Comemorarea zilei: Rogier van der Weyden

[altmariusart]

Rogier van der Weyden

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Coborârea lui Hristos de pe cruce de Rogier van der Weyden (c.1435), 220 x 262 cm Muzeul Prado, Madrid

Rogier van der Weyden (n. 1399/1400 – d. 18 iunie 1464, Bruxelles), pictor flamand, unul dintre cei mai mari ai secolului al XV-lea, împreună cu Jan van Eyck, păstrează accente gotice, dar introduce un nou realism. Opera sa este bazată pe armonia dintre construcţia ritmată a liniilor şi emoţia expresivă, sfântă. Realismul său îi inspiră personaje făcute din carne şi oase, simple, patetice şi mişcătoare.

Date biografice

• Rogier de la Pasture, numit în flamandă R. van der Weyden (Tournai, cca 1400-Bruxelles, 1464), fără nici o operă semnată şi datată, şi-a început cariera în 1427 ca ucenic la Jan van Eyck şi Robert Campin. Devine liber-profesionist în 1432 la Tournai. Primele opere, pictate între 1432 şi 1434, reflectă influenţa maeştrilor săi: Sfântul Luca desenând-o pe Fecioară (Boston, M.F.A.), mica Madonă în picoare (Viena, K.M.) şi Bunavestire (Paris, Luvru).
• În 1435 se instalează la Bruxelles, devine pictorul oficial al oraşului în 1436, sun numele de van der Weyden, şi îşi creează un atelier. Anul următor i se naşte un fiu, Petrus, care va deveni pictor. Realizează numeroase capodopere: Coborârea de pe Cruce (1436, Madrid), Retablul Fecioarei, numit Miraflores (cca 1437, Grenada, Capela Regală; New York, M.M.); Tripticul Calvarului (cca 1440, Viena); Bărbat citind o scrisoare sau Sfântul Yves (1440, Londra, N.G.). Nicolas Rolin, cancelarul lui Filip cel Bun, îi comandă celebrul Poliptic al Judecăţii de Apoi pentru azilul din Beaune (cca 1445-1449). Compune dipticuri care, la fel ca în Laurent Froimont, asociază o Fecioară cu Pruncul (Caen) unui portret de donator (Froimont, Bruxelles).
• Prezent în Italia în 1450, la Roma şi desigur la Ferrara, realizează Fecioara Medici (Frankfurt, Stadel) şi Punerea în mormânt (Florenţa). Influenţa italiană se citeşte deasemenea în simplicitatea căutată a Tripticului Braque (cca 1450-1452, Paris, Luvru), spre deosebire de Retablul Bladelin (cca 1452, Berlin, M.E.K.), mai tributar tradiţiei nordice.
• Operele următoare relevă o reală complicare a compoziţiei: Tripticul Celor Şapte Taine (1452-1454, m. din Anvers), Retablul Sfântului Ioan (cca 1455, Berlin, M.E.K.). Pictorul îl imortalizează pe Ioan cel Bogat (?, Chicago, A.I.) şi pe Isabela de Portugalia (?, Malibu, California).
• În ultimele realizări, Răstignirea, numită Marea Răstignire (după 1456, Madrid, Escorial), Dipticul Răstignirii (Philadephia, M.A.), Dipticul lui Filip de Groy (San Marino Hunington Library and A.G. şi m. din Anvers), portretul lui Francesco d'Este (New York, M.M.) sau Bărbatul cu săgeata (Bruxelles, B.A.), van der Weyden impue inovaţii curajoase.

La sfârşitul vieţii, revine la o artă gotică şi grafică.

Arta lui Van der Weyden inspiră numeroşi artişti europeni: pe italieni, sensibili la detaliile (naturaliste), şi pe cei din Ţările de Jos, Hugo van der Goes, Hans Memling, Petrus Christus, Dirk Bouts şi Gerard David. A fost adesea imitat şi copiat până în secolul al XVI-lea.

Demers şi caracteristici picturale

Rogier van der Weyden realizează scene religioase şi portrete, pictate în ulei pe lemn, panouri unice, dipticuri sau polipticuri, de format mare sau mic; comenzile au venit din partea confreriilor (Louvain...), a comandantilor religiosi (episcopul de Tournai) sau privaţi (cancelarul Rolin, J. De Braque, P. Bladelin, Ferry de Clugny). La Tournai, se iniţiază în stilul gotic. Maeştrii săi, Robert Campin, poate Maestrul din Flemalle şi Jan van Eyck îl formează în spiritul artei lor. Se stabileşte la Bruxelles, apoi face o călătorie în Italia, la Roma şi la Ferrara, oraşe a căror artă are o slabă înrâurire asupra stilului său.

¤ La începuturi, van der Weyden preia din stilul gotic hieratismul, motivele sacre, fondul de aur, construcţia oblică sau simetrică, întâlnite în câteva reliefuri tournaisiene din epocă. Viziunea profesorilor săi îl influenţează: de la Campin asimilează modul de înţelegere a spaţiului, de înlănţuire a formelor şi vigoarea plastică; de la van Eyck reţine eleganţa materiei rafinate, obţinută printr-o factură precisă. De la amândoi învaţă minuţiozitatea (naturalistă) a detaliilor.

¤ Mai târziu se eliberează de cele învăţate: subiectul simplu sau elaborat, niciodată ocultat ca la van Eyck, se înscrie într-o compoziţie echilibrată şi complexă, în stil monumental sau intimist; masele se repartizează armonios în funcţie de tentele reci sau calde; linia şerpuitoare şi fluidă a corpurilor, drapajele se derulează în arabescuri străine lui Campin sau goticului. Van der Weyden introduce în arta sa un (realism) non-iluzionist, o solemnitate patetică; exprimarea durerii personajelor din carne şi oase, unite prin raporturi srânse, atinge sensibilitatea spectatorului (Coborârea de pe cruce). ¤ La maturitate, intensitatea spirituală a personajelor se accentuează, dar în direcţii opuse; construcţiile elaborate şi ritmate pun în valoare contururile, armonia liniilor suple, atât ale personajelor, cât şi ale vastelor vâlcele din fundal (Tripticul Calvarului); uneori însă, ajunge să suprime spaţiul, să prefere expresia despuiată a unei abordări stilistice mai arhaice (Polipticul Judecăţii de Apoi).

Un mare maestru

¤ Artist de renume european din secolul al XV-lea până în mijlocul celui de-al XVI-lea, van der Weyden este redescoperit în veacul XX.

¤ Modernizează stilul gotic şi introduce emoţia şi expresivitatea personajelor.

¤ Aprofundează tema portretului bust tradiţional pe un fundal de peisaje şi introduce tema Pieta în Ţările de Jos meridionale. Imaginează subiectul Bărbatului citind o scrisoare, reprezentat până la talie.

¤ Van der Weyden a înnoit şi a dezvoltat o formulă de viitor: dipticul care asociază de o parte Fecioara şi Pruncul, iar de cealaltă portretul donatorului, ambele bust.

¤ El învie şi impune viziunea categorică de (stil): forma crispată, conturul nervos, inseparabile de expresia dramatică. Peisajul intră în rezonanţă cu emoţiile.

¤ Artistul pune la punct o tehnică de lucru originală: pictează portretele pe pergament, apoi le aplică peste panoul de lemn (Tripticul Celor Şapte Taine).

Legături externe

Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Rogier van der Weyden

• Rogier van der Weyden

Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Rogier_van_der_Weyden

[altmariusart]

[altmariusart]