Calendar
http://www.radioromaniacultural.ro/articole/art.shtml?a=89301&c...
Pe 3 decembrie 1962 la Moscova, Pravda publică primul articol critic la adresa artei occidentale decadente. Puţini au fost cei miraţi de poziţia ziarului oficial, pentru că se ştia despre vizita tovarăşului Hruşciov la expoziţia găzduită de "Sala Manej", în anul precent. Arta expusă nu a fost pe placul conducătorului, la fel cum Hruşciov nu era pe placul artiştilor: criticile sale deveniseră mereu predictibile. Cu puţină imaginaţie, cei prezenţi la aceste evenimente ghiceau de din start propunerile liderului, de sincronizare a artei cu doctrina oficială. La "Sala Manej", lucrurile au stat la fel: apropiindu-se de una dintre lucrările abstracte ale lui Ernst Neizvestnîi, Hruşciov, faimos pentru ieşirile-i nepotrivite, rosteşte o insultă evidentă la adresa lucrării şi implicit a artistului. Dar Neizvestnîi nu se lasă: enervat de intransigenţa lui Hruşciov, îşi scoate cămaşa şi îi arată acestuia cicatricile din război. Discuţia în contradictoriu durează mai bine de o oră, sub privirile îngrozite ale însoţitorilor lui Hruşciov. Şelepin, proaspăt şef al KGB-ului, îi promite lui Neizvestnîi o şedere mai lungă în Siberia. Dar ceva din întregul argument a părut să îi fie pe plac lui Hruşciov. Pleacă neconvins, dar împăcat. La fel se declară şi pictorul, cu ameninţarea lui Şelepin încă vie în minte. Nu ajunge atât de departe, adică în Siberia, dar decade din atenţia publică, prin retragerea titlului de pictor naţional.
Pe 3 decembrie 1933 Franţa pierde 1 miliard jumătate de franci, contravaloarea aurului vândut pentru lichidităţi în timpul spiralei crahului financiar american ce a destabilizat economia globală. Deşi cumpărătorii aurului nu se cunosc, se presupune că a sfârşit în custodia vecinilor englezi, olandezi şi eleveţieni, dar şi în depozitele unor cetăţeni francezi. Prin măsurile protecţioniste adoptate de puterile lumii după criza americană, renunţarea la aur ca etalon limitează puterea băncilor centrale prin reducerea posibilităţilor de creştere a rezervei monetare şi, prin urmare, de a oferi dobânzi mici. În Statele Unite, rezerva federală se presupune că avea prin lege 40% şi prin urmare rezerva federală nu putea creşte peste cantitatea de aur deja aflată în depozite. Cum dobânzile creşteau, puţini au preferat depozitarea economiilor în bancă: dimpotrivă, mulţi şi le retrăgeau, aşa încât valoarea dolarului a scăzut simţitor. Franţa se număra la acea oră printre statele ce aşteptau o reformă monetară internaţională. La Conferinţa Mondială a Aurului din 1933 oficialii francezi se declară în favoarea reincluderii Marii Britanii şi a SUA la fixarea preţului aurului. Însă preşedintele Roosvelt spune "nu", dolarul continuă să fluctueze, până când, SUA decide devalorizarea dolarului. Când delegaţia britanică, condusă de Keynes, vine la Conferinţa de la Bretton Wood şi propune o monedă mondială, americanii se abţin. Planul va fi reluat abia în timpul crizei din 1973.
foto: theconservativepost.com
Ziua internaţională a persoanelor cu disabilităţi
- Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica (Calendarul Creştin-Ortodox 2010)
- Sf. Francisc Xaveriu, preot (Calendarul Romano-Catolic 2010; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2010)
- 1860, 3/15: S-a încheiat Convenţia telegrafică cu Rusia, prima convenţie internaţională a Principatelor Unite cu o putere străină (va intra în vigoare la 1/13.II.1862) - 150 de ani
- 1861, 3/15: În mesajul rostit cu ocazia deschiderii lucrărilor Corpurilor Legiuitoare, domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) anunţa că "Înalta Poartă, precum şi toate Puterile Garante" au recunoscut Unirea Principatelor, care va fi aşa cum "România o va simţi şi o va dori"
- 1865, 3/15: Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat legea de organizare a serviciului de poştă şi telegraf; Cezar Librecht a fost numit în fruntea Direcţiei Poştelor şi Telegrafului - 145 de ani
- 1879: S-a născut matematicianul Alexandru Myller, iniţiatorul şi îndrumătorul şcolii de geometrie diferenţială de la Iaşi; membru al Academiei Române (m. 1965)
- 1913: S-a născut juristul canadian de origine română Nicolas (Nicolae) Mateesco-Matte; autorul unor importante lucrări referitoare la dreptul aerian şi spaţial; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993)
- 1938: S-a născut pictorul Florin Mitroi (m. 2002)
- 1944: A murit Petre Grimm, istoric literar şi traducător; fondatorul catedrei de engleză a Universităţii din Cluj; cercetător al relaţiilor culturale româno-engleze (n. 1881)
- 1954: A murit (la Paris) Maria Ventura, actriţă de renume european (societară a Comediei Franceze, din 1922); directoare (1929-1934) a unui teatru bucureştean ce i-a purtat multă vreme numele; stabilită în Franţa (n. 1886)
- 1966: S-a născut Cătălin Botezatu, designer vestimentar
- 1974: A murit artista decoratoare Ioana Munteanu (Niţescu) (n. 1902)
- 1990: A murit (la Paris) George Tomaziu, pictor, desenator şi ilustrator de carte; antifascist convins, este arestat în iunie 1944 şi ameninţat să fie executat; este eliberat după actul de la 23 august; după instalarea comuniştilor la putere în România este din nou arestat şi condamnat, în noiembrie 1950, la 15 ani de muncă forţată; graţiat în 1963; în 1969 părăseşte România, stă un an la Londra şi apoi se stabileşte la Paris (n. 1915) - 20 de ani
- 1991: A murit filosoful Petre Ţuţea (n. 1902)
- "Ziua internaţională a persoanelor cu disabilităţi"; instituită de Adunarea Generală a ONU, la 13.X.1992, prin Rezoluţia 47/3, la încheierea Deceniului Naţiunilor Unite pentru Persoanele cu Disabilităţi (1983-1992); este un apel din partea forului mondial către statele membre pentru ca aceste persoane să fie integrate tot mai mult în societate
- 1894: A murit scriitorul scoţian Robert Louis Stevenson (n. 1850)
- 1900: S-a născut chimistul german Richard Kuhn; studii în domeniul vitaminelor; în 1935 a sintetizat vitamina B; Premiul Nobel pentru chimie pe 1938 (m. 1967) - 110 ani
- 1904: S-a născut ziaristul brazilian Roberto Marinho, proprietarul postului de televiziune "TV Globo" (cel mai important canal tv. din America Latină şi unul dintre cele mai mari din lume) şi al unui adevărat imperiu media, care include mai multe ziare, o editură, canale de televiziune şi radio; Marinho şi-a început cariera, la 21 de ani, la cotidianul "O Globo" (fondat de tatăl său), punct de plecare a imperiului său mass-media (m. 2003)
- 1919: A murit Pierre-Auguste Renoir, pictor şi grafician francez, reprezentant de seamă al impresionismului (n. 1841)
- 1930: S-a născut Jean-Luc Goddard, regizor de film şi scenarist francez - 80 de ani
- 1937: A murit poetul ungar Jozsef Attila (n. 1905)
- 1948: S-a născut Ozzy Osbourne (numele real: John Michael Osbourne), solistul vocal al formaţiei britanice de heavy metal "Black Sabbath"
- 1949: A murit scriitorul bulgar Elin Pelin (pseudonimul lui Dimitar Ivanov Stoianov) (n. 1877)
- 1960: S-a născut actriţa de film americană Daryl Hannah - 50 de ani
- 1965: S-a născut patinatoarea germană Katarina Witt, figură emblematică a patinajului artistic al anilor '80 ai secolului XX; campioană naţională a RDG şapte ani consecutiv (1981-1988), campioană mondială de patru ori (1984, 1985, 1987 şi 1988) şi campioană olimpică de două ori (Sarajevo-1984 şi Calgary-1988) - 45 de ani
- 1970: S-a născut violoncelistul israelian Matt Haimovitz - 40 de ani
- 1996: A murit istoricul francez Georges Duby, unul dintre cei mai mari medievalişti ai epocii sale (n. 1919)
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius