Biserica Sfântul Mihail
La o primă vedere, între statuia lui Matei Corvin şi catedrala gotică din spatele său există ca punct comun doar referinţa la Evul Mediu, ansamblul fiind de dată mai recentă. Şi totuşi, regele maghiar e tributar acestei biserici prin faptul că a fost botezat aici, în 1443, şi a contribuit la restaurarea edificiului distrus la un moment dat de un mare incendiu. Capete încoronate au mai poposit aici, biserica servind pentru o jumătate de secol ca loc de adunare a Dietei Transilvane, parlamentul nobiliar al provinciei.
Pe scara regală (de care puţini mai ştiu), au păşit prinţi, domnitori şi chiar regi. Ghidul nostru de serviciu, Vladimir Bogosavlievici, ne explică ce avea special această construcţie.
Vladimir Bogosavlievici: Cel care coboară nu se întâlneşte cu cel care urcă. E o treabă pe care o vezi la castelele de pe valea Loarei.
Ovidiu Moldovan: Chiar coborau regii pe aici?
Vladimir Bogosavlievici: Aşa se spune. Biserica în Evul Mediu a fost un loc de întrunire a dietelor, dietele fiind parlamentul de atunci al Transilvaniei. O grămadă de diete au fost ţinute aici şi o grămadă de principi ai Transilvaniei (Sigismund Báthory, Gabriel Bethlen şi alţii) au fost confirmaţi aici ca şi conducători ai Transilvaniei.
Ovidiu Moldovan: Pe pereţii Bisericii Sf. Mihail se păstrează încă blazoane medievale, unele cu o istorie neelucidată. Vorbim despre personaje războinice din alte vremi.
Vladimir Bogosavlievici: Crucea e malteză (vezi un S şi un T), dar steaua respectivă are cinci colţuri. Seamănă foarte mult cu steaua Cavalerilor cu Cruce Roşie, un ordin cruciat care îşi avea sediul în Boemia – în Cehia -, dar aceea avea şase colţuri.
Alţii spun că este a unui personaj foarte important din perioada respectivă, pentru că în 1860, în altarul respectiv s-a găsit o piatră, o lespede în care era inscripţionat S T (şi aceasta e crucea), dar din prostie a fost deteriorată. A dispărut. Poate era şeful ordinului, dar un lucru ştim: la numărul 14 de te duci pe Strada 21 decembrie – sau Bulevardul 21 decembrie -, deasupra porţii respective este un blazon identic.
Ovidiu Moldovan: Şi dacă statuia lui Matei Corvin a reprezentat capodopera sculptorului János Fadrusz, în Biserica Sf. Mihail avem o altă dovadă a talentului său: un crucifix pentru care a suferit literalmente în tinereţe.
Vladimir Bogosavlievici: Se spune că sculptorul s-a pus el pe o cruce, ca să poată transpune reacţiile unui om crucificat şi ca să poată să facă o statuie cât mai reală. Şi el a donat această cruce Bisericii Sf. Mihail.
Iniţial aici nu era o capelă, aici era un loc de trecere (suntem la baza turnului neogotic). Şi ulterior, la începutul secolului al XX-lea, s-a realizat aici această capelă, unde a fost expus acest crucifix, care reprezintă prima capodoperă a marelui sculptor. Este lucrarea sa de licenţă.
Aş fi putut să vă spun de la început despre înălţimea excepţională a turnului neogotic al Bisericii Sf. Mihail din Cluj, al doilea din ţară ca mărime, cu peste 80 de metri; aş fi putut să vă povestesc despre cele 11 altare pe care le adăposteşte biserica (unele extrem de valoroase); sau despre orga originală la care se mai dau şi azi concerte.
Dar am preferat nişte elemente de culoare, de care clujenii care intră în măreţul edificiu sunt mai puţin conştienţi, deşi contribuie la întregirea imaginii despre impunătoarea Biserică Sf. Mihail.
Andrea Nagy/Ovidiu Moldovan
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius