Calendar Romano-Catolic - 26 aprilie 2015

[altmariustotal catolic]

Duminică, 26 aprilie 2015 

Sfinţii Anaclet şi Marcelin

papi

Sfântul Anaclet a avut un destin singular: dublat în două persoane distincte, Clet şi Anaclet, avea două sărbători în Martirologiul roman, respectiv 26 aprilie şi 13 iulie. Greşeala, care i-a scăpat chiar şi renumitului şi atentului Baronio, pare să fi fost făcută de către un copist, care, văzând prescurtat într-o oarecare listă a papilor numele de Anaclet în Clet, a considerat că trebuie să reinsereze numele dispărut de Anaclet, fără totuşi a exclude prescurtarea. Pe baza studiilor lui Duchesne, părerea actuală este că Anaclet şi Clet sunt o singură persoană: de aceea, în anul 1960, a fost suprimată sărbătoarea de la 13 iulie, lăsând-o numai pe cea de la 26 aprilie.

Şi mai severi au fost redactorii noului calendar: "Comemorarea Sfinţilor Clet şi Marcelin, introdusă în Calendarul roman, în secolul al XIII-lea, este suprimată: nu se cunoaşte ziua eliminării sfântului Clet, care nu pare să fi fost martir; de asemenea, se discută despre omiterea sfântului Marcelin, care a murit în anul 304, pe când bântuia cu înverşunare persecuţia lui Diocleţian". Chiar dacă nu a fost martir, Anaclet, de origine ateniană, şi care a fost papă din anul 79 până în anul 90, a avut meritul de a fi edificat o amintire, adică un mormânt, pentru sfântul Petru, lângă care a fost înmormântat apoi el însuşi.

Cazul sfântului Marcelin este exact invers, pentru că s-a încercat "unificarea" sa cu sfântul Marcel. Despre sfântul Marcel vorbeam deja la 16 ianuarie. Martirologiul roman îl aminteşte pe sfântul Marcelin, în afară de 26 aprilie, şi la 25 octombrie, comemorând "ziua de naştere a sfântului Marcelin, papă şi martir, care sub Maximian, a fost decapitat pentru credinţa în Cristos, împreună cu Claudiu, Cirin şi Antonin...".

În realitate, pare deja sigur că specificarea martiriului este recunoscută sfântului Marcelin cu scopuri apologetice: în secolul al V-lea se răspândise într-adevăr o legendă de origine donatistă, care calomnia memoria sa, spunând că ar fi cedat persecuţiei, "predând" cărţile sacre, şi, de aceea, fusese un "trădător". Deja sfântul Augustin reacţionase contra calomniei, dar fiindcă zvonul continua, cu un expedient îndepărtat de sensibilitatea noastră modernă, dar pe atunci destul de comprehensibil, s-a admis "căderea" sfântului Marcelin, care însă s-ar fi "răscumpărat" suferind martiriul. Alte date sigure nu cunoaştem nici despre moartea sa, nici despre viaţa sa, decât că a fost papă între 296 şi 304-305 şi a fost înmormântat în cimitirul Priscilei, lângă martirul Crescenţiu.

(Text preluat din cartea Sfântul zilei de Mario Sgarbossa şi Luigi Giovannini 
Edizioni Paoline, 1978. Traducere de pr. Iosif Agiurgioaei)