordpress.com/
15.OKAZII
https://www.okazii.ro/cart?step=0&tr_buyerid=6092150
16. ANTIKVARIUM.RO
17.ANTIKVARIUS.RO
18. ANTICARIAT URSU
https://anticariat-ursu.ro/index.php?route=common/home
19.EDITURA TEORA - UNIVERSITAS
20. EDITURA SPANDUGINO
21. FILATELIE
22 MAX
http://romanianstampnews.blogspot.com
23.LIBREX
https://www.librex.ro/search/editura+polirom/?q=editura+polirom
24. LIBMAG
https://www.libmag.ro/carti-la-preturi-sub-10-lei/filtre/edituri/polirom/
https://www.libris.ro/account/myWishlist
http://magiamuntelui.blogspot.com
27. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/
28.RADIO ARHIVE
https://www.facebook.com/RadioArhive/
29.IDEEA EUROPEANĂ
https://www.ideeaeuropeana.ro/colectie/opere-fundamentale/
30. SA NU UITAM
31. CERTITUDINEA
32. F.N.S.A
https://www.fnsa.ro/products/4546-dimitrie_cantemir_despre_numele_moldaviei.html
Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ
1. Radu Sorescu - Petre Tutea. Viata si opera
2. Zaharia Stancu - Jocul cu moartea
3. Mihail Sebastian - Orasul cu salcimi
4. Ioan Slavici - Inchisorile mele
5. Gib Mihaescu - Donna Alba
6. Liviu Rebreanu - Ion
7. Cella Serghi - Pinza de paianjen
8. Zaharia Stancu - Descult
9. Henriette Yvonne Stahl - Intre zi si noapte
10.Mihail Sebastian - De doua mii de ani
11. George Calinescu Cartea nuntii
12. Cella Serghi Pe firul de paianjen…
Creat de altmariusclassic Dec 23, 2020 at 11:45am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Ian 24, 2021.
© 2024 Created by altmarius. Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius