altmarius

cultură şi spiritualitate

COLECŢII DE CARTE ROMÂNEASCĂ – BIBLIOTECA DE ARTĂ

COLECŢII DE CARTE ROMÂNEASCĂ – BIBLIOTECA DE ARTĂ

 

 

                        Una dintre cele mai importante colecţii din istoria recentă a cărţii româneşti a fost iniţiată în anul 1967 de editura Meridiane, sub conducerea scriitorului şi esteticianului Modest Morariu. Editura Meridiane s-a creat încă în anul 1961, din fosta Editura de Stat pentru Literatură şi Artă (prescurtat E.S.P.L.A), preluând şi o parte din portofoliul acesteia. Editura Meridiane  - nou creată – trebuia să tipărească albume de fotografii de artă, cărţi de istorie şi critică de artă, cărţi de propagandă destinate străinătăţii, precum şi… cărţi poştale. În timp, – mai ales după 1965- acest ultim aspect a fost abandonat.

                        O primă încercare de organizare a unei veritabile Biblioteci de artă a fost constituită de seria Scrieri despre artă, începând din anul 1963. În această serie au apărut – într-o formulă grafică unică şi simplistă - mai multe lucrări semnate de George Oprescu, Theodor Pallady, Hypollite Taine, Nicolae Tonitza, dar adevărata Bibliotecă de artă avea să apară doar în anul 1967.

                        Lansarea seriei s-a făcut prin publicarea unei serii de lucrări aparţinând ciclului Artă şi destin a lui Henri Perruchot. Primele patru volume (Viaţa lui Manet, Viaţa lui Cezanne, Viaţa lui Van Gogh şi Viaţa lui Toulouse-Lautrec) au apărut aproape simultan şi au avut un succes de public extraordinar, neobişnuit cu asemenea apariţii în timpurile comunismului.

  

                Următoarele două titluri din acest ciclu au apărut la numerele 12 şi 13 ale colecţiei (Viaţa lui Gauguin şi Viaţa lui Seurat), ultimul avea să fie tipărit abia în anul 1969 (Viaţa lui Renoir, numărul 38). Într-o epocă dominată de literatura comunistă şi sovietică, aceste cărţi aduceau un suflu proaspăt de cultură şi occidentalism, de care lumea era avidă în acei ani.

                        Henri Perruchot (1917-1967) a creat epifanismul, un curent filosofic umanist, mai ales ca reacţie la existenţialismul lui Sartre. Lucrările lui au fost recompensate cu Grand Prix Litteraire de la Ville de Paris în anul 1963.  A fondat împreună cu Francois Mitterand şi Joseph Pasquet Academia Morvan, o societate savantă al cărei act de naştere este data 15 iulie 1967. La această societate au aderat mai târziu savanţi francezi de renume printre care enumerăm pe Léon Bondoux, Claude Régnier, Jacques Thévenet, Jean Chatelain.

                        Opera sa, cuprinde mai multe volume în ciclul Artă şi destin, dar şi o Introducere in epifanism, care nu a fost tradusă în limba română, Viaţa lui Montherlant, Originile abstracţiei, Velasquez, Modigliani, etc.

                        Primele lucrări ale unor istorici şi eseişti români au apărut în Biblioteca de artă destul de repede – este vorba de lucrarea Delacroix, aparţinând Elenei Vianu şi Theodore Gericault, de George Oprescu.

                                George Oprescu s-a ocupat în studiile sale de pictură şi  grafică românească, aceste scrieri constituind primele sinteze cuprinzătoare din istoriografia românească de artă (Pictura românească în secolul al XIX-lea, 1937,  Grafica românească în secolul al XIX-lea (2 volume 1941-1945), . Academicianul George Oprescu a avut lucrări cu privire la arta populară românească (Arta ţărănească la români, 1922), la maeştrii artei românești, care reprezintă începuturile activităților de cercetare în acest domeniu. Profesorul George Oprescu a publicat studii privitoare la arta sculpturală românească (Sculptura statuară românească,1957). În anul1927, a publicat monografia Gericault (cea a cărei retipărire a fost asigurată de editura Meridiane), iar în 1961, a publicat monografia, în două volume, Nicolae Grigorescu  Lucrările sale se disting prin erudiție și printr-un autentic simț al frumosului. În anii 1943 – 1946, a publicat un Manual de istoria artei, iar în anul 1956 monografia Bisericile-cetăți ale sașilor din Ardeal, Trebuie specificat faptul că Manualul de istoria artei publicat iniţial în anii 1943-1946, a fost reluat şi în Biblioteca de artă în anul 1985, la numerele 408-414. O altă lucrare importantă a criticului şi istoricului George Oprescu a fost reluată în Biblioteca de artă în anul 1984, la numărul 372,  Pictura românească în secolul al XIX-lea.

                        Începînd cu numerele 22 şi 23, s-a lansat o nouă serie a Bibliotecii de artă, o serie care a dovedit o viabilitate în timp deosebită Arte şi civilizaţii. În această serie aveau să apară mai multe lucrări de istoria artelor plastice, a cinematografului sau a teatrului, care erau referinţe în domeniile lor. La numerele 22-23 au aparut două volume dedicate Renaşterii italiene, scrise de Fred Berence, într-o traducere impecabilă. La numerele 46-50 a apărut o traducere a lucrării lui Vito Pandolfi, despre Istoria teatrului universal.

 

 

 

 

            Această serie nouă avea ca semn distinctiv culoarea neagră a copertei, spre deosebire de albul primei serii, Biografii.Memorii.Eseuri. Mai târziu, în anul 1978 a apărut şi o a treia serie din Biblioteca de artă, Arta şi gândire. Această serie a avut ca semn distinctiv culoarea roşie a copertei. Primul titlu aparţinând acestei serii a fost scris de un istoric francez al artelor, Henri Focillon – Viaţa formelor.

            Henri Focillon, istoric si critic de artã francez, profesor la Sorbona, a trãit între anii 1881-1943. S-a dedicat studiului istoriei artei medievale devenind, încã de tînãr, autoritatea medievistã a Europei. Director al Muzeului si profesor la Universitatea din Lyon, istoricul si criticul de artã francez va fi titularizat, în anul 1925, profesor de istoria arhitecturii la Sorbona. Spirit receptiv de înaltã tinutã intelectualã si moralã, Henri Focillon îsi extinde aria cercetãrilor dincolo de orizontul specializãrii sale, ca si dincolo de spatiul european de culturã. Elaboreazã studii aprofundate despre Arta budistã (1921), Arta japonezã, Hokusai (1924), Istoria picturii din sec. al XIX-XX-lea în Europa (1928), Maestrii stampei (1930), Arta sculptorilor romanici (1931), Viaţa formelor, Arta Occidentului (1938).

            De prin 1920, Henri Focillon devine unul din marii prieteni ai României, întretinînd, pînã la începutul celui de al doilea rãzboi mondial, strînse contacte profesionale si prietenesti cu centrele universitare din Bucuresti si Cluj, cu personalitãti de seamã ale culturii românesti, printre care Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Ion Cantacuzino si George Oprescu.

            Marele om de culturã francez aprecia în mod cu totul deosebit arta noastrã popularã, obiceiurile si portul popular, manifestãrile sensibilitãtii estetice românesti.

            În timpul rãzboiului, în semn de protest împotriva ocupatiei germane, Henri Focillon se exileazã în Statele Unite ale Americii, unde functioneazã pînã la sfîrsitul vietii sale, ca profesor medievist la Universitatea din Yale, S.U.A.[1]

            O parte din lucrările enumerate au fost traduse şi tipărite în colecţia Biblioteca de artă – este vorba de Arta sculptorilor romanici (numărul 504), Arta Occidentului (numerele 108-109), Maeştrii stampei (numărul 68), Viaţa formelor (numărul 195)

                        Trebuie să menţionăm apariţia ăn această „Bibliotecă de artă” a unor titluri deosebit de valoroase, aparţinând şcolilor franceză, engleză, spaniolă şi unor autori recunoscuţi pe plan mondial - Fernand Braudel (din şcoala de la Annales) cu Mediterana şi lumea mediteraneeană în timpul lui Filip al II-lea (numerele 417-422), Structurile cotidianului (numerele 381-382), Timpul lumii (numerele 507-508), Immanuel Wallerstein cu Sistemul mondial modern (numerele 528-531), Elie Faure, cu a sa Istorie a artei (numerele 474-478).

                        O a treia serie a fost lansată în anul 1978, sub titlul Artă şi gândire. Atunci, la numărul 272 era tipărit o lucrare fundamentală de teorie a artei semnată de Erwin Panofski – Arta şi semnificaţie

 

                         După Revoluţia din decembrie 1989, a mai apărut o serie – a patra - din păcate cu o existenţă efemeră... Seria s-a numit Artă.Imaginar.Mentalităţi. În această serie, menţionăm ca foarte importante cele două volume ale lui Emmanuel Leroi Ladurie, Montaillou, sat occitan de la 1294 la 1314 – o monografie excepţională a unui sat francez de la începuturile Evului Mediu.

                        De fapt, întreaga istorie a civilizaţiei umane şi-a găsit loc în paginile Bibliotecii de artă: Universul arheologiei, în două volume semnate de Guy Rachet, Arta faraonilor de Etienne Drioton şi Pierre du Bourguet, Civilizaţia Islamului clasic de Dominique Sourdel şi J.Sourdel-Thomine, Civilizaţia egeeană de Nicolas Platon, Civilizaţia greacă şi cea elenistică de Francois Chamoux sunt doar câteva exemple de titluri alese din această colecţie de carte fără egal în cultura românească.

                        Colecţia este deosebit de importantă, prin aria preocupărilor de care a dat dovadă. Nu au fost omise de-a lungul timpului, artele mai exotice, publicându-se titluri cum ar fi Arta Indoneziei şi a insulelor din sud-estul asiatic de Tibor Bodrogi (numărul 130), Arta exotică de Michal Sobeski (numerele 140-141, 2 vol.), Cultura Africii de Leo Frobenius (numerele 312-313, 2 vol.)

                        În colecţie a fost tipărit un studiu al unui cercetător român în domeniul istoriei artelor, Victor Ieronim Stoichiţă - Ucenicia lui Duccio di Buoninsegna. Acest studiu a apărut în seria Biografii.Memorii.Eseuri la numărul 185, în anul 1973. În anul 1978, a mai apărut (dar într-o altă colecţie, Curente şi sinteze, care nu face obiectul articolului nostru) studiul Pontormo şi manierismul. Cercetătorul Victor Ieronim Stoichiţă a părăsit România, stabilindu-se definitiv în Germania, unde a beneficiat de burse de cercetare.

                        Unele lucrări au fost de istoriografie, cum a fost, de pildă, “Armonia lumii” de Gerard din Cenad.  Cine a fost acest Gerardus din Veneţia? Anul precis al naşterii nu i se cunoaşte. Se ştie că s-a născut la Veneţia şi, la naştere, a fost botezat Georgius. Ulterior, însă, a primit numele tatălui său, mort în cruciadă (deşi prima cruciadă s-a predicat abia în 1095). La vârsta de cinci ani, îmbolnăvindu-se, a fost trimis la mănăstirea Sf. Gheorghe din Veneţia, povesteşte istoricul Radu Constantinescu în cartea pomenită mai sus. Până la vârsta de 15 ani, Gerard a urmat cursurile şcolii de la San Giorgio, unde se pare că a învăţat scrisul şi cititul în limba latină, unde a primit câteva cunoştinţe practice de cânt liturgic şi de noţiuni de aritmetică. Ulterior, pe la 1076, la Bologna, vechi oraş roman, avea să se deschidă prima facultate de drept din Europa Occidentală.

            La Bologna a locuit Gerard timp de cinci ani,  probabil între 1015 şi 1020. „Legenda major“ („Legenda mare“) pomeneşte de studiul de către Gerard a gramaticii, muzicii, filozofiei, a disciplinelor literare şi aşa-zisul „Decretum“, o compilaţie de drept bisericesc. Aici, la Bologna, Gerard a avut acces la cele mai preţioase cărţi ale vremurilor. Se pare însă că ori nu a vrut, ori nu a putut să înveţe mare lucru din ele, fiindcă a rămas cu nişte cunoştinţe relativ modeste de logică şi dialectică, precum şi cu o gramatică deficitară. A rămas totuşi cu date serioase de fizică şi astronomie şi aprecia matematicile şi cuvântările bine realizate. „Talent personal nu a avut nici în domeniul literar, nici în cel ştiinţific, iar filozofia lui rămâne rudimentară - apreciază Radu Constantinescu.

            Ceea ce îi face totuşi opera atât de preţioasă pentru noi este curajul, ieşit din comun, al acestui spirit polemic şi războinic, de a pune în discuţie nu numai autoritatea Bisericii, ci şi pe cea a teologiei, lucru pe care nu l-au cutezat alţii, decât abia cu un veac mai târziu.

 

 

 

                        Între 1721 -1728 s-a întors în satul natal şi a pictat biserica de aici, cu hramul “Schimbarea la Faţă”. Se întorce în Athos, şi restaurează chilia în 1731. Se va întorce din nou în Fourna în 1734, avînd intenţia de a întemeia aici o şcoală de pictură bisericească. Scrisoarea sa către Patriarhul Serafim, în legătură cu aceasta, este una din puţinele sale scrisori, care ni s-au păstrat. Dionisie părăseşte din nou Fourna în 1739, mergând mai întâi în Athos, şi de aici, în 1740, în Istambul. După ce obţine patronajul partiarhului ecumenic Serafim, Dionisie se întoarce la Furna în 1741.

                        Un alt titlu deosebit în acest domeniu este „Cartea de pictură a lui Dionisie din Furna” (numărul 260). Cu privire la viaţa şi activitatea lui Dionisie din Fourna, nu se cunosc foarte multe lucruri. Se ştie că s-a născut în jurul anului 1670, ca fiu al lui Panagiotos Chalkia, preot în satul Fourna, situat în Grecia centrala. Dionisie a rămas orfan de mic, ajungând la Istambul la vârsta de 12 ani, probabil pentru studii. La 16 ani a mers în Muntele Athos, unde a invatat mestesugul picturii. Întrucât nu s-a putut bucura în perioada uceniciei de un maestru prea strălucit, Dionisie şi l-a ales ca model pe renumitul pictor Manoil Panselinos. A învăţat pictura mai mult de unul singur, după lucrările acestuia, şi-a construit o chilie în Caries (capitala Sfântului Munte), precum şi un paraclis închinat Sfântului Ioan Botezatorul, pe care l-a pictat el însuşi.

 

 

 

 

 

 

                        Ultimul număr al colecţiei Biblioteca de artă a apărut în anul 2004 (numărul 617). Falimentul editurii Meridiane, faliment generat de scăderea drastică a vânzărilor de carte de artă, dublată de creşterea exponenţială a preţurilor, a determinat şi oprirea definitivă a acestei serii, singulară în cultura română, şi prezentă în număr destul de redus în marile culturi europene.

                        O încercare de revitalizare a ideii de Bibliotecă de artă a  apărut din partea editurii Adevărul. Sub această egidă, au apărut 14 volume într-o serie numită Pictori de geniu, alte 15 volume în seria Muzeele lumii şi încă 15 în seria Mari spectacole de operă. Toate aceste serii beneficiază de o prezentare grafică şi tehnică de excepţie, fiind tipărite în Italia, dar nu au conţinutul ideatic al cărţilor din Biblioteca de artă a editurii Meridiane.

 



[1]  Emilia Pavel – Henri Focillon despre creaţia populară românească, în  Convorbiri literare

Vizualizări: 1051

Comentariu publicat de dimitrie grama pe Ianuarie 14, 2013 la 1:56pm

Stimata doamna Danilof,
din pacate nu ne putem lauda prea mult cu "reusitele odraslelor", deoarece in conformitate cu clasificarea internationala"Pearson" cu privire la nivelul educatiei, Romania se afla pe locul 32, in urma unor tari ca Slovakia, Bulgaria, Grecia, etc.
Romania are, bine-nteles, talente si varfuri exceptionale, dar ca medie culturala nu este o tara care exceleaza.
Romanii, de multe ori, isi lauda odraslele chiar daca ele nu merita laude si cateodata exagereaza nivelul de cultura al tinerilor.
Am trista impresie ca generatiile trecute prin liceu in anii 50-60, cu toata indoctrinarea comunista fortata, au avut mai multe cunostiinte generale in comparatie cu absolventii de astazi.
S-ar putea sa ma insel sau sa fi avut nesansa sa intalnesc doar prostavani.

Comentariu publicat de altmariusconcurs pe Ianuarie 14, 2013 la 6:58pm

Fac parte din generatiile care au facut scoala in anii 60-70; stiu in mod sigur ca pasiunea pentru cultura am capatat-o in acea scoala, care nu era citusi de putin indoctrinata cu ideile partidului unic! Era o scoala in care puteam studia literatura universala, limba latina, istoria Romaniei si cea universala - iar orele de educatie cetateneasca nu aveau nimic politic in ele. Acum, daca spun copiilor nostri ce scoala faceam noi, ni se raspunde: si la ce v-a folosit?

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

199 state 

(ultimul: Sint Maarten)

Numar de steaguri: 263

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 43

1 stat are peste 600,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 90.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

1 stat are peste 20,000  clickuri (Italia)

2 state au peste 10.000 clickuri (Franta,  Germania)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

24 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. DAFFI'S BOOKS

https://www.daffisbooks.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

29 ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

33. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

Schnell und Steiner

Creat de altmariusplus Iun 19, 2013 at 1:59pm. Actualizat ultima dată de altmariusplus Iun 19, 2013.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell &Steiner

Creat de altmariusclassic Dec 21, 2012 at 6:55pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Dec 21, 2012.

Hermann Hesse -bucher

Creat de altmariusscience Nov 7, 2012 at 5:47pm. Actualizat ultima dată de altmariusscience Nov 7, 2012.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell & Steiner - 1

Creat de altmariusclassic Oct 8, 2012 at 7:52pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Oct 8, 2012.

Neuerscheinungen zum Schnell &Steiner - 3

Creat de altmariusclassic Oct 8, 2012 at 7:50pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Oct 8, 2012.

Neuerscheinungen zum Bohlau - 1

Creat de altmarius Aug 29, 2012 at 7:30am. Actualizat ultima dată de altmarius Aug 29, 2012.

Neuerscheinungen zum Schnell & Steiner - 2

Creat de altmarius Aug 29, 2012 at 7:26am. Actualizat ultima dată de altmarius Aug 29, 2012.

Neuerscheinungen zum Schnell & Steiner

Creat de altmariusplus Mar 14, 2012 at 3:01pm. Actualizat ultima dată de altmariusplus Mar 14, 2012.

Grosse Kunstfuhrer: Maribor

Creat de altmariusconcurs Feb 22, 2012 at 1:08pm. Actualizat ultima dată de altmariusconcurs Feb 22, 2012.

© 2020   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor