Colecţii de turism la editura Meridiane (1)

[pagina em portugues]

În anii 1960 au început să apară la editura nou constituită, Meridiane, (din fosta Editură de Stat pentru Literatură şi Artă, prescurtat E.S.P.L.A) o serie de colecţii de carte, menite să prezinte monumentele istorice, oraşele, staţiunile balneare, tot ceea ce ţinea de o propagandă turistică atât pentru români, cât şi pentru cei străini. Aceste colecţii au avut în epocă destul succes, fiind bine vândute, dar astăzi sunt foarte puţini aceia, care îşi mai amintesc de ele. Unele chiar au însemnat debutul scriitoricesc al unor autori cu renume mai târziu, dar foarte rar mai sunt menţionate aceste scrieri în bibliografiile respective. În acest articol, vom prezenta patru colecţii apărute între anii 1960 şi 1970 la această editură, ştiind că o parte a colecţiilor au fost preluate după anii 1970 de alte edituri – Editura pentru Turism, sau Editura Sport-Turism. Colecţiile, care fac obiectul acestui articol, sunt Monumentele patriei noastre, Mic îndreptar de monumente istorice, Oraşe şi privelişti, Mic îndreptar turistic.

Vom începe cu prezentarea unei colecţii de referinţă pentru acea epocă - Monumentele patriei noastre. Această colecţie a însumat după unele numărători destul de apoximative, 46 de titluri, apărute în două serii diferite, şi în mai multe limbi de circulaţie internaţională. În afară de limba română, aceste cărţi mai erau tipărite în limbile franceză, engleză, germană şi rusă. Astfel, menţionăm studiul dedicat Ulpiei Traiana Sarmiszegetusa  de  Constantin Daicoviciu şi Hadrian Daicoviciu, studiu completat de o serie de hărţi ale săpăturilor arheologice din acel şantier şi un album de fotografii al situaţiei de la acea dată. Această lucrare, apărută într-o primă ediţie în anul 1959 (la fosta editură E.S.P.L.A), iar următoarele în 1962 şi 1968, este foarte elocventă mai ales prin situaţia existentă acum la faţa locului. Constantin Daicoviciu a fost profesor de antichităţi clasice şi epigrafie la Universitatea din Cluj între anii 1923 şi 1968, directorul Muzeului de Istorie al Transilvaniei între anii 1945 şi 1973 şi a fost primit în Academia Română în anul 1955. Hadrian Daicoviciu a fost fiul primului, specialist de asemenea în epigrafie, doctor în istorie, diector de asemenea al Muzeului de Istorie al Transilvaniei dar şi al Institutului de Arheologie din  Cluj. Ion Barnea, alt istoric din generaţia vechilor istorici de calibru, membru de onoare al Academiei Române,  a publicat în această serie două lucrări dedicate preistoriei de pe teritoriul României – Garvăn Dinogeţia şi Dinogeţia. Dumitru Tudor, fost rector al Facultăţii de Istorie din Bucureşti, autor al unor cărţi de arheologie dedicate zonei Olteniei şi tipărite şi în Germania, Olanda, Belgia, Franţa, este autor al trei opuscule aparute în seria Monumentelor patriei noastre -  Romula, Sucidava, Drobeta. Dumitru Tudor a obţinut de trei ori – în anii 1937, 1940, 1942 premiul Vasile Pârvan al Academiei Române pentru lucrările sale de cercetare în domeniul arheologiei romane pe teritoriul Daciei. Pentru a reveni la preistorie, nu trebuie să uităm menţionarea lucrării Aşezări getice din Muntenia de prof. Radu Vulpe. Vladimir Dumitrescu a scris o exegeză a culturii neolitice de la Hăbăşeşti, fiind considerat „patriarhul arheologiei româneşti”. A fost închis de autorităţile comuniste pîna în anul 1955, fiind acuzat de activităţi legionare. Ulterior, a fost reabilitat si i s-a permis publicarea de lucrări ştiinţifice. M. Petrescu-Dâmboviţa a publicat în această colecţie o lucrare dedicată culturii neolitice de la Cucuteni, pe care a studiat-o îndelung, ca cercetător la Institutul de Istorie şi Arheologie A.D.Xenopol de la Iaşi

 

 

Trecând la istoria medie, putem semnala apariţia câtorva lucrări, care în studiile introductive au tratat cu competenţă atât epoca, cât şi chestiunile legate de artă, arhitectură, pictură, etc. Se pot semnala lucrările lui Radu Cretzeanu – Culele din România şi Biserici de lemn din Muntenia, ale lui Radu Heitel – Cetatea din Câlnic şi Monumente medievale din Sebeş – Alba, Cetatea Deva a lui Octavian Floca, Cetăţi ţărăneşti din Transilvania de O. Velescu.

 

În a doua serie a acestei colecţii a apărut şi o lucrare de sinteză, pe teme numismatice – Moneda în România, scrisă de Octavian Iliescu. Este una dintre primele lucrări de popularizare pe teme numismatice, aparute în timpul regimului comunist.

 

Editura Meridiane a fost un veritabil deschizător de drumuri în activitatea editorială românească, prin alegerea unei teme inedite pentru o altă colecţie de referinţă  - Mic îndreptar de monumente istorice. Sub acest titlu neutru, se ascundea prezentarea din punct de vedere istoric, arhitectural, artistic al celor mai importante biserici şi mănăstiri de pe teritoriul României. Într-o epocă dominată de o politică oficială de ateism combatant, aceste apariţii, care puteau fi găsite în librăriile din întreaga ţară, dar şi în bisericile respective, erau adevărate oaze de cultură şi spiritualitate. În această colecţie am putut depista un număr de 50 de cărţi, fiecare beneficiind de un studiu foarte serios şi fotografii din interiorul şi din exteriorul bisericilor sau mănăstirilor prezentate, la care se adaugă câte un plan al bisericii descrise. Remarcabil este faptul, că în această colecţie au apărut descrieri ale bisericilor sau mănăstirilor celor mai importante culte creştine existente pe teritoriul României - ortodox, romano-catolic, evanghelic. Pentru anii comunismului doctrinar, apariţiile acestea erau un eveniment, care nu s-a mai repetat nici după căderea comunismului (toate editurile fac o distincţie clară a bisericilor după cultul pe care-l slujesc).

Aici, trebuie în primul rând menţionată apariţia volumului dedicat Mănăstirii Sihăstria, volum scris de Ioanichie Bălan, la data aceea, ghid, casier, contabil, secretar si uns diacon. Ioanichie Bălan a vieţuit la Sihăstria până în anul 1971, când la presiunea autorităţilor comuniste a fost transferat la Mănăstrirea Bistriţa. A fost hirotonisit ieromonah în februarie 1979, apoi protosinghel în 1984, iar în 1992, arhimandrit revenit la Sihăstria.

O altă apariţie demnă de a fi semnalată este lucrarea Stavropoleos aparţinând istoricului şi eseistului Răzvan Theodorescu. Istoric de artă, membru şi ambasador al României în Alianţa Civilizaţiilor (din anul 2008), ministru al Culturii într-un guvern din anul 2002, această personalitate este prezentă în colecţia „Mic îndreptar de monumente istorice” cu trei lucrări – Stavropoleos, din anul 1967, Mănăstirea Dragomirna din 1965 şi Mănăstirea Bistriţa din 1966.

Gheorghe Cantacuzino este autorul unei monografii dedicate Mănăstirii Cotroceni, în anul 1968. Arheolog şi istoric al monumentelor, Gheorghe Cantacuzino a efectuat cercetări pe numeroase situri arheologice din ţară, printre care Stelea, Mărcuţa, Brădet, Tismana, ş.a.m.d. A fost arheolog în Direcţia Monumentelor Istorice între anii  1963 şi 1978, iar după Revoluţia din anul 1989 a fost muzeolog la Muzeul Naţional de Istorie. A ocupat funcţia de vicepreşedinte al Comisiei de Istorie a Oraşelor din România, comisie în subordinea Academiei Române.

Mai trebuie enumeraţi autori, istorici de artă, care au publicat lucrări deosebit de importante în această colecţie - Corina Nicolescu (Mănăstirea Moldoviţa, Mănăstirea Slatina, Biserica Sf. Nicolae din Şcheii Braşovului), Viorica Guy Marica (Biserica Sf. Mihail din Cluj), Corina Popa (Biserica Fundenii Doamnei, Mănăstirea Plumbuita), Marius Porumb (Bisericile din Feleac şi Vad). Toţi aceşti autori au debutat cu lucrări de prezentare a unor biserici sau mănăstiri, într-o colecţie destinată atât celor din ţară, cât şi celor din străinătate (reamintesc că lucrările apăreau şi în câteva limbi de circulaţie internaţională)

    

 

Între anii 1968 şi 1970 a mai apărut o colecţie la editura Meridiane, intitulată simplu Monumente istorice, care viza o înlocuire a precedentei colecţii, din care am putut stabili, că s-au editat 22 de volume (pentru această colecţie însă nu am datele necesare).

 

După anul 1971, mai ales după Tezele din Iulie ale P.C.R., editurile s-au reorganizat, în sensul dispariţiei sectorului de turism de la Editura Meridiane, care s-a transferat editurilor Stadion şi Pentru Turism, nou înfiinţate. Ulterior, acestea două au fost comasate, rezultând editura Sport-Turism, care a preluat o parte din colecţiile editurii Meridiane.