Capul Bisericii Greco-Catolice Ucrainene despre declarația de la Havana (I)

[altmariustotal unit]

14.02.2016, Kiev (Catholica) - Întâlnirea dintre Papa Francisc și Patriarhul Kiril s-a încheiat cu semnarea unei declarații comune, care a stârnit reacții mixte din partea cetățenilor ucraineni, în special a greco-catolicilor din această țară. PF Sviatoslav, capul Bisericii Greco-Catolice Ucrainene, a oferit un interviu pentru serviciul de știri al acestei Biserici despre întâlnire în general și despre document în particular.

Liderul greco-catolic ucrainean a spus la început că, „din experiența noastră, câștigată de-a lungul a mulți ani, putem spune că atunci când Vaticanul și Moscova organizează întâlniri sau semnează texte comune, este dificil să te aștepți la ceva bun.” Apoi a făcut o observație: „cele două părți s-au aflat pe două planuri complet diferite și urmărind scopuri diferite”. A explicat în ce sens: „Sanctitatea sa Papa Francisc a trăit întâlnirea în primul rând ca un eveniment spiritual. Și-a început discursul subliniind că noi, catolicii și ortodocșii, împărtășim același Botez. În întâlnire a căutat prezența Spiritului Sfânt și a primit sprijinul Lui. A subliniat că unitatea Bisericilor poate fi atinsă doar mergând împreună pe același drum.”

În schimb, „dinspre Patriarhul Moscovei imediat s-a putut simți că (întâlnirea) nu are de-a face cu Spiritul Sfânt, cu teologia sau cu probleme de ordin religios. Fără rugăciune împreună, cu un accent pe fraze oficiale despre ‘soarta lumii’, cu aeroportul care este neutru, adică un mediu ne-eclezial. Impresia a fost deci că ei au fost în două lumi paralele. S-au intersectat aceste două realități paralele în timpul întâlniri? Nu știu, dar conform regulilor matematicii, două linii paralele nu se intersectează.”

Arhiepiscopul Major ucrainean își exprimă apoi admirația și respectul față de Papa Francisc, spunând că acesta „caută un singur lucru: să dea mărturie despre Evanghelia lui Cristos în fața lumii de astăzi; să fie în lume, dar să rămână al lui Cristos, să aibă curajul să nu fie ‘al acestei lumi'”. Și de aceea le spune propriilor credincioși: „Îi invit pe toți să nu se grăbească să îl judece, nici să nu rămână la nivelul celor cu așteptări strict politice de la această întâlnire și care doresc să exploateze un Papă umil pentru planurile lor, cu orice preț. Dacă nu intrăm în realitatea spirituală a Sfântului Părinte și dacă nu discernem împreună cu el acțiunea Spiritului Sfânt, vom rămâne prizonieri prințului acestei lumi și adepților lui. Atunci aceasta devine o întâlnire care a avut loc dar nu s-a întâmplat.”

În continuare PF Sviatoslav a vorbit despre textul declarației comune, pe care l-a considerat „în general pozitiv”. Sunt deschise noi perspective pentru cooperarea dintre catolici și ortodocși, iar prelatul își încurajează credincioșii să privească la aceste elemente pozitive. „Însă punctele privind Ucraina în general și Biserica Greco-Catolică Ucraineană în special ridică multe întrebări”, a afirmat el. Textul este rodul eforturilor conduse de Mitropolitul Hilarion din partea ortodoxă și de Cardinalul Kurt Koch, de la Consiliul Pontifical pentru Promovarea Unității Creștinilor, din partea catolică. „Pentru un document care se dorește să fie nu teologic, ci esențialmente socio-politic, nu se putea imagina o echipă mai slabă decât cea care a redactat acest text”, a declarat franc liderul ucrainean.

„Consiliul Pontifical amintit este competent în probleme teologice în relație cu diferitele Biserici și comunități creștine, dar nu este expert în probleme de politici internaționale, în special în aspecte delicate precum agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Astfel, caracterul urmărit de document a fost dincolo de puterile lor. Acest fapt a fost exploatat de departamentul pentru relațiile externe al Bisericii Ortodoxe Ruse, care este în primul rând un instrument de diplomație și de politică externă pentru Patriarhia Moscovei. Aș mai sublinia că, fiind capul Bisericii noastre, sunt membru oficial al Consiliul Pontifical pentru Promovarea Unității Creștinilor, numit de Papa Benedict al XVI-lea. Însă nimeni nu m-a invitat să îmi exprim gândurile, astfel că, în esență, după cum s-a mai întâmplat și înainte, ei au vorbit despre fără noi.”